Nr. 1 (10) anul IV / ianuarie-martie 2006 - ROMDIDAC

lui a fost ob]inerea dreptului la ‘discriminare pozitiv`’ (alegerea preferen]ial`
a femeii în cazul în care aceasta are aceea[i calificare cu b`rbatul), care a
devenit o valoare a democra]iei americane.
Cu toate acestea, latura radical` a feminismului dezvolt` dou` direc]ii,
pe alocuri convergente, care dezv`luie îns` noi dimensiuni ale femeii [i feminit`]ii.
Una este feminismul de culoare [i asiatic, cealalt` este feminismul
lesbian. Conform opiniei feministelor de culoare, problemele feministe nu se
pot discuta în absen]a chestiunilor rasiale. Feministele de culoare acuz`, de
exemplu, feministele radicale pentru imaginea fals` pe care au creat-o cu
privire la negrese [i asiatice, întotdeauna reprezentate în textele feministelor
albe ca victime [i nu ca femei în]elepte. Rasismul, dup` p`rerea lor, [i
sexismul sunt corelate [i, deci trebuie analizate împreun`. Feminismul de
culoare dezv`luie valen]e noi, pe care a[a-numitul feminism alb nu le ia în
considerare. De exemplu, femeia de culoare recunoa[te tratamentul inegal
pe care ea sau familia îl au în societate, dar poate întâmpina lipsa egalit`]ii
în familie sau societate, mai ales din punct de vedere economic, g`sindu-[i
refugiul [i sprijinul în familie [i în bucuria de a avea sau cre[te copii. Se
pare, a[adar, c` feminismul de culoare a[eaz` femeia mai aproape de natur`
decât de cultur`. De asemenea, se pare c` feministele negrese [i asiatice
se concentreaz` mai degrab`, dac` nu mai mult, pe rezolvarea problemelor
etnice [i rasiale decât pe ob]inerea de drepturi sociale, politice [i economice
generale pentru femei.
Comparând articolele [i studiile feministelor albe cu majoritatea articolelor
[i manifestelor feministelor de culoare observ`m existen]a unor puncte de
vedere alternative despre familie [i rela]ia cu prietenii. În In Search of Our
Mothers’ Gardens (1984), de exemplu, Alice Walker, una dintre cele mai
cunoscute romanciere americane de culoare, exprim` leg`tura puternic` a
femeilor de culoare cu trecutul, familia [i cultura. Leg`tura dintre mame [i fiice
[i dintre femeile din diferite genera]ii apar]inând aceleia[i familii este mult mai
puternic` [i are r`d`cini mult mai adânci dep`[ind momentul istoric imediat
sau spa]iul na]ional care contureaz` feminismul alb. De[i feministele radicale
repro[eaz` surorilor lor de culoare o atitudine prea moderat`, mi[carea feminist`
de culoare este destul de puternic`, bine organizat` [i politic ancorat`
în teoria marxist`. În 1974, de exemplu, a fost fondat grupul feministelor de
culoare (Combahee River Collective 1974) care avea ca scop combaterea puterii
prezumptive a feministelor albe de a vorbi în numele tuturor femeilor [i de
a prezenta ‘experien]a de culoare’ prin specula]ii [i nu prin fapte istorice. 2
Atitudinea moderat` a feminismului de culoare este criticat` nu numai
de ‘feministele albe’, dar [i de feminismul lesbian cu sau f`r` culoare. Feminismul
lesbian apare ca form` a feminismului radical, ca fenomen cultural
de sine-st`t`tor cu o teorie coerent` proprie în anii ’70 odat` cu publicarea
eseului „The Woman Identified Woman” (1970) al Lesbienelor radicale din
New York. „Identificarea femeii ca femeie,” cu alte cuvinte acceptarea unei
identit`]i exclusiv feminine a femeii, deschide noi c`i \n teoria feminist` prin
l`rgirea accep]iunii conceptului de ‘lesbianism’. V`zut în principal ca manifestare
‘anormal`’, ‘patologic`’, lesbianismul î[i l`rge[te aria conotativ` prin
includerea unor în]elesuri noi cum ar fi sus]inerea ideii c` heterosexualitatea
st` la baza suprema]iei b`rbatului atât în plan social, cât [i în plan economic.
În consecin]`, atâta vreme cât heterosexualitatea este singura rela]ie legitimat`
de societate, iar lesbianismul (i.e. homosexualitatea) este ignorat, suprema]ia
b`rbatului poate fi doar provocat`, dar nu [i îndep`rtat`.
EX PONTO NR.1, 2006
87