Ghidul european de prevenţie a bolilor cardiovasculare în practica ...

torii de acizi biliari reduc de asemenea colesterolul
total şi LDL-colesterolul dar tind să crească trigliceridele.
Fibraţii şi acidul nicotinic se utilizează în principal
pentru scăderea trigliceridelor şi creşterea HDLcolesterolului,
în timp ce uleiurile de peşte (acizii
graşi omega-3) sunt utilizaţi pentru scăderea trigliceridelor.
La unii pacienţi, pentru atingerea valorilor ţintă,
este necesar tratamentul combinat cu diferiţi agenţi
hipolipemianţi. Asocierea statinelor cu fibraţii a fost
asociată cu un risc moderat crescut de miopatie şi,
ocazional, cu rabdomioliză. Din acest motiv, pacienţii
trebuie selecţionaţi cu atenţie şi informaţi asupra
simptomelor de alarmă. Totuşi, aceste reacţii adverse
sunt foarte rare şi nu trebuie să împiedice administrarea
unui tratament combinat la pacienţii care au
într-adevăr nevoie.
La unii pacienţi, valorile ţintă nu pot fi atinse nici
sub tratament hipolipemiant maximal, dar aceştia vor
avea totuşi un beneficiu prin reducerea colesterolului.
O atenţie mai mare acordată celorlalţi factori de risc
reprezintă o metodă adiţională de reducere a riscului
total.
Diabetul zaharat
Premize ştiinţifice
În ghidul recent asupra diabetului, prediabetului şi
bolilor cardiovasculare, elaborat de Grupul Comun de
Lucru al ECS şi Asociaţiei Europene pentru Studiul
Diabetului (Association for the Study of Diabetes), au
fost revizuite cu atenţie numeroase publicaţii referitoare
la diabet, la stadiile precursoare ale acestuia şi la
BCV. Pe lângă textul complet al acestui ghid, cititorilor
li se recomandă documentul respectiv.5
HbA1c
(corectate
DCCT)
Glicemie
plasmatică
Tensiune
arterială
Colesterol
total
LDLcolesterol
Aspecte practice: management
S-a demonstrat că, la persoanele cu toleranţă alterată
la glucoză, progresia spre diabet poate fi prevenită
sau temporizată prin intervenţii asupra modului
de viaţă. Chiar şi intervenţiile temporare par să aibă
un impact cu durată de ani după perioada respectivă.
Atât pentru pacienţii cu diabet zaharat tip 1, cât şi
la cei cu diabet tip 2, trialurile randomizate au
demonstrat concordant că un bun control metabolic
împiedică apariţia complicaţiilor microvasculare. În
ceea ce priveşte complicaţiile macrovasculare, lucrurile
sunt mai puţin clare. În diabetul de tip 1, a fost
demonstrat efectul pe termen lung al optimizării
controlului metabolic asupra riscului de apariţie a
BCV, dar acesta ar putea fi mediat prin efectul asupra
complicaţiilor microvasculare. În diabetul de tip 2,
dovezile obţinute din studiile epidemiologice, combinate
cu cele provenite din trialurile clinice indică un
puternic efect al controlului glicemic asupra riscului
de BCV. În consecinţă, este justificată dorinţa obţinerii
unui bun control glicemic în ambele tipuri de
diabet. În diabetul tip 1, controlul glicemic necesită
tratament adecvat cu insulină, concomitent cu o
consiliere nutriţională specializată. În diabetul tip 2,
consilierea nutriţională specializată, scăderea ponderală
la persoanele supraponderale şi creşterea nivelul
de activitate fizică trebuie să reprezinte primele
măsuri terapeutice, urmate de tratamentul farmacologic
(hipoglicemiante orale şi insulină la nevoie),
în scopul obţinerii unui bun control glicemic. Obiectivele
recomandate ale tratamentului în diabetul de tip
2 sunt indicate în Tabelul 8. În ceea ce priveşte
HbA1c şi valorile ţintă ale glicemiei, la pacienţii care
primesc tratament cu insulină sau cu agenţi care
stimulează secreţia de insulină (sulfonilureice, nateglinida
şi repaglinida), trebuie acordată o atenţie
specială evitării episoadelor hipoglicemice, conform
datelor orientative furnizate de automonitorizarea glicemiei.
Tabelul 8. Obiectivele terapeutice la pacienţii cu diabet zaharat tip 2
Unitatea Valoarea ţintă
HbA1c (%) ≤6,5 dacă este
posibil
À jeun / preprandial mmol/l (mg/dl)