Asezarea getica fortificata de la Cotu Copalau - Editura Cetatea de ...

arheologie www.cetateadescaun.ro 2012
I. NOTE PRELIMINARE
I. 1. Cadrul geografic general
Localitatea Cotu, comuna Copălău, se află situată în partea de sud a judeţului
Botoşani, pe valea pârâului Miletin, al cărui bazin face parte, din punct de vedere
geomorfologic, din Câmpia Jijiei Superioare, parte componentă a Câmpiei Moldovei.
Relieful acestei regiuni se prezintă sub forma unor interfluvii cu aspect colinar şi
deluros, cu terase fragmentate de văi, având aspectul unei câmpii stepizate, lipsind o
vegetaţie arborescentă bogată (B ă c ă u a n u, 1968, 273-275). Dar la o mică distanţă de
numai câteva sute de metri, la sud de localitatea amintită şi de şoseaua naţională
Botoşani - Iaşi, se află dealurile înalte care fac marginea abruptului dintre Podişul
Sucevei şi Câmpia Moldovei (T u f e s c u, 1977, 25). Diferenţa de nivel dintre lunca
Miletinului şi punctul cel mai înalt al dealurilor care aparţin abruptului amintit, în
dreptul satului Cotu, este de peste 130 m, punctul respectiv fiind cunoscut sub numele
de "Dealul Jorovlea" (232,80 m altitudine absolută). Pe platoul acestui deal se află
tocmai fortificaţia care face obiectul cercetării noastre, fortificaţie edificată pe o
înălţime dominantă de la marginea Podişului Sucevei şi care oferă un larg orizont vizual
spre Câmpia Moldovei.
La aşezarea fortificată se ajunge din centrul satului Cotu, din şoseaua Botoşani
- Iaşi, pe un drum forestier care se desprinde spre vest şi care duce spre un pâlc de case
în locul numit "Poiana Jorovlea". De asemenea, din lunca Miletinului, din dreptul
satului Copălău există şi o altă posibilitate de acces şi anume o cărare ce urcă pieptiş pe
o coamă îngustă de 3-4 metri, destul de abruptă pe părţile ei laterale, numită de localnici
"Piciorul Cocoşului" sau "Creasta Cocoşului" (fig. 1). Şi pe această coamă se poate
ajunge pe platoul triunghiular al "Dealului Jorovlea", numit şi "Poiana Costăchel", unde
este plasată fortificaţia noastră.
Toponimul de "Jorovlea" provine din numele satului Jorovlea dispărut la
începutul sec. al XIX-lea, ale cărui urme au fost depistate mult mai la sud, în afara
limitelor fortificaţiei, în locul numit "Poiana Jorovlea" (pentru detalii v. RAJB, I, 72 şi
II, 340). Menţionăm că denumirea de "Poiana Costăchel", provine mai mult ca sigur
după numele proprietarului unui conac ce fusese construit chiar în incinta fortificată.
Aşezarea este plasată deci pe acea ramă de contact dintre Podişul Sucevei şi
Câmpia Moldovei, bine individualizată de cercetările antropogeografice, atât de propice
vieţii umane astăzi (T u f e s c u, 1977, 72), dar şi în trecut, după cum o dovedesc
varietatea descoperirilor arheologice (RABJ, I, 1976, passim). Atragem atenţia asupra
faptului că până în prezent nu au fost depistate totuşi, în imediata vecinătate a aşezării
fortificate de la Cotu, vestigii cert datate în perioada de existenţă a acesteia. Nu este
exclus ca fragmentele ceramice aparţinând epocii fierului găsite într-o zonă mai largă,
cum ar fi cele de la Draxini - "Cânepişte" - com. Băluşeni (Ibidem, 47) sau de la Lunca -
punctul "Morişca" - com. Lunca (Ibidem, 158) să indice existenţa unor aşezări deschise,
contemporane cu fortificaţia de la Cotu.
Fortificaţia are o formă triunghiulară, cu vârful îndreptat spre nord, către satul
Cotu, spre acea coamă îngustă numită "Piciorul sau Creasta Cocoşului" care reprezintă
o cale de acces spre platou, utilizată şi astăzi în circulaţia dintre satul Copălău şi pâlcul
www.cetateadescaun.ro
Editura Cetatea de Scaun