Nr. 1 (10) anul IV / ianuarie-martie 2006 - ROMDIDAC
Nr. 1 (10) anul IV / ianuarie-martie 2006 - ROMDIDAC Nr. 1 (10) anul IV / ianuarie-martie 2006 - ROMDIDAC
au nici cel mai elementar sim] al civilit`]ii [i culturii. A[a \nc~t rom~nii tr`iesc \ntr-un marasm. Societatea e \mpu]it`, ca pe[tele, de la cap. Iar reac]ia electoratului, care la o adic` e poporul \nsu[i, e inexistent`: dac` edilul spune: v` dau asfalt pe str`zi, cet`]eanul nu e \n stare s` strige: vreau [i cultur`, vreau teatru, vreau un spectacol de balet, vreau o revist` de cultur`, vreau un muzeu de art`. Dac` \n locurile unde vechiul imperiu [i-a pus o amprent` de civilitate ce s-a p`strat, \n Transilvania adic`, poate c` lucrurile se vor degrada mai \ncet, dar nu e nici o \ndoial` c` ele se vor degrada. Acolo unde lumea a stat sub influen]a Por]ii Otomane [i a imperiului ]arist, oamenii nici m`car nu mai au sim] civic, ca m`car s`-[i pun` \ntrebarea „ce se \nt~mpl` la noi”, dar`mite s`-[i spun` c` lucrurile nu sunt \n regul` [i cu at~t mai pu]in s` ia atitudine. Ori, at~t de tr~mbi]ata „integrare european`” ]ine de fapt de calitatea electoratului nostru. ßi e de cea mai proast` calitate. Con[tiin]a civic` e cvasi-inexistent`. Iar \n acest sens, \n mediul intelectual, ideile sunt deturnate. S-a spus, de pild` c` aleg`torii nu voteaz` cum trebuie din pricin` c` n-au, ca occidentalii, interese speciale fa]` de programul unui anumit partid. C` nu au cunoa[terea necesar` unei hot`r~ri politice. Dar eu cred c` mai greu at~rn` obedien]a popula]iei ca reflex al unei societ`]i obediente [i clientelare fa]` de „[efi”, iar \n plan istoric, istoriei rom~ne[ti obediente fa]` de puterile de domina]ie timp de mai multe secole. St`m cu fruntea sus fiindc` am avut eroi? Cum spunea cineva, de eroi au nevoie doar cei care au pierdut b`t`lia. çn tab`ra \nving`torilor nu exist` eroi. Toate furturile, unele fabuloase, rom~nul le pl`te[te din buzunarul s`u. Indiferent cum am privi \n urm`, azi cred c` rom~nul e o f`ptur` tragic`, m`cinat` de disper`ri deloc metafizice, ci av~nd cauze concrete. çi afl`m pe rom~ni \n c`utarea supravie]uirii, dar asta nu se refer` la to]i rom~nii, deoarece societatea e puternic stratificat`. Exist` un strat al b`tr~nilor, care judec` \n legea lor, un strat al salaria]ilor de diferite v~rste (bugetarii) [i alt strat al salaria]ilor la firme (nici unii nu stau pe roze), precum [i un strat, foarte sub]ire al celor putrezi (stra[nic cuv~nt) de boga]i [i necinsti]i. Altul e cel al politicienilor de diverse calibre [i inten]ii. Mai exist` intelectuali, studen]i, elevi [i a[a mai departe. To]i \[i doresc un trai mai bun, dar se tem de civiliza]ie, acea civiliza]ie asem`n`toare cu a Occidentului. Le pare prea artificial` [i sec`tuitoare de spirit, fastidioas` [i rupt` de natur`. Desigur, fiecare vede, mai ales, \n rom~nul azi ceea ce este mai aproape de el. Po]i vorbi, de pild`, despre SRL-urile de escrocare a naivilor. Ele presteaz` servicii \n urma c`rora alte firme de acela[i profil vin s` ia bani pentru a drege ce-au reparat primele. Nu exist` o legisla]ie care s` le trag` la r`spundere. Sau po]i vorbi despre deruta criticii literare, care caut` schimb`ri de paradigm` \n vreun epigon al lui Joyce, \n vreme ce acolo unde ar trebui c`utat, nici nu-i trece prin cap s` priveasc`. Ori s-ar putea vorbi despre rolul filozofului \n cetate: iar c~nd filosoful spune: nu-i momentul s` public`m Noica, uit`m cu totul c` a existat Noica. Or cultura se face prin \mpotrivire fa]` de gustul public. Arti[tii nu dau ce prefer` gustul public. Pentru a[a ceva exist` gogo[eriile. Ei ofer` frumuse]i ce nimeni nu [i le-a \nchipuit p~n` la ei. Sau se poate vorbi de genera]ia foarte t~n`r`: e [i ea \mp`r]it`. Exist` pierz`torii de vreme pe chat, ac]ionari ai tastelor, sau cei care ]ip`, \n extaz, la concertele cu mul]i decibeli. Dar sunt [i al]ii care \nva]` carte, iar unii dintre ei chiar mediteaz` profund la prea nimicuri (\n ochii societ`]ii rom~ne[ti). Societatea rom~neasc` e un amalgam de ispite, conjuncturi, s`r`cie, disper`ri – cople[ite \n corup]ie. EX PONTO NR.1, 2006 85
ADINA CIUGUREANU F EX PONTO NR.1, 2006 86 istorii alternative „Persoana din oglind`” sau ce este feminismul? (II) eministele din America anilor ’60 [i ’70 sunt marcate de o viziune radical` asupra femeii [i rolului ei concentrându-se în special pe modalit`]ile în care corpul femeii este oprimat, subjugat, exploatat. De[i baza teoretic` a feminismului radical este marxismul, aspectul egalitarist, socialist al acestuia pare s` fie punctul de pornire al feminismului britanic din aceea[i perioad`. Feministele socialiste britanice (Julia Mitchell, Sheila Rowbotham, Michèle Barrett) l`rgesc conceptul marxist de ‘produc]ie-reproduc]ie’ incluzând în acesta munca femeii în gospod`rie precum [i cre[terea [i îngrijirea copiilor. Analiza muncii domestice, nepl`tite, scoate la iveal` nu numai diviziunea sexual` a muncii, dar [i rela]ia dintre munca pl`tit` [i cea nepl`tit` considerat` ca apar]inând în mod necondi]ionat femeii. Un alt punct de dezbatere a feministelor socialiste este ‘for]a de munc` de rezerv`’, acea armat` de femei [i minorit`]i etnice de ambele sexe, care poate fi folosit` sau disponibilizat` dup` propria voin]` a angajatorului într-o societate capitalist`. Rela]ia pe care feministele socialiste o observ` între patriarhat [i capitalism este evident`. Heidi Hartmann, de exemplu, vorbe[te despre ‘mariajul nefericit dintre patriarhat [i capitalism’, apari]ia acestuia din urm` fiind condi]ionat` de existen]a celui dintâi. 1 În absen]a patriarhatului, sus]ine Hartmann, nu ar exista nici capitalismul. Încercând s` g`seasc` o solu]ie pentru o mai bun` convie]uire între marxism [i feminism, un alt mariaj nefericit, Hartmann propune abordarea problemei dup` modelul cuplurilor: ori reconsiderarea constructiv` a problematicii, ori divor]ul. În America îns`, marxismul pare s` aib` mai multe [anse de folosire constructiv` în a[a-numitul feminism liberal, ale c`rui reprezentante continu` ideile egalitariste exprimate de Wollstonecraft [i de Beauvoir [i se str`duie[te s` ob]in` drepturi egale pentru femei în toate institu]iile publice [i s` dezvolte con[tientizarea faptului c` problemele femeii nu mai pot fi ignorate. Feminismul liberal se institu]ionalizeaz` în 1966, prin fondarea la New York a Organiza]iei Na]ionale a Femeilor (National Organization of Women), a c`rei sigl` este NOW (= „acum”). De[i feminismul liberal este atacat atât de feministele radicale cât [i de cele de culoare [i lesbiene, se pare c` unul din succesele
- Page 41 and 42: EX PONTO NR.1, 2006 40 extr`sese ma
- Page 43 and 44: EX PONTO NR.1, 2006 42 pe o dovad`
- Page 45 and 46: EX PONTO NR.1, 2006 44 intim, cum a
- Page 47 and 48: EX PONTO NR.1, 2006 46 Acestea erau
- Page 49 and 50: EX PONTO NR.1, 2006 48 21 Arborii p
- Page 51 and 52: EX PONTO NR.1, 2006 50 î[i tr`deaz
- Page 53 and 54: EX PONTO NR.1, 2006 52 … Auzi vag
- Page 55 and 56: EX PONTO NR.1, 2006 54 st`ri de spi
- Page 57 and 58: EX PONTO NR.1, 2006 56 Singur`, ea,
- Page 59 and 60: EX PONTO NR.1, 2006 58 Anticlimax 1
- Page 61 and 62: EX PONTO NR.1, 2006 60 il n’y a p
- Page 63 and 64: EX PONTO NR.1, 2006 62 sois mangé
- Page 65 and 66: EX PONTO NR.1, 2006 64 s`-i poat` r
- Page 67 and 68: EX PONTO NR.1, 2006 66 3. Acea part
- Page 69 and 70: EX PONTO NR.1, 2006 68 abole[te ace
- Page 71 and 72: LEO BUTNARU N EX PONTO NR.1, 2006 7
- Page 73 and 74: EX PONTO NR.1, 2006 72 adunat` din
- Page 75 and 76: EX PONTO NR.1, 2006 74 acesta - ase
- Page 77 and 78: EX PONTO NR.1, 2006 76 dac` au exis
- Page 79 and 80: EX PONTO NR.1, 2006 78 * * * întâ
- Page 81 and 82: Ibraima KEITA - LEGENDA ... MITUL L
- Page 83 and 84: IV Ibraima KEITA - REGINA MAMA - ul
- Page 85 and 86: VI Ibraima KEITA - SENINĂTATE - ul
- Page 87 and 88: EX PONTO NR.1, 2006 80 III-lea la C
- Page 89 and 90: EX PONTO NR.1, 2006 82 cugetare, af
- Page 91: EX PONTO NR.1, 2006 84 fa]` de ele
- Page 95 and 96: EX PONTO NR.1, 2006 88 Pamfletul br
- Page 97 and 98: EX PONTO NR.1, 2006 90 de Beauvoir
- Page 99 and 100: EX PONTO NR.1, 2006 92 de categorie
- Page 101 and 102: EX PONTO NR.1, 2006 94 fel de auten
- Page 103 and 104: EX PONTO NR.1, 2006 96 reportaje î
- Page 105 and 106: EX PONTO NR.1, 2006 98 În mai pu]i
- Page 107 and 108: EX PONTO NR.1, 2006 100 acordate de
- Page 109 and 110: EX PONTO NR.1, 2006 102 fals`, con]
- Page 111 and 112: EX PONTO NR.1, 2006 104 dernului) u
- Page 113 and 114: EX PONTO NR.1, 2006 106 neaz` astfe
- Page 115 and 116: EX PONTO NR.1, 2006 108 doctrine de
- Page 117 and 118: EX PONTO NR.1, 2006 110 maniacal`,
- Page 119 and 120: EX PONTO NR.1, 2006 112 esteticul
- Page 121 and 122: EX PONTO NR.1, 2006 114 istoric al
- Page 123 and 124: EX PONTO NR.1, 2006 116 NOTE 1 Cf.
- Page 125 and 126: EX PONTO NR.1, 2006 118 Personaje s
- Page 127 and 128: EX PONTO NR.1, 2006 120 Punctul cul
- Page 129 and 130: EX PONTO NR.1, 2006 122 Astfel stâ
- Page 131 and 132: EX PONTO NR.1, 2006 124 marea desco
- Page 133 and 134: EX PONTO NR.1, 2006 126 vin a me[te
- Page 135 and 136: EX PONTO NR.1, 2006 128 xului: în
- Page 137 and 138: EX PONTO NR.1, 2006 130 scriitorice
- Page 139 and 140: EX PONTO NR.1, 2006 132 calorifere
- Page 141 and 142: EX PONTO NR.1, 2006 134 cea mai de
ADINA CIUGUREANU<br />
F<br />
EX PONTO NR.1, <strong>2006</strong><br />
86<br />
istorii alternative<br />
„Persoana din oglind`” sau<br />
ce este feminismul? (II)<br />
eministele din America anilor ’60 [i ’70 sunt marcate de o viziune radical` asupra<br />
femeii [i rolului ei concentrându-se în special pe modalit`]ile în care corpul<br />
femeii este oprimat, subjugat, exploatat. De[i baza teoretic` a feminismului<br />
radical este marxismul, aspectul egalitarist, socialist al acestuia pare s` fie<br />
punctul de pornire al feminismului britanic din aceea[i perioad`. Feministele<br />
socialiste britanice (Julia Mitchell, Sheila Rowbotham, Michèle Barrett)<br />
l`rgesc conceptul marxist de ‘produc]ie-reproduc]ie’ incluzând în acesta munca<br />
femeii în gospod`rie precum [i cre[terea [i îngrijirea copiilor. Analiza muncii<br />
domestice, nepl`tite, scoate la iveal` nu numai diviziunea sexual` a muncii,<br />
dar [i rela]ia dintre munca pl`tit` [i cea nepl`tit` considerat` ca apar]inând în<br />
mod necondi]ionat femeii. Un alt punct de dezbatere a feministelor socialiste<br />
este ‘for]a de munc` de rezerv`’, acea armat` de femei [i minorit`]i etnice de<br />
ambele sexe, care poate fi folosit` sau disponibilizat` dup` propria voin]` a<br />
angajatorului într-o societate capitalist`. Rela]ia pe care feministele socialiste<br />
o observ` între patriarhat [i capitalism este evident`. Heidi Hartmann, de<br />
exemplu, vorbe[te despre ‘mariajul nefericit dintre patriarhat [i capitalism’, apari]ia<br />
acestuia din urm` fiind condi]ionat` de existen]a celui dintâi. 1 În absen]a<br />
patriarhatului, sus]ine Hartmann, nu ar exista nici capitalismul. Încercând s`<br />
g`seasc` o solu]ie pentru o mai bun` convie]uire între marxism [i feminism,<br />
un alt mariaj nefericit, Hartmann propune abordarea problemei dup` modelul<br />
cuplurilor: ori reconsiderarea constructiv` a problematicii, ori divor]ul.<br />
În America îns`, marxismul pare s` aib` mai multe [anse de folosire<br />
constructiv` în a[a-numitul feminism liberal, ale c`rui reprezentante continu`<br />
ideile egalitariste exprimate de Wollstonecraft [i de Beauvoir [i se str`duie[te<br />
s` ob]in` drepturi egale pentru femei în toate institu]iile publice [i s` dezvolte<br />
con[tientizarea faptului c` problemele femeii nu mai pot fi ignorate. Feminismul<br />
liberal se institu]ionalizeaz` în 1966, prin fondarea la New York a Organiza]iei<br />
Na]ionale a Femeilor (National Organization of Women), a c`rei sigl`<br />
este NOW (= „acum”). De[i feminismul liberal este atacat atât de feministele<br />
radicale cât [i de cele de culoare [i lesbiene, se pare c` unul din succesele
Change language