arheologie www.cetatea<strong>de</strong>scaun.ro 2012 Nu putem omite nici aportul substanţial a prof. univ. dr. Sergiu Haimovici, reputat specialist în arheozoologie, care a studiat materialul paleofaunistic <strong>de</strong> <strong>la</strong> <strong>Cotu</strong> şi care a înserat în paginile acestui volum un substanţial capitol referitor <strong>la</strong> acest material. Suntem conştienţi <strong>de</strong> limitele cercetării noastre, <strong>de</strong> lipsa unor <strong>de</strong>scoperiri certe care ar fi dat încadrări cronologice mai precise şi <strong>de</strong> dovezi conclu<strong>de</strong>nte şi <strong>de</strong> netăgăduit care să ne susţină ipotezele. Cititorul este singurul îndreptăţit să discute şi să "rescrie" <strong>de</strong>mersul nostru. Sperăm ca peste toate inadvertenţele, paginile următoare să fie socotite ca o mo<strong>de</strong>stă contribuţie <strong>la</strong> cunoaşterea civilizaţiei şi istoriei geţilor din spaţiul carpatonistrian. www.cetatea<strong>de</strong>scaun.ro <strong>Editura</strong> <strong>Cetatea</strong> <strong>de</strong> Scaun
arheologie www.cetatea<strong>de</strong>scaun.ro 2012 I. NOTE PRELIMINARE I. 1. Cadrul geografic general Localitatea <strong>Cotu</strong>, comuna Copălău, se află situată în partea <strong>de</strong> sud a ju<strong>de</strong>ţului Botoşani, pe valea pârâului Miletin, al cărui bazin face parte, din punct <strong>de</strong> ve<strong>de</strong>re geomorfologic, din Câmpia Jijiei Superioare, parte componentă a Câmpiei Moldovei. Relieful acestei regiuni se prezintă sub forma unor interfluvii cu aspect colinar şi <strong>de</strong>luros, cu terase fragmentate <strong>de</strong> văi, având aspectul unei câmpii stepizate, lipsind o vegetaţie arborescentă bogată (B ă c ă u a n u, 1968, 273-275). Dar <strong>la</strong> o mică distanţă <strong>de</strong> numai câteva sute <strong>de</strong> metri, <strong>la</strong> sud <strong>de</strong> localitatea amintită şi <strong>de</strong> şoseaua naţională Botoşani - Iaşi, se află <strong>de</strong>alurile înalte care fac marginea abruptului dintre Podişul Sucevei şi Câmpia Moldovei (T u f e s c u, 1977, 25). Diferenţa <strong>de</strong> nivel dintre lunca Miletinului şi punctul cel mai înalt al <strong>de</strong>alurilor care aparţin abruptului amintit, în dreptul satului <strong>Cotu</strong>, este <strong>de</strong> peste 130 m, punctul respectiv fiind cunoscut sub numele <strong>de</strong> "Dealul Jorovlea" (232,80 m altitudine absolută). Pe p<strong>la</strong>toul acestui <strong>de</strong>al se află tocmai fortificaţia care face obiectul cercetării noastre, fortificaţie edificată pe o înălţime dominantă <strong>de</strong> <strong>la</strong> marginea Podişului Sucevei şi care oferă un <strong>la</strong>rg orizont vizual spre Câmpia Moldovei. La aşezarea fortificată se ajunge din centrul satului <strong>Cotu</strong>, din şoseaua Botoşani - Iaşi, pe un drum forestier care se <strong>de</strong>sprin<strong>de</strong> spre vest şi care duce spre un pâlc <strong>de</strong> case în locul numit "Poiana Jorovlea". De asemenea, din lunca Miletinului, din dreptul satului Copălău există şi o altă posibilitate <strong>de</strong> acces şi anume o cărare ce urcă pieptiş pe o coamă îngustă <strong>de</strong> 3-4 metri, <strong>de</strong>stul <strong>de</strong> abruptă pe părţile ei <strong>la</strong>terale, numită <strong>de</strong> localnici "Piciorul Cocoşului" sau "Creasta Cocoşului" (fig. 1). Şi pe această coamă se poate ajunge pe p<strong>la</strong>toul triunghiu<strong>la</strong>r al "Dealului Jorovlea", numit şi "Poiana Costăchel", un<strong>de</strong> este p<strong>la</strong>sată fortificaţia noastră. Toponimul <strong>de</strong> "Jorovlea" provine din numele satului Jorovlea dispărut <strong>la</strong> începutul sec. al XIX-lea, ale cărui urme au fost <strong>de</strong>pistate mult mai <strong>la</strong> sud, în afara limitelor fortificaţiei, în locul numit "Poiana Jorovlea" (pentru <strong>de</strong>talii v. RAJB, I, 72 şi II, 340). Menţionăm că <strong>de</strong>numirea <strong>de</strong> "Poiana Costăchel", provine mai mult ca sigur după numele proprietarului unui conac ce fusese construit chiar în incinta fortificată. Aşezarea este p<strong>la</strong>sată <strong>de</strong>ci pe acea ramă <strong>de</strong> contact dintre Podişul Sucevei şi Câmpia Moldovei, bine individualizată <strong>de</strong> cercetările antropogeografice, atât <strong>de</strong> propice vieţii umane astăzi (T u f e s c u, 1977, 72), dar şi în trecut, după cum o dove<strong>de</strong>sc varietatea <strong>de</strong>scoperirilor arheologice (RABJ, I, 1976, passim). Atragem atenţia asupra faptului că până în prezent nu au fost <strong>de</strong>pistate totuşi, în imediata vecinătate a aşezării fortificate <strong>de</strong> <strong>la</strong> <strong>Cotu</strong>, vestigii cert datate în perioada <strong>de</strong> existenţă a acesteia. Nu este exclus ca fragmentele ceramice aparţinând epocii fierului găsite într-o zonă mai <strong>la</strong>rgă, cum ar fi cele <strong>de</strong> <strong>la</strong> Draxini - "Cânepişte" - com. Băluşeni (Ibi<strong>de</strong>m, 47) sau <strong>de</strong> <strong>la</strong> Lunca - punctul "Morişca" - com. Lunca (Ibi<strong>de</strong>m, 158) să indice existenţa unor aşezări <strong>de</strong>schise, contemporane cu fortificaţia <strong>de</strong> <strong>la</strong> <strong>Cotu</strong>. Fortificaţia are o formă triunghiu<strong>la</strong>ră, cu vârful îndreptat spre nord, către satul <strong>Cotu</strong>, spre acea coamă îngustă numită "Piciorul sau Creasta Cocoşului" care reprezintă o cale <strong>de</strong> acces spre p<strong>la</strong>tou, utilizată şi astăzi în circu<strong>la</strong>ţia dintre satul Copălău şi pâlcul www.cetatea<strong>de</strong>scaun.ro <strong>Editura</strong> <strong>Cetatea</strong> <strong>de</strong> Scaun