Timotei Popovici - Biblioteca Judeteana ASTRA Sibiu

S
e
r
i
a
SIBIU 2006
Timotei
Popovici
NR. 3
P
E
R
S
O
N
A
L
I

Palatul Asociaţiunii
ASTRA, inaugurat în anul
1905, sediu al Bibliotecii
ASTRA din 1904
Biblioteca Judeţeană ASTRA
1861 – 2006
145 ani în serviciul Lecturii
Sediul modern al Bibliotecii
ASTRA (în construcţie);
termen de execuţie – sfârşitul
anului 2006
Mi-am imaginat
întotdeauna Paradisul
ca o Bibliotecă.
Jorge Luis Borges

CONSILIUL JUDEŢEAN SIBIU
BIBLIOTECA JUDEŢEANĂ ASTRA SIBIU
Seria PERSONALIA
TIMOTEI POPOVICI

CONSILIUL JUDEŢEAN SIBIU
BIBLIOTECA JUDEŢEANĂ ASTRA SIBIU
TIMOTEI POPOVICI
SERIA PERSONALIA
NR. 3
SIBIU
2006

Lucrare elaborată în cadrul Secţiei audio-vizuală
„Timotei Popovici”
Delia Brătuianu
Aranjarea în pagină, scanare foto şi grafică copertă
Daniela Rusu
Lucrare multiplicată de
Gabriela Schuller
în Atelierul de legătorie al
Bibliotecii Judeţene ASTRA

Serviciile publice ale Bibliotecii „ASTRA”
Sediul Central
Str. G. Bariţiu, nr. 5
http://www.bjastrasibiu.ro
bjastrasibiu@yahoo.com
Cabinetul de documentare „Andrei Oţetea” - Etaj I, Sala 11
Secţia de împrumut adulţi - Etaj I, Sala 8
Sala Internet - Etaj I, Sala 7
Informatizare - Etaj I, Sala 7
Cataloage (alfabetic şi sistematic) - Etaj II, Sala 15
Informare bibliografică şi documentare
ştiinţifică - Etaj II, Sala 21
Catalogare şi organizarea colecţiilor - Etaj II, Sala 19
Periodice. Colecţii speciale - Etaj II, Sala 20
Sala de lectură - Etaj II, Sala 17
*
* *
Secţia de împrumut copii şi tineri
- Str. Filarmonicii, nr. 2
Secţia audio-vizuală „Timotei Popovici”
- Str. Filarmonicii, nr. 2
F A
Filiala Hipodrom – Str. Rahovei, nr. 2
Filiala Vasile Aaron – str. Semaforului, Bl. 22
Filiala Valea Aurie – Str. Ludoş, Bl. 31
Filiala B lea – Str. Bâlea, Bl. 9

Cuprins
1. Studiu introductiv ...................................................... 7
2. Cronologie documentară ........................................... 17
3. T. Popovici în fondul Bibliotecii „Astra” ............. 27
4. Anexe. Ilustraţii ......................................................... 33

STUDIU INTRODUCTIV
COPILĂRIA ŞI ANII DE STUDII
Acum 136 de ani, în 1870, la Tincova (Caraş-
Severin), vedea lumina zilei Timotei, al patrulea din cei
unsprezece copii născuţi din căsătoria preotului Dionisie
Popovici cu Elena Achimescu şi unul din cei cinci rămaşi în
viaţă.
Primele două clase ale şcolii generale le-a făcut în
sat, unde micul Timo, cum îi spuneau au săi, a trăit cele
dintâi emoţii muzicale în preajma părinţilor suficient de
înzestraţi cu darul cântării pentru a crea o ambianţă propice
formării viitorului artist.
Şi-a continuat studiile la gimnaziul, apoi la Institutul
pedagogic-teologic din Caransebeş, unde s-a bucurat de
învăţătura admirabilului profesor Antoniu Sequens. În
institut, elevul Timotei Popovici s-a dovedit a fi posesorul
unor aptitudini muzicale deosebite.
După absolvirea institutului, în vara lui 1892, se
angajează ca dirijor al corului Societăţii române de cântări şi
muzică din Caransebeş.
Tânărul şi talentatul absolvent al preparandiei
caransebeşene, „subţire la trup, dar drept, slab la faţă, dar cu
sclipiri de ascuţită inteligenţă şi hotărâre dârză în privire”,
cum este caracterizat de elevul său Gheorghe Şoima, însetat
de cunoaştere, dornic de a pătrunde mai adânc tainele
muzicii, devine în vara anului 1893, student al
Conservatorului de muzică şi declamaţiune din Iaşi. Încă din
primele săptămâni, tânărul bănăţean se dovedeşte a fi
modest şi activ, ajungând în scurtă vreme unul dintre cei
mai apreciaţi studenţi ai conservatorului. A participat,
alături de profesorul Gavril Muzicescu la repetiţiile şi

Seria PERSONALIA
concertele celei mai renumite formaţii vocale din acea
vreme, Corul Metropolitan din Iaşi. Înzestrat cu calităţi
vocale şi interpretative, Timotei Popovici îşi atrage preţuirea
dirijorului şi a celorlalţi membri ai ansamblului. În 1895,
Timotei Popovici absolvă cu succes cursurile
Conservatorului din Iaşi, urmând ca după această dată să-şi
aducă din plin contribuţia la progresul artei muzicale
naţionale.
PROFESORUL ŞI DIRIJORUL
La îndemnul lui Musicescu, tânărul Popovici îşi
începe cariera de dascăl la Lugoj, în toamna lui 1895. aici,
concomitent cu activitatea didactică, desfăşoară o muncă
perseverentă pe plan cultural-artistic, îndeplinind printre
altele şi rolul de secretar al Reuniunii de cântări şi muzică.
După un an de activitate la Lugoj, e chemat la Braşov să
ocupe catedra de la Şcolile centrale române, fapt ce
confirmă prestigiul de care se bucura Timotei Popovici
printre muzicienii din Transilvania.
La Braşov, în afara orelor predate, activează şi ca
dirijor, organizând numeroase concerte, cu concursul corului
de elevi de la Şcolile centrale române.
Timotei Popovici înfiinţează corul de copii de pe
lângă Biserica „Sf. Nicolae” din Şcheii Braşovului.
După trei ani de participare activă la viaţa muzicală
braşoveană, timp în care reuşeşte să îmbine în mod
armonios calităţile sale pedagogice cu cele dirijorale, este
atras de faima Sibiului, alt centru cultural în jurul căruia
gravitau numeroase manifestări muzicale din Transilvania.
La Sibiu a desfăşurat timp de 37 de ani o activitate
didactică rodnică, fiind solicitat să predea muzica la
8

Timotei Popovici
Seminarul „Andreian”, Şcoala normală „Andrei Şaguna” şi
Şcoala civilă de fete.
În 1912, datorită situaţiei financiare precare, Timotei
Popovici înfiinţează un depozit de piane şi pianine.
La Sibiu, reputatul pedagog s-a afirmat pe plan
şcolar, extraşcolar şi publicistic. Experienţa acumulată an de
an, felul lui de-a fi, modestia şi calmul, cinstea şi
punctualitatea, corectitudinea şi generozitatea, nobleţea
sufletească au atras asupra lui stima numeroşilor tineri de a
căror educaţie estetică s-a ocupat îndeaproape.
Faţă de elevi a avut o atitudine blânda, dar severă,
ştiind să îmbine cu pricepere chiar în aceeaşi oră de curs,
seriozitatea cu cel mai sănătos umor. Fiind mereu preocupat
de studierea psiho-pedagogică a elevilor, a devenit un bun
cunoscător al sufletului de copil.
În concepţia sa pedagogică, aspectul artistic al orei de
muzică se completa cu cel educativ.
Asemenea contemporanilor săi, Dimitrie Kiriac şi
Gheorghe Cucu, Timotei Popovici a susţinut cu tărie ideea
introducerii cântecului popular în învăţământul muzical
românesc.
Muncind timp de 41 de ani pe tărâm pedagogic,
Timotei Popovici a insuflat elevilor săi dragostea faţă de
creaţia muzicală naţională şi de pretutindeni, contribuind la
formarea cadrelor de muzicieni care să ducă mai departe
frumoasele tradiţii ale artei muzicale româneşti. Printre
elevii săi se numără mulţi profesionişti care au devenit
personalităţi marcante în viaţa muzicală a ţării: Cornel
Arion, Aron Bogdan, Gheorghe Bogdan, Ilarion Cocişiu,
Dumitru Eremia, Ilie Micu, Marţian Negrea, Achim Stoia,
Gheorghe Şoima, Nicolae Varga, ş.a.
Timotei Popovici a publicat lucrări de maximă
stringenţă în studierea teoretică şi practică a muzicii, ca
9

Seria PERSONALIA
obiect de învăţământ. Lipsa manualelor de teorie îl
determină să editeze Dicţionarul de muzică, o lucrare
accesibilă prin expunerea clară şi bogăţia materialului
ilustrativ, carte care se adresa în egală măsură elevilor,
melomanilor şi specialiştilor, constituind pentru acea vreme
un eveniment editorial important.
Asemenea altor muzicieni români de valoare,
Timotei Popovici a contribuit substanţial şi calitativ la
îmbogăţirea repertoriului coral şi de cântece destinat elevilor
din şcolile de toate gradele.
Pentru educatoare, învăţători, profesori şi dirijori,
cele Douăsprezece cântece de şcoală, colecţia de Cântece
naţionale, Cartea de cântece (în 2 părţi), (aprobată ca
manual didactic de Consistoriul arhidiecezan) şi Repertor
coral, au ajuns să fie folosite ca instrumente de lucru
deosebit de preţioase.
Cântecele şi corurile cuprinse în aceste antologii se
caracterizează în primul rând prin varietatea lor tematică şi
de idei. Melodiilor simple şi frumoase de folclor sau în stil
popular, le-a alăturat texte selectate din folclorul literar
românesc şi din poezia clasicilor noştri.
Muzica instrumentală a rămas periferică în
preocupările epocii sale de majorat artistic, fiindcă toată
viaţa a dirijat coruri bisericeşti şi şcolare, formaţii de
amatori şi corul Catedralei Mitropolitane din Sibiu (la
conducerea căruia s-a aflat vreme de aproape o jumătate de
secol). Slujitor la altar (preot) şi dascăl la seminarii, şcoli
primare, gimnazii şi şcoli normale, Timotei Popovici nu a
dispus de timpul necesar compoziţiei de anvergură, rolul său
fiind mai degrabă de misionar în slujba învăţământului,
culturii muzicale de mase, spiritului patriotic în educaţia
tineretului. Compoziţiile proprii: Drum bun!, Marşul lui
Iancu, Oşteanul român şi multe altele, ca şi armonizările
10

Timotei Popovici
melodiilor lui Al. Flechtenmacher, G. Musicescu, P.
Porumbescu, Ionel Brătianu, au jucat un rol însemnat în
educarea dragostei faţă de ţară în rândul tineretului.
În afară de manuale şi culegeri de cântece,
profesorul a mai publicat numeroase articole care, alături de
lucrările teoretice de aceeaşi factură, semnate de alţi
muzicieni din vremea sa, au alcătuit nucleul pedagogiei
muzicale româneşti. Elementele de metodică publicate de
Timotei Popovici în presa pedagogică din primele două
decenii ale secolului nostru, rod al experienţei didactice
îndelungate, au jucat un rol însemnat în apariţia şi evoluţia
acestei ramuri.
O altă latură a activităţii sale, cu aspect practic, a fost
cea de dirijor si organizator al unor coruri şcolare şi de
amatori. În timpul şederii sale la Sibiu, a depus un efort
deosebit în calitate de dirijor al corului Şcolii normale
„Andrei Şaguna”, care a jucat un rol însemnat în instruirea
conducătorilor de formaţii muzicale săteşti de pretutindeni.
Acest cor număra 100 de elevi de ambele sexe, în anul 1924,
cu prilejul turneului organizat în câteva oraşe din ţară (Iaşi,
Brăila, Galaţi, Ismail). Entuziasmul stârnit de înalta
măiestrie interpretativă a corului a fost consemnat în presa
vremii.
Aprecierile adresate conducătorului formaţiei sunt,
de asemenea, lăudabile.
Activitatea sa dirijorală nu s-a limitat doar la
conducerea acestui cor. Simultan sau succesiv, Timotei
Popovici conduce corul Seminarului „Andreian”, corul
sodalilor (meseriaşilor), Reuniunea română de muzică şi
Corul mixt al Mitropoliei. Cel din urmă cor, care dispunea
de largi posibilităţi interpretative, a prezentat pentru sibieni
regulat, începând cu anul 1926, seria tradiţionalelor concerte
de colinde.
11

Seria PERSONALIA
Formaţiile pe care le-a instruit au participat la
serbările organizate de Asociaţia „Astra” şi la diferitele
emulaţii sau manifestări cu caracter cultural-artistic. De
asemenea, Timotei Popovici a adus o importantă contribuţie
la reuşita serbării prilejuite de marele eveniment al întregirii
naţionale când, la 1 decembrie 1918, a făcut să răsune în
Catedrala Unirii din Alba Iulia, piesa corală Sosit-a ceasul
liberării, creată ad-hoc.
Toate succesele dobândite au fost posibile datorită
stilului de muncă bazat pe o disciplină corală severă, pe
seriozitate şi mai ales pe marea pasiune ca care a ştiut să se
dăruiască unei misiuni atât de nobile.
Bucurându-se de o mare popularitate şi simpatie, mai
multe grupări corale din ţară îi conferă titlul de membru de
onoare.
Din aceleaşi motive, i s-au acordat diverse funcţii
didactice, cultural-artistice şi obşteşti de durată sau limitate
în timp, pe care le-a îndeplinit concomitent sau alternativ:
vicepreşedinte al Asociaţiei profesorilor secundari – secţia
Sibiu, membru al Societăţii de lectură „A. Şaguna”, redactor
la calendarul „Amicul poporului”, director al Corului
mitropoliei, secretar artistic al Despărţământului judeţean al
„Astrei”, preşedinte al Societăţii pentru înmormântarea celor
mai de jos, ş.a.
Aşadar, Timotei Popovici a dobândit cele mai mari
merite în domeniul didacticii muzicale şi pe tărâm dirijoral,
reuşind astfel să se situeze printre cei mai de seamă
pedagogi şi dirijori de la începutul veacului XX.
12

Timotei Popovici
FOLCLORISTUL ŞI COMPOZITORUL
Între preocupările multiple ale lui Timotei Popovici,
un loc însemnat îl ocupă interesul deosebit manifestat faţă
de unele aspecte ale folclorului muzical, expresie a
ataşamentului şi dragostei artistului faţă de poporul său.
Pentru folclorist însă, nu toate producţiile muzicale
anonime, vehiculate pe cale orală, meritau a fi culese. În
conceptul său de folclor nu intrau cântecele populare lipsite
de valoare estetică şi educativă, şi nici creaţiile pseudofolclorice,
contrafăcute, de o autenticitate îndoielnică. Fiind
mereu atent la manifestările arte populare spirituale, a reuşit
să elucideze cu multă competenţă unele probleme legate de
culegerea creaţiilor de acest gen.
El a subliniat că, alături de necesitatea unei selecţii
cât mai riguroase a materialului brut, un loc însemnat îl
deţine problema notării cât mai corecte şi aceea a
neintervenţiei culegătorului.
O altă problemă asupra căreia insistă este fixarea
cadrului de cercetare a folclorului, găsirea albiei prin care
curge acea creaţie muzicală pură şi nealterată.
Un merit deosebit pe tărâm folcloric este acela de a
fi contribuit, impreună cu unul dintre fostii săi elevi, Ioan
Ignaton, la culegerea unui mănunchi de melodii populare
din Răşinari, editate în monografia acestei aşezări, întocmită
de V. Păcală.
Dicţionarul lui T. Popovici e o lucrare de o
însemnătate deosebită pentru folcloristica noastră. Lucrarea
are meritul de a fi furnizat date preţioase asupra formei,
dimensiunilor materialului de confecţionare, zonei de
răspândire şi asupra repertoriului specific familiei de
instrumente muzicale româneşti.
13

Seria PERSONALIA
Timotei Popovici şi-a început activitatea
componistică încă din timpul şederii sale la Lugoj, unde, în
1896 a editat una dintre cele dintâi lucrări, intitulată „M-aş
mărita!”.
De la această piesă corală şi până la Florile dalbe,
flori de măr, care figurează între ultimele creaţii cunoscute
nouă, Timotei popovici a compus coruri laice şi religioase („
a capella” şi cu acompaniament instrumental) pentru
formaţii mixte sau pe voci egale de copii, femei şi bărbaţi,
lieduri, muzică instrumentală pentru orchestră de fanfară.
Cele mai numeroase sunt însă creaţiile muzicale „a capella”,
destinate corurilor mixte. Piesele ce intră în alcătuirea
acestui ciclu sunt caracterizate de simplitate, sinceritate,
sensibilitate, cantabilitate şi bogăţie ritmică.
Alte lucrări corale din creaţia compozitorului sunt:
poemul coral în 6 părţi Regele munţilor, inspirat din viaţa
şi lupta revoluţionarului ardelean Avram Iancu, miniaturile
corale La oglindă, Haţegana, Mândruţă poale ciurate,
ş.a. care prin frumuseţea şi farmecul lor, şi-au câştigat o
mare popularitate şi viabilitate în timp.
Arta componistică a lui Timotei Popovici mai
cuprinde, pe lângă categoriile amintite, numeroase lucrări
corale religioase. Creaţiile de acest gen, destinate celor mai
felurite grupări muzical-vocale, au îmbogăţit repertoriul
ecleziastic existent până la acea dată.
Aici putem aminti şi colindele publicate în cele două
volume Florile dalbe şi mulţimea lucrărilor de acest fel
rămase în manuscris.
Timotei Popovici a rămas în memoria muzicală a
timpului prin cele 2 Liturghii, corul La oglindă şi poemul
Avram Iancu, fără a trece şi peste excelentele cărticele
şcolare de Cântece naţionale (trei ediţii).
14

Timotei Popovici
Drumul activităţii muzicale a lui Timotei Popovici
nu s-a încheiat în septembrie 1936, când a fost pensionat
pentru limită de vârstă. În anii următori poate fi întâlnit ca
membru în juriile constituite cu prilejul unor emulaţii
artistice ale formaţiilor corale, ca publicist şi întemeietor al
Conservatorului de muzică din Sibiu (1946)(azi Şcoala
populară de arte) care, în semn de omagiu, i-a purtat
numele.
Extenuat de povara celor 79 de ani de muncă, cu
trupul slăbit şi şubrezit de boală, părăseşte în 1949 Sibiul în
care a vieţuit jumătate de veac, reîntorcându-se în Banat, la
fiica sa Miorica Popovici-Sarmeş, din Lugoj, unde, peste
numai un an, se sfârşeşte din viaţă, fiind înmormântat în
cimitirul oraşului, alături de alţi bănăţeni de seamă.
Arta lui Timotei Popovici s-a bucurat de o mare
popularitate. Numeroase formaţii corale şi instrumentale din
ţară au inclus în repertoriul lor nestematele unei atât de
bogate şi preţioase moşteniri artistice.
Apariţia, în 1957, a volumului antologic Coruri, sub
îngrijirea profesorului Ion Delu, a dovedit, de asemenea,
preţuirea dată azi moştenirii artistice rămase de la Timotei
Popovici.
Volumele de corespondenţă, editate post mortem de
Dumitru Jompan, confirmă legăturile de prietenie şi
preţuirea de care s-a bucurat compozitorul şi profesorul
bănăţean, prezenţa sa activă în mişcarea muzicală din
primele decenii ale secolului XX, fapt care a condus la
alegerea sa ca membru fondator în Societatea
Compozitorilor români (1920). Multe din cântecele pentru
copii ale lui Timotei Popovici se menţin şi azi în repertoriul
şcolar, fiindcă simplitatea melodică şi intonaţia populară
conferă majorităţii pieselor acea accesibilitate proprie
15

Seria PERSONALIA
genului muzical destinat celor mici. Pe bună dreptate, este
considerat un clasic al muzicii româneşti pentru copii.
Timotei Popovici a rămas în memoria românilor
drept un truditor neobosit pe tărâm didactic, dirijoral,
folcloristic şi componistic, un adevărat artist, care a adusa o
valoroasă contribuţie la progresul culturii muzicale
româneşti.
16
Delia Brătuianu
noiembrie 2006

Timotei Popovici
CRONOLOGIE DOCUMENTARĂ
1870
20 august. S-a născut în comuna Tincova (judeţul
Caraş-Severin) Timotei Popovici (compozitor, dirijor,
profesor, preot şi folclorist), fiul lui Dionisie Popovici
(preot) şi al victoriei născută Achimescu (fiica pictorului
Trif Achimescu din Caransebeş).
1877
A studiat timp de 2 ani la şcoala primară din comuna
natală Tincova, avându-l ca învăţător pe Ion Toma.
1879
Absolvă primele două clase primare (Tincova) şi se
înscrie în anul I la Şcoala civilă de stat din Caransebeş,
cu predare în limba germană.
1887
A început studiile muzicale la Seminarul Diecezan
ortodox român din Caransebeş (Secţia pedagogică),
unde a studiat timp de 3 ani, până în 1890, avându-l ca
profesor de teorie-solfegiu şi cor pe Antoniu Sequens.
A fost cântăreţ în Corul bărbătesc al meseriaşilor din
Caransebeş.
1890
A continuat studiile la Seminarul Diecezan Ortodox
Român din Caransebeş, la Secţia teologică (până în
1893).
Devine arhivar al Corului Meseriaşilor din Caransebeş
1892
Notează cântecele bisericeşti „propuse” în şcoală şi
scoate culegerea intitulată „Irmoseriu” (litografiat).
17

Seria PERSONALIA
1893
Îşi continuă studiile muzicale la Conservatorul de
Muzică din Iaşi, până în 1895, avându-i ca profesori pe :
- Eduard Caudella, directorul Conservatorului, cu
care a studiat formele muzicale şi compoziţia simfonică
- Gavriil Musicescu, cu care a studiat teorie-solfegii,
armonie şi compoziţie corală
- Nicolae Teodorini, cu care a studiat vioara şi
pianul.
Vara, instruieşte corul Societăţii de muzică din
Caransebeş, cu care apare pentru prima dată în public, ca
dirijor
1894
A fost pedagog de limbă germană la Şcoala Normală
“Vasile Lupu” din Iaşi, până în 1895.
1895
Toamna. Are loc debutul său dirijoral şi cel didactic la
Lugoj
Septembrie. Devine învăţător la Şcoala Primară
Confesională Ortodoxă din Lugoj, timp de un an
Deţine funcţia de secretar al Reuniunii Române de
Muzică şi Cântări din Lugoj, timp de un an.
1896
Apar primele prelucrări corale cu caracter laic: “M-aş
mărita” (Lugoj) şi “Foaie verde de trifoi” (Braşov).
A fost numit profesor de muzică pentru Muzica vocală
la Şcoala Centrală Greco-Ortodoxă Română din Braşov
(cuprinzând Lic. Andrei Şaguna, Şcoala Superioară de
Comerţ şi Gimnaziul Real), unde a funcţionat timp de
trei ani, până în 1899.
A înfiinţat şi condus un cor mixt de tineret de la Biserica
din Braşov-Şchei (până în 1899).
18

Timotei Popovici
A compus “Irmosul Paştilor”- armonizare pentru cor de
voci egale, apărut la Lugoj
A compus la Braşov “Cântările liturghiei pt.3 voci
egale” (pentru 3 voci femeieşti)
A apărut un “Potpuriu de cântece populare”
1897
A devenit dirijor la Corul Reuniunii Meseriaşilor
Români din Braşov, până în 1899.
1898
Apare la Braşov compoziţia religioasă “In Iordan”
pentru cor bărbătesc
Scrie compoziţia instrumentală “Tot ţi-am zis” pentru
cor bărbătesc cu acompaniament de coarde
Apare la Braşov “Foaie verde de trifoi”, op.5, cor
bărbătesc pe versuri populare
1899
2 Septembrie. Este numit “profesor estraordinar
provizor” de muzică vocală şi instrumentală la Institutul
pedagogic-teologic “Andreian” din Sibiu, unde va
rămâne 37 de ani (până în 1936 ).
A fost profesor de muzică la Şcoala Civilă de fete a
Asociaţiei “Astra”, timp de 2 ani (până în 1901).
A devenit dirijor al Corului Mitropoliei din Sibiu (până
în 1945).
A fost director de Muzică şi dirijor al “Reuniunii de
Muzică” din Sibiu, un an
Apare “Fetele casnice”, cor pentru voci egale în
Repertor şcolar, la Bucureşti
1900
Aprilie. Concertul corului Reuniunii române de muzică
din Sibiu, dirijat de Timotei Popovici
19

Seria PERSONALIA
1901
A fost numit membru de onoare al Societăţii muzicale
“Carmen” din Bucureşti şi al “Reuniunii de muzică” din
Şomcuţa-Mare (Banat)
Apare la Sibiu, la editura “Librăriei Arhidiecezane”,
primul caiet de cântece destinat elevilor: ”Douăsprezece
cântece de şcoală”, coruri pentru 2 şi 3 voci egale.
1902
Se căsătoreşte cu tânăra învăţătoare Victoria Eva
Joandrea, fiica învăţătorului Toma Joandrea din Sibiu
Cu începere din acest an, va scoate în mai multe ediţii şi
pentru formaţii corale diferite Cântările liturgice
Apar la Sibiu “Troparele Duhului Sfânt”, “Cuvine-se cu
adevărat” – axion pentru cor bărbătesc, Liturghia Sf.
Ioan Chrisostom, cor de copii.
Apare la Sibiu corul bărbătesc pe versuri populare “Ştii,
mândro, când ne iubeam”, op.11
1904
Apare “Marşul Sinaia” pentru flaut şi orchestră şcolară
şi “Doina”, cor bărbătesc cu solo de bariton, pe versurile
lui Mihai Eminescu
1905
Publică la Sibiu “Dicţionar de muzică”, primul dicţionar
de muzică român complet
1906
Devine membru de onoare al Societăţii muzicale “Hora”
din Craiova
Este numit director al Corului Mitropoliei din Sibiu
26 Septembrie. Se naşte fiica sa, Lia (căsătorită Delu).
Compune “Troparul Naşterii”
1907
Devine membru de onoare al Societăţii de muzică
“Armonia” din Ticvaniul-Mare (Banat)
20

Timotei Popovici
A fost membru în Comitetul de redacţie al revistei
pedagogice “Vatra şcolară” (Sibiu)
1908
8 Februarie. Se naşte cea de-a doua fiică a sa, Miorica –
Bujorica (după căsătorie Sarmeş)
Scrie articolul “Ciprian Porumbescu, viaţa şi activitatea
lui”, cu prilejul împlinirii a 25 de ani de la moartea
compozitorului.
Va activa de acum ca membru al Societăţii de lectură
“Andrei Şaguna”
1910
Devine dirijor al Reuniunii sodalilor (meseriaşilor)
români din Sibiu, până în 1911.
Devine dirijor şi director de muzică la Reuniunea de
Muzică şi Cântări din Sibiu, până în 1911.
1911
Devine membru de onoare al “Reuniunii de muzică” din
Reşiţa –Montană (Banat)
Compune un Imn pentru cor bărbătesc la centenarul
Seminarului Andreian, apărut în 1912
Din acest an, desfăşoară o activitate prodigioasă pe
tărâm pedagogic, publicând articole cu conţinut metodic
şi muzical în revista “Vatra şcolară”, din al cărui
colectiv de redacţie face parte.
Apare la Sibiu, în editura Librăriei Arhidiecezane,
“Carte de cântece pentru şcoalele primare, gimnazii
inferioare, şcoale reale, civile şi preparandii, partea I şi a
II-a, aprobată ca manual didactic de Consistoriul
Arhidiecezan.
Februarie. Se naşte fiul său Mircea Victor, care se
dedică mai târziu studiului muzicii.
21

Seria PERSONALIA
1912
Întemeiază, în Sibiu, Depozitul de piane, pianine şi
armoniuri
Iunie. Concertul Seminarului “Andreian”, la Deda
(Mureş), dirijat de Timotei Popovici.
1913
Devine membru corespondent al Secţiei şcolare a
“Astrei” din Sibiu.
1914
Alcătuieşte culegerea “Repertor coral” pentru elevii
Seminarului “Andreian”
Compune “Cântec la Sf. Nicolae”, cor pentru 3 voci
egale/mixt, “Viersul botezului”, cor bărbătesc pt. 2 şi 3
voci egale şi “Imn la intrarea în biserică”, cor pt. 2 voci
egale
1915
Publică în Monografia satului Răşinari de Victor Păcală,
cântecele populare culese în colaborare cu Ion Ignaton,
fostul său elev.
1918
1 Decembrie. Dirijează la Alba Iulia, cu prilejul
sărbătoririi marelui eveniment al Unirii, piesa corală
Sosit-a ceasul liberării, creată ad-hoc de compozitor.
1919
Începe tipărirea , în mai multe ediţii, a colecţiei de
Cântece naţionale, pentru formaţii corale diverse.
Prin separarea celor două secţii ale Seminarului
“Andreian”, va activa de acum ca profesor de muzică la
Şcoala normală “Andrei Şaguna”, până în 1930.
Redactează calendarul Amicul poporului pe anul 1920
Devine dirijor al corului mixt al Şcolii Normale “Andrei
Şaguna” din Sibiu, până în 1936.
22

Timotei Popovici
1920
A fost membru fondator al Societăţii Compozitorilor
Români (1920)
Redactează calendarul “Amicul poporului” pe anul 1921
1922
Ia iniţiativa alcătuirii unei noi formaţii subvenţionate de
stat: Corul mixt al catedralei din Sibiu, care va fiinţa
18 ani (1940).
Devine membru de onoare al Societăţii de lectură
“Andrei Şaguna”
Devine membru de onoare al Societăţii franco-române
din Sibiu
1923
Se tipăreşte, în editura autorului, Carte de cântece,
Cântece în 1, 2 şi 3 voci egale pentru azilele de copii,
şcoalele primare şi cursul inferior al şcoalelor secundare,
partea I.
A fost distins cu ordinul Coroana României în grad de
cavaler
Apar “Florile dalbe” (Trei colinde) pentru cor mixt
1924
Apare poemul coral Regele munţilor (despre Avram
Iancu), una dintre cele mai valoroase creaţii ale sale.
Primăvara. Turneu de concerte în Moldova, susţinut de
Corul Şcolii Normale “Andrei Şaguna” .
1925
Decembrie. Publicul sibian participă la primul program
din seria concertelor de colinde şi cântece de stea.
1926
Primeşte decoraţia “Răsplata muncii” pentru învăţământ,
cl.I
23

Seria PERSONALIA
1927
Turneul de concerte al Corului Şcolii normale “Andrei
Şaguna”, în Valea Jiului.
Primeşte funcţia de vicepreşedinte al Asociaţiei
profesorilor secundari – secţia Sibiu.
1928
Se tipăreşte primul volum de colinde şi cântece de stea
intitulat : Florile dalbe.
18-24 mai. La Congresul învăţătorilor din judeţul Sibiu,
Timotei Popovici abordează problema predării muzicii
în şcoala primară.
27 mai. Corul Şcolii normale “Andrei Şaguna”
participă la emulaţia organizată de Tinerimea română.
E decorat cu “Răsplata muncii” pentru biserică, cl.I
Devine dirijor la Corul mixt din Săliştea Sibiului, pentru
un an.
1929
Prin Ordinul ministerului Instrucţiunii nr.125.297, este
asimilat profesor secundar.
1930
E profesor de muzică vocală la Şcoala Normală “Andrei
Şaguna” din Sibiu, secţia băieţi, până în 1936.
1931
Devine membru de onoare al Asociaţiei Corurilor şi
Fanfarelor Române din Banat
1932
Împreună cu Nicolae Oancea (profesor de muzică la
Liceul “Gh. Lazăr”), organizează un curs de iniţiere
muzicală pentru dirijorii corurilor săteşti.
A fost distins cu Meritul Cultural pentru Artă în grad de
cavaler, cls. I
24

Timotei Popovici
Compune “Cântaţi Domnului”, melodie cu text pt. o
voce
1933
Februarie. Concert coral susţinut de cele două secţii –
fete şi băieţi – ale Şcolii normale “Andrei Şaguna” din
Sibiu, cu ocazia şedinţei festive a Societăţii de lectură
“Andrei Şaguna”.
1935
Devine membru de onoare al “Societăţii muzicale a
învăţătorilor” din Bucureşti.
1936
1 Septembrie. A fost pensionat la cerere pentru
limită de vârstă. Împlineşte 66 de ani de viaţă şi 41
lucraţi pe tărâmul activităţii artistice.
13-14 septembrie. Face parte (alături de Oct. Itu, I.
Popovici-Racoviţă, T. Brediceanu, At. Lipovan, S.
Drăgoi, A. Bena, E. Cuteanu şi Al. Zirra), din juriul
prezidat de G. Breazu, cu prilejul Marii serbări
jubiliare a cântecului românesc (Timişoara).
Timp de 2 ani, a fost profesor de muzică la Şcoala
Normală A. Şaguna, secţia de fete, suplinind-o pe
fiica sa Lia (până în 1938).
1939
A suplinit catedra de limba română la Şcoala
Normală „Andrei Şaguna”.
A fost decorat cu „Răsplata muncii” pentru 25 de ani
de serviciu
1940
18 Iulie. A fost distins cu Medalia Ferdinand I, ca
fost membru în gărzile naţionale din Ardeal, in anii
1918, 1919, din Sibiu
Apare la Sibiu „Hora lui Iancu”, cor bărbătesc
25

Seria PERSONALIA
1942
Apar „Cântările liturghiei pe 2 şi 3 voci egale” (ed.I)
la Sibiu
1944
Se tipăreşte „Toată suflarea”, cor la unison (Sibiu)
Apar: „Imn de serbare” şi „Marşul grăniţerilor din
Banat”
1946
Comentează în „Gazeta Sibiului”, nr.3-4, activitatea
folclorică a lui Béla Bartók.
Împreună cu Ion Delu şi Cornel Arion, pune bazele
Conservatorului de muzică şi artă dramatică din
Sibiu, care îi va purta numele şi pe care îl conduce
un an (viitoarea Şcoală populară de Artă).
1949
Sănătatea i se înrăutăţeşte tot mai mult. Îşi pierde
complet vederea.
Noiembrie. Părăseşte Sibiul în care a activat 37 de
ani şi a vieţuit jumătate de veac.
1950
11 Iulie. Moare în vârstă de 80 de ani şi este
înmormântat în Lugoj, alături de alte personalităţi
culturale din Banat: Coriolan Brediceanu, Victor
Vlad Delamarina, Ion Vidu, Traian Grozăvescu...
26

Timotei Popovici
TIMOTEI POPOVICI ÎN FONDUL
BIBLIOTECII „ASTRA”
1. Jompan, Dumitru. Timotei Popovici (1870-1950).
Reşiţa, 1970
197035-197036/222SM
2. Popovici, Timotei. Bagă Doamne luna-n nor (pentru
tenor) – partitură manuscris
Cutia LXVII – SM
3. Popovici, Timotei. Carte de cântece. Partea 1.
Cântece în 1, 2 şi 3 voci egale pt. azilele de copii,
şcoalele primare şi cursul inferior al şcoalelor
secundare. Sibiu: Editura autorului, 1937
278182
4. Popovici, Timotei. Carte de cântece. Partea 1.
Cântece în 1, 2 şi 3 voci egale pt. azilele de copii,
şcoalele primare şi cursul inferior al şcoalelor
secundare. Sibiu: Tipografia Drotleff, 1923 ( Carte cu
dedicaţia autorului)
15431
5. Popovici, Timotei. Carte de cântece pentru şcoalele
primare, gimnazii inferioare, şcoale reale, civile şi
preparandii. Partea a 2-a. Nagyszeben: Editura
Librăriei arhidiecezane, 1911.
278380; 307645
27

Seria PERSONALIA
6. Popovici, Timotei. Carte de cântece pentru şcoalele
primare, gimnazii inferioare, şcoale reale, civile şi
preparandii. Partea I – II. Nagyszeben: Editura
Librăriei arhidiecezane, 1911.
8463
7.Timotei Popovici 1870-1950. Centenar. Programul
manifestărilor. Decembrie 1970. Sibiu, 1970.
351132
8. Popovici, Timotei. Cântările liturghiei pentru cor
mixt. Ediţia a 3-a.Sibiu: Krafft & Drotleff SA, 1943
(Exemplar cu dedicaţia autorului)
318710
9. Popovici, Timotei. Cântările liturghiei pentru 2 voci
egale. Ed. a 2-a. Sibiu: Krafft & Drotleff SA, 1943.
(Exemplar cu autograf)
320820
10. Popovici, Timotei. Cântările liturghiei pentru 3 voci
egale. Ediţia a 6-a. Sibiu: Krafft şi Drotleff, 1942
( Carte cu dedicaţia autorului )
321693
11. Popovici, Timotei. Cântec de leagăn. Partitură
manuscris
Cutia XLIII-SM
12. Popovici, Timotei. Cântece de şcoală pentru 2 şi 3
voci egale. Sibiu, 1901
17929
28

Timotei Popovici
13. Popovici, Timotei. Cântece naţionale pentru cor de
bărbaţi publicate de Resortul de organizare al
Consiliului Dirigent Român, sub îngrijirea lui Timotei
Popovici. Sibiu: Drotleff, 1919
1233SM; 1482SM
14. Popovici, Timotei. Cântece naţionale pt. cor mixt
publicate de Resortul de organizare al Consiliului
Dirigent Român sub îngrijirea lui Timotei Popovici
Sibiu: Drotleff, 1919.
1234SM
15. Popovici, Timotei. Cântece naţionale pentru 2 voci
egale publicate sub îngrijirea lui Timotei Popovici.
Sibiu, 1919
278173
16. Popovici, Timotei. Cântece naţionale pentru voci
egale publicate de Resortul de organizare al Consi-
liului Dirigent Român sub îngrijirea lui Timotei
Popovici. Sibiu, 1919.
197814
17. Popovici, Timotei. Coruri. Bucureşti: Editura
Muzicală, 1970
194174-194175
18. Popovici, Timotei. Cum se face învăţământul
cântării în şcoalele noastre primare. Reproducere din
anuarul al X-lea al Şcoalei normale „Andreiu
Şaguna”, 1928/1929. Sibiu, tiparul tipografiei
arhidiecezane, 1929
278046
29

Seria PERSONALIA
19. Popovici, Timotei. Despre folclorul poetic şi muzical
român. În legătură cu moartea unui folclorist.
Reproducere din „Gazeta Sibiului”, nr.3 şi 4/1946.
Sibiu, 1945. Tiparul Institutului de arte grafice „Dacia
Traiană”
100863
20. Popovici, Timotei. Dicţionar de muzică. Sibiu:
Editura autorului, Tipografia W. Krafft, 1905
7705; 8753; 359270
21. Popovici, Timotei. Doina. Text din poezia „Doina”
de M. Eminescu (pentru soprană, alto, tenor şi bas)
(partitură manuscris)
Cutia XLIII/SM
22. Popovici, Timotei. Douăsprezece cântece de şcoală
pentru 2 şi 3 voci egale. Sibiu: Editura Librăriei
Arhidiecezane, 1901
3552
23. Popovici, Timotei. Florile dalbe. Vol.1 – Colecţiune
de colinde şi cântece de stea pentru Cor mixt şi de
bărbaţi. Craiova: Scrisul Românesc, 1928
1286SM
24. Popovici, Timotei. Florile dalbe. Vol.2 – Colinde şi
cântece de stea pentru cor mixt şi de bărbaţi. Sibiu:
Progresul - Institut de Arte Grafice, 1945 (Carte cu
dedicaţia autorului către Achim Stoia)
328269
30

Timotei Popovici
25. Popovici, Timotei. Florile dalbe. Trei colinde
populare pentru cor mixt. Sibiu: Drotleff, f.a. şi
partitură manuscris
1286SM; Cutia XLIII/SM
26. Popovici, Timotei. Înfloresc grădinile. Bucureşti:
Editura Muzicală, 1989.
382988;1030SM; 1146SM
27. Popovici, Timotei. În Iordan – cor unison şi fanfară
Sibiu, 1924 3268SM
28. Popovici, Timotei. Ochiul inimii mele.(pentru
soprana, alto, tenor şi bas). Partitură manuscris.
Cutia XLIII/SM
29. Popovici, Timotei. Potpuriu din cântece româneşti.
Partitură manuscris.
Cutia LXVII/SM
30. Popovici, Timotei. Primăvara (pt .soprană, alto,
tenor şi bas). Partitură manuscris.
Cutia XLIII/SM
31. Popovici, Timotei. Primul depozit românesc de
piane, pianine şi armoniuri. Sibiu: Tiparul tipografiei
arhidiecezane, 1912
17039
32. Popovici, Timotei. Regele munţilor: Poem din
cântece populare româneşti despre Avram Iancu pt.
31

Seria PERSONALIA
cor mixt, cu solo de sopran şi tenor, cântec de fluier şi
semnal de tulnic. În memoria lui Avram Iancu la
împlinirea unui veac de la naşterea lui. Sibiu: Editura
autorului, 1924.
366961; Cutia XLIII/SM
33. Popovici, Timotei. Repertor coral (Cântece pentru
cor de bărbaţi). Manuscript litografiat pentru uzul
elevilor Seminarului Andreian. f.l., 1914 (exemplar
cu autograful lui A. Oţetea)
278290
32

Timotei Popovici
33
ANEXE

Seria PERSONALIA
M-aş mărita, foaia de titlu a uneia dintre primele
prelucrări corale. (Casa orăşenească de cultură
din Caransebeş, Colecţia de partituri muzicale).
34

Timotei Popovici
Coperta volumului Douesprezece cîntece de
şcoală, donat „Bibliotecii Şcoalei civile de fete”
din Sibiu. (Sibiu, Biblioteca „Astra”)
35

Seria PERSONALIA
Ştii, mîndro, cînd ne iubim, foaia de titlu.
(Casa orăşenească de cultură din Caransebeş,
Colecţia de partituri muzicale).
36

Timotei Popovici
Calendarul Amicul poporului, editat în Sibiu,
la care a colaborat şi T. Popovici.
(Sibiu, Biblioteca „Astra”)
37

Seria PERSONALIA
Prima pagină a lucrării Cucule peană
galbănă, piesă corală pentru cor de bărbaţi.
Casa orăşenească de cultură din Caransebeş,
Colecţia de partituri muzicale
38

Timotei Popovici
Foaia de titlu a lucrării Dicţionar de muzică,
alcătuită de Timotei Popovici. (Bucureşti,
Biblioteca Academiei R.S.R.)
39

Seria PERSONALIA
Aceeaşi Carte de cîntece, Ed. 1923, donată de autor
„Bibliotecii Asociaţiunii pentru literatura şi cultura
poporului român”. (Sibiu, Biblioteca „Astra”).
40

Timotei Popovici
Foia de titlu a piesei corale Cîntec de leagăn,
aranjată şi armonizată de T. Popovici.
(Casa orăşenească de cultură din Caransebeş,
Colecţia de partituri muzicale
41

Seria PERSONALIA
Florile dalbe, vol. II.
(Bucureşti, Biblioteca Academiei R.S.R.).
42