Propunere de contributie la textul Acordului de Parteneriat

1. Consideraţii generale
Propunere contribuţie la textul Acordului de Parteneriat
Instrumente de dezvoltare teritorială
Având în vedere necesitatea corelării intervenţiilor sectoriale, cu precădere în anumite
categorii de teritorii, propunem utilizarea, acolo unde este posibil, a instrumentelor de
dezvoltare teritorială (în special a acţiunilor de dezvoltare locală plasate sub răspunderea
comunităţilor – CLLD şi a investiţiilor teritoriale integrate – ITI).
Astfel, avantajele utilizării acestor instrumente de dezvoltare teritorială sunt:
- corelarea proiectelor propuse într-un teritoriu şi crearea efectelor sinergice;
- posibilitatea de creştere a eficienţei intervenţiilor, prin coordonarea finanţărilor din
diverse surse (fondurile europene cu cele naţionale şi locale);
- implicarea mai puternică a actorilor locali încă din faza de planificare (mai uşor de
realizat prin contribuţia în faza de elaborare a unei strategii locale);
- creşterea capacităţii administrative locale, datorită necesităţii implicării în procesul de
monitorizare a strategiilor integrate şi în managementul proiectelor;
În plus, acţiunile de dezvoltare locală plasate sub răspunderea comunităţilor au ca efect
stimularea parteneriatelor locale şi a abordării participative.
2. Utilizarea acţiunilor de dezvoltare locală plasate sub răspunderea comunităţilor
Acţiunile de dezvoltare locală plasate sub răspunderea comunităţilor trebuie luate în
considerare în primul rând în teritoriile care au experienţă cu derularea unor astfel de
activităţi plasate sub răspunderea comunităţilor locale (iniţiative LEADER, participarea în
grupuri de acţiune locală pentru pescuit - FLAG). În aceste cazuri, trebuie studiată
viabilitatea continuării acţiunilor în comun, precum şi oportunitatea extinderii ariei GAL în
ariile urbane învecinate prin crearea unor parteneriate rural-urban.
Acţiunile de dezvoltare locală plasate sub răspunderea comunităţilor sunt potrivite în teritorii
precum:
- oraşe (mici şi mijlocii) şi aria rurală polarizată din vecinătate;
- zone rurale periferice lipsite de centre urbane;
- zone situate de-a lungul unui sector de râu sau în jurul unui lac cu resurse de pescuit;
Pentru stabilirea teritoriilor în care este indicată utilizarea acţiunilor de dezvoltare locală
plasată sub răspunderea comunităţilor, propunem următoarele criterii de definire:
- număr de locuitori: între 15.000 şi 150.000 locuitori (limita inferioară putând fi
diminuată la 5.000 locuitori pentru teritoriile cu densităţi reduse, sub 25 1 locuitori /
km 2 , precum Delta Dunării şi cea mai mare parte a Munţilor Carpaţi)
- suprafaţă: se va completa în funcţie de statisticile GAL actuale (este necesară
menţinerea unei flexibilităţi) 2
1 Această valoare este orientativă şi trebuie discutată în cadrul procesului de consultare;
2 În întâlnirea grupului de lucru din 29 noiembrie s-a propus menţinerea formulării din perioada actuală, care
este flexibilă şi se referă la capacitatea administrativă nu la limite care pot fi arbitrare;

- unităţi administrativ-teritoriale: teritoriul de aplicare a acţiunilor trebuie să
cuprindă număr de cel puţin 5 3 comune, oraşe sau municipii;
- respectarea principiului contiguităţii spaţiale: nu trebuie să existe enclave,
deoarece unităţile administrative (indiferent dacă sunt comune sau oraşe) care nu
aparţin teritoriilor unde se aplică CLLD interacţionează cu spaţiul învecinat şi
dezvoltarea acestora nu poate fi separată din contextul teritorial;
- evitarea suprapunerilor: teritoriul unei unităţi administrativ-teritoriale poate fi
inclus într-un singur Grup de Acţiune Locală, cu excepţia zonelor de pescuit, în care
un teritoriu poate fi inclus într-un grup de acţiune locală pentru dezvoltare rurală şi
într-un grup de acţiune locală pentru pescuit);
Cel puţin 5 % din Fondul European pentru Agricultură şi Dezvoltare Rurală vor fi alocate
finanţării iniţiativelor de tip CLLD 4 .
3. Utilizarea investiţiilor teritoriale integrate
Investiţiile teritoriale integrate trebuie avute în vedere în special în teritorii precum:
− metropole de importanţă internaţională şi supraregională (metropolă + zona
funcţională urbană);
− teritorii transfrontaliere (aglomeraţii urbane cu potenţial de importanţă transfrontalieră
la graniţa cu Bulgaria şi cu Ungaria);
− zone cu probleme specifice şi caracteristici unitare (Delta Dunării, zona costieră, zona
montană, reţele de staţiuni turistice sau de oraşe mici dintr-o unitate administrativă
sau fizico-geografică);
Ariile metropolitane pentru care se propune aplicarea unor investiţii teritoriale integrate sunt
cele din jurul următoarelor metropole: Bucureşti, Cluj-Napoca, Constanţa, Iaşi, Timişoara,
Braşov, Craiova, Oradea, Ploieşti şi sistemul urban Brăila-Galaţi.
O atenţie deosebită trebuie acordată teritoriilor în care se pot dezvolta zone funcţionale
urbane cu mai multe centre urbane polarizatoare, fiind necesare strategii integrate pentru a
asigura corelarea şi complementaritatea intervenţiilor (exemple posibile: Brăila-Galaţi, Cluj-
Napoca – Turda, oraşele staţiuni turistice de pe Valea Prahovei) 5 .
3 Această valoare este orientativă şi trebuie discutată în cadrul procesului de consultare;
4 Notă: Se pot propune ţinte şi pentru alocări din FEDR şi FSE (de exemplu min 1%), pentru a stimula
suplimentar utilizarea acestor instrumente. De asemenea, pot fi discutate obiective mai ambiţioase pentru
alocarea din FEADR, dacă se consideră necesar.
5 La investiţiile teritoriale integrate propuse se pot adăuga alte arii, precum: cartiere cu probleme specifice din
oraşele mari, o reţea de oraşe mici dintr-un judeţ etc, în funcţie de propunerile grupului de lucru.