Nr. 1 (10) anul IV / ianuarie-martie 2006 - ROMDIDAC
Nr. 1 (10) anul IV / ianuarie-martie 2006 - ROMDIDAC Nr. 1 (10) anul IV / ianuarie-martie 2006 - ROMDIDAC
solidaritatea se poate \mpotrivi iminentei c`deri \n marasm, la noi cuv~ntul de ordine a fost „frontul”. O grupare de oameni aduna]i sub o comand` unic`. Fapt prin care puterea politic` [i-a ar`tat mentalitatea: s-a separat \ndat` de poporul v`zut ca o mas` de infanteri[ti. çnc` o dat`, nu acuz pe nimeni, pentru c` asimilez situa]ia cel pu]in sf~r- [itului unui lung holocaust. Nu le po]i cere oamenilor care pot aduna averi s` nu fie vero[i, nu le po]i cere celor care au g~ndit p~n` la v~rste \naintate duplicitar s` g~ndeasc` acum corect, nu le po]i cere s` fie cul]i celor care nu au avut [ansa unei lumi libere [i nu le po]i cere, oric~t ai vedea c~t de sini[tri sunt, celor ce vor puterea, s` treac` pe tu[` - mai ales c` nici nu o vor face, ba \nc` r`utatea le-ar da pe nas. Pe l~ng` faptul c` nu acuz pe nimeni, nici \ngrijorat foarte nu sunt, asta \n ce prive[te viitorul, pentru c` \n privin]a faptului cotidian sunt \ndeajuns. Nu sunt \ngrijorat, deoarece au trecut vreo cincisprezece ani [i „cultura tribal`” piere [i \ncet oamenii \ncep s` participe la cultura liber`. Codurile comunic`rii culturale \ncepe s` le fie cunoscute noilor genera]ii de rom~ni. Va veni un moment c~nd cultura va „\nvinge” – [i el nu e departe. Desigur, va \nvinge cu jum`tate de m`sur` pentru \nceput, dar succesiunea genera]iilor va face aceast` victorie total` \n viitor… S-ar putea separa, din ceea ce scriu, dou` teme. Rom~nul azi [i rom~nii azi. Care e diferen]a? Rom~nul azi e o tem` mai generoas`, fiind specioas`. Mi-a[ putea descrie b`tr~nul vecin ce iese cu c~ntarul \n fa]a blocului, zic~nd c` a[a \i ajut` pe oameni s` se u[ureze de p`cate (am aflat de la el de consecin]a aceasta a c~nt`ritului), care nu regret` comunismul de[i pensia i-ar fi fost mai mare [i, poate, traiul mai bun. Pe el nu \l deranja lipsa libert`]ii cuv~ntului (sintagma \nsemn~nd c` ai dreptul s`-]i afirmi g~ndurile, oric~t de becisnice ar fi): la ce bun [i-ar spune g~ndurile, c` tot nu-l ascult` nimeni, a[a c` de ce-ar fi dorit el cu dinadinsul „democra]ie”? Iar \n timp ce el st` s` u[ureze oamenii de p`cate, nevasta umbl` cu co[ni]a prin pia]`, dar azi cartofii nu mai sunt m~ncarea s`racului, pentru c` prea s-au scumpit. Niscaiva „grafuri” (de la teoria matematic` a grafurilor, au primit numele de grafuri [i coastele de vit` de pe care a fost cur`]at` carnea? – dar dau gust la ciorb`) sau gulii… Pe c~nd rom~nii azi e o tem` ceva mai restrictiv`, presupun~nd s`-]i ba]i capul cu o „viziune”, cu o sintez` personal` asupra contemporanilor. Ce ar mai fi de ad`ugat acestor c~teva r~nduri? Cum era vorba de o „istorie” [i am amintit despre c`l`torii str`ini \n ¥`rile Rom~ne, despre Caragiale, Nae Ionescu [i despre rom~nii \n comunism cu trimitere la cei de azi, mai r`m~n de scris un r~nd dou` despre cum au fost v`zu]i rom~nii dup` ’89, dar aceste lucruri se [tiu. „Tara]i” – calificativul apar]ine lui H.-R. Patapievici. De fapt, cred c` disperarea acestui calificativ e prea „poetic`”. Altfel, \n societatea rom~neasc` s-a sim]it ce e de f`cut: demitizarea. Mai \nt~i au fost demitiza]i scriitorii (\ntre ei Nichita St`nescu, Marin Preda – dar nu [i cei \n via]`). Apoi istoria. Au r`mas \ns` alte „mituri”, ori a luat na[tere rapid un folclor de idei false. Mitul rom~nului cult de pild`. Sau ideea c` literatura scris` \n timpul comunismului a fost citit` deoarece suplinea alte tipuri de informa]ie (istoric`, sociologic`, politologic` etc.). Nicidecum. Exist` dou` explica]ii ce se conjug` ale poftei de lectur` \n comunism: condi]ia de interna]i \n lag`r a oamenilor [i participarea la acel limbaj comun duplicitar, care f`cea din casnica cu trei clase primare o persoan` aparent cult`. Nu dezvolt aceste opinii, nu e loc pentru a[a ceva aici. Voi spune doar de ce cred eu c` trebuie r`zuit` pojghi]a aceasta de „mituri” (\n sens peiorativ, desigur) [i idei false. Ele au o teribil` capacitate de a masca valorile adev`rate, produc cecitatea EX PONTO NR.1, 2006 83
EX PONTO NR.1, 2006 84 fa]` de ele [i \n felul acesta nu doar c` las` loc prostului gust s` se propage (asta se \nt~mpl` [i \n ]`rile ultra-civilizate), ci problema e c` marasmul nu poate fi asanat. Ori c~t s` mai tr`im \n marasm? Mi-am mai spus p`rerea ce urmeaz`. Exist` ceva r`u: noi nu avem o intelighen]ie. Adic` acei oameni cu farmec personal, cu harism` chiar, g~nditori profunzi, buni oratori, capabili s` transporte dinspre cultur` „ideile culturale” c`tre publicul larg, inapt s` digere el \nsu[i cultura vie. C~nd m` g~ndesc la o intelighen]ie, nu-mi vine \n minte dec~t numele lui Al. Paleologu (Dumnezeu s`-l odihneasc`). Ar fi existat calit`]i [i la al]ii, dar s-a petrecut un fenomen ciudat: mass-media le-a impus personalit`]ilor subiectele, n-au reu[it ei s` impun` mass-mediei. Deci n-au avut toate calit`]ile, ci doar pe unele. Desigur, e vorba [i aici de „mo[tenire”. çncep~nd de prin 1947, majoritatea intelectualilor forma]i \n perioada interbelic`, au \nfundat pu[c`riile, au fost marginaliza]i ori chiar uci[i. Doar pu]ini au apucat c~]iva ani dup` ’89. ßi sunt dou` consecin]e. Nu au putut participa la sistemul educa]ional rom~nesc pe de o parte, iar pe de alta nu au avut cum fecunda cu con[tiin]a lor societatea rom~neasc`. De aceea rom~nul azi e \nc` exponentul unei societ`]i larvare, dezl~nate, e locuitorul unor ora[e pline de c~ini vagabonzi, de copii ai str`zii care dorm prin canale, de ]igani respin[i de sistemele de \nv`]`m~nt [i cultur` (a]i v`zut vreodat` o ]iganc` din cea autentic` \ntr-o sal` de teatru? – Doamne fere[te, va exclama cititorul acestor r~nduri). E greu s` spui spre ce trebuie s` prive[ti mai \nt~i: spre rezolvarea problemelor de civiliza]ie, sau a celor culturale? çnsumi cred c` ar trebui tins spre cele ale spa]iului civil, dar cum ele tot nu se rezolv` din pricina corup]iei, \ncerc s` strig ca baremi s` nu fie distruse acele pu]ine instrumente ale culturii, institu]iile culturale importante, cum a \nceput s` se \nt~mple cel pu]in aici unde m` aflu eu, la Constan]a, f`r` ca la nivel na]ional oamenii de cultur` s` fi luat vreo atitudine. A fost deturnat` o revist` cultural` de la programul ei, iar apoi alte institu]ii de cultur` au fost „restructurate”: Teatrul de Balet Oleg Danovski, o institu]ie de cultur` de nivel european – primarul a suprimat-o l`s~nd pe drumuri zeci de oameni [i risipind cea mai bun` trup` de balet din ]ar` (sediul urm~nd s` fie transformat \n Cazinou, din c~te se vorbea); Teatrul Dramatic, Teatrul Liric, lichidate; Muzeul de Art` (unde se afl` numeroase piese din patrimoniul na]ional: picturi de Grigorescu, sculpturi de Paciurea etc.), Muzeul de Istorie Na]ional` [i Arheologie au fost puse sub direc]ia unui t~n`r acolit al primarului – oare nu exist` inten]ii obscure c~nd ]ii s`-]i asumi un Muzeu de Art` ori unul de Istorie (noroc c` legea a dat dreptate, p~n` la urm`, muzeelor)? ßi a[a mai departe. Deoarece, asta se \n]elege la noi prin a de]ine putere politic` [i/sau putere administrativ`: puterea de a disloca [i distruge ceea ce dep`[e[te \n]elegerea edililor. Lucrurile aici sunt clare. Institu]iile de cultur` bugetare f`r` spor economic, vor fi alocate mirobolan]ilor anonimi clientelari puterii administra]iilor locale [i vor deveni profitabile: vor sp`la bani, vor deturna sponsoriz`ri. Muzeele vor deveni catacombele traficului cu obiecte de art`. Iat` cum institu]iile culturale devin profitabile. Dar nu pentru binele ob[tesc, ci a unei camarile. Cauza este corup]ia politic` la cel mai \nalt nivel. çn jocul manipul`rii electorale sunt atra[i \n partidele politice indivizii rapace. Lipsi]i de cultur` [i cel mai elementar bun sim] civic, ei nu v`d dincolo de interesul propriului buzunar, ba, adesea, \[i salveaz` pielea, ca ale[i, de vreo condamnare penal`. Rom~nul nu are parte de institu]ii de sociologie care s` investigheze [i s` arate consecin]ele distruc]iilor produse \n spa]iul civic. Edilii g~ndesc \n termeni strict economico-financiari (cite[te: a intereselor personale) [i consecin]ele asupra societ`]ii civile \i las` indiferen]i: nu
- Page 39 and 40: ßTEFAN CARAMAN „ A EX PONTO NR.1
- Page 41 and 42: EX PONTO NR.1, 2006 40 extr`sese ma
- Page 43 and 44: EX PONTO NR.1, 2006 42 pe o dovad`
- Page 45 and 46: EX PONTO NR.1, 2006 44 intim, cum a
- Page 47 and 48: EX PONTO NR.1, 2006 46 Acestea erau
- Page 49 and 50: EX PONTO NR.1, 2006 48 21 Arborii p
- Page 51 and 52: EX PONTO NR.1, 2006 50 î[i tr`deaz
- Page 53 and 54: EX PONTO NR.1, 2006 52 … Auzi vag
- Page 55 and 56: EX PONTO NR.1, 2006 54 st`ri de spi
- Page 57 and 58: EX PONTO NR.1, 2006 56 Singur`, ea,
- Page 59 and 60: EX PONTO NR.1, 2006 58 Anticlimax 1
- Page 61 and 62: EX PONTO NR.1, 2006 60 il n’y a p
- Page 63 and 64: EX PONTO NR.1, 2006 62 sois mangé
- Page 65 and 66: EX PONTO NR.1, 2006 64 s`-i poat` r
- Page 67 and 68: EX PONTO NR.1, 2006 66 3. Acea part
- Page 69 and 70: EX PONTO NR.1, 2006 68 abole[te ace
- Page 71 and 72: LEO BUTNARU N EX PONTO NR.1, 2006 7
- Page 73 and 74: EX PONTO NR.1, 2006 72 adunat` din
- Page 75 and 76: EX PONTO NR.1, 2006 74 acesta - ase
- Page 77 and 78: EX PONTO NR.1, 2006 76 dac` au exis
- Page 79 and 80: EX PONTO NR.1, 2006 78 * * * întâ
- Page 81 and 82: Ibraima KEITA - LEGENDA ... MITUL L
- Page 83 and 84: IV Ibraima KEITA - REGINA MAMA - ul
- Page 85 and 86: VI Ibraima KEITA - SENINĂTATE - ul
- Page 87 and 88: EX PONTO NR.1, 2006 80 III-lea la C
- Page 89: EX PONTO NR.1, 2006 82 cugetare, af
- Page 93 and 94: ADINA CIUGUREANU F EX PONTO NR.1, 2
- Page 95 and 96: EX PONTO NR.1, 2006 88 Pamfletul br
- Page 97 and 98: EX PONTO NR.1, 2006 90 de Beauvoir
- Page 99 and 100: EX PONTO NR.1, 2006 92 de categorie
- Page 101 and 102: EX PONTO NR.1, 2006 94 fel de auten
- Page 103 and 104: EX PONTO NR.1, 2006 96 reportaje î
- Page 105 and 106: EX PONTO NR.1, 2006 98 În mai pu]i
- Page 107 and 108: EX PONTO NR.1, 2006 100 acordate de
- Page 109 and 110: EX PONTO NR.1, 2006 102 fals`, con]
- Page 111 and 112: EX PONTO NR.1, 2006 104 dernului) u
- Page 113 and 114: EX PONTO NR.1, 2006 106 neaz` astfe
- Page 115 and 116: EX PONTO NR.1, 2006 108 doctrine de
- Page 117 and 118: EX PONTO NR.1, 2006 110 maniacal`,
- Page 119 and 120: EX PONTO NR.1, 2006 112 esteticul
- Page 121 and 122: EX PONTO NR.1, 2006 114 istoric al
- Page 123 and 124: EX PONTO NR.1, 2006 116 NOTE 1 Cf.
- Page 125 and 126: EX PONTO NR.1, 2006 118 Personaje s
- Page 127 and 128: EX PONTO NR.1, 2006 120 Punctul cul
- Page 129 and 130: EX PONTO NR.1, 2006 122 Astfel stâ
- Page 131 and 132: EX PONTO NR.1, 2006 124 marea desco
- Page 133 and 134: EX PONTO NR.1, 2006 126 vin a me[te
- Page 135 and 136: EX PONTO NR.1, 2006 128 xului: în
- Page 137 and 138: EX PONTO NR.1, 2006 130 scriitorice
- Page 139 and 140: EX PONTO NR.1, 2006 132 calorifere
EX PONTO NR.1, <strong>2006</strong><br />
84<br />
fa]` de ele [i \n felul acesta nu doar c` las` loc prostului gust s` se propage<br />
(asta se \nt~mpl` [i \n ]`rile ultra-civilizate), ci problema e c` marasmul nu<br />
poate fi asanat. Ori c~t s` mai tr`im \n marasm? Mi-am mai spus p`rerea ce<br />
urmeaz`. Exist` ceva r`u: noi nu avem o intelighen]ie. Adic` acei oameni cu<br />
farmec personal, cu harism` chiar, g~nditori profunzi, buni oratori, capabili s`<br />
transporte dinspre cultur` „ideile culturale” c`tre publicul larg, inapt s` digere<br />
el \nsu[i cultura vie. C~nd m` g~ndesc la o intelighen]ie, nu-mi vine \n minte<br />
dec~t numele lui Al. Paleologu (Dumnezeu s`-l odihneasc`). Ar fi existat<br />
calit`]i [i la al]ii, dar s-a petrecut un fenomen ciudat: mass-media le-a impus<br />
personalit`]ilor subiectele, n-au reu[it ei s` impun` mass-mediei. Deci n-au<br />
avut toate calit`]ile, ci doar pe unele. Desigur, e vorba [i aici de „mo[tenire”.<br />
çncep~nd de prin 1947, majoritatea intelectualilor forma]i \n perioada interbelic`,<br />
au \nfundat pu[c`riile, au fost marginaliza]i ori chiar uci[i. Doar pu]ini au<br />
apucat c~]iva ani dup` ’89. ßi sunt dou` consecin]e. Nu au putut participa la<br />
sistemul educa]ional rom~nesc pe de o parte, iar pe de alta nu au avut cum<br />
fecunda cu con[tiin]a lor societatea rom~neasc`. De aceea rom~nul azi e \nc`<br />
exponentul unei societ`]i larvare, dezl~nate, e locuitorul unor ora[e pline de<br />
c~ini vagabonzi, de copii ai str`zii care dorm prin canale, de ]igani respin[i<br />
de sistemele de \nv`]`m~nt [i cultur` (a]i v`zut vreodat` o ]iganc` din cea<br />
autentic` \ntr-o sal` de teatru? – Doamne fere[te, va exclama cititorul acestor<br />
r~nduri). E greu s` spui spre ce trebuie s` prive[ti mai \nt~i: spre rezolvarea<br />
problemelor de civiliza]ie, sau a celor culturale? çnsumi cred c` ar trebui tins<br />
spre cele ale spa]iului civil, dar cum ele tot nu se rezolv` din pricina corup]iei,<br />
\ncerc s` strig ca baremi s` nu fie distruse acele pu]ine instrumente ale culturii,<br />
institu]iile culturale importante, cum a \nceput s` se \nt~mple cel pu]in aici<br />
unde m` aflu eu, la Constan]a, f`r` ca la nivel na]ional oamenii de cultur` s`<br />
fi luat vreo atitudine. A fost deturnat` o revist` cultural` de la programul ei,<br />
iar apoi alte institu]ii de cultur` au fost „restructurate”: Teatrul de Balet Oleg<br />
Danovski, o institu]ie de cultur` de nivel european – primarul a suprimat-o<br />
l`s~nd pe drumuri zeci de oameni [i risipind cea mai bun` trup` de balet din<br />
]ar` (sediul urm~nd s` fie transformat \n Cazinou, din c~te se vorbea); Teatrul<br />
Dramatic, Teatrul Liric, lichidate; Muzeul de Art` (unde se afl` numeroase<br />
piese din patrimoniul na]ional: picturi de Grigorescu, sculpturi de Paciurea<br />
etc.), Muzeul de Istorie Na]ional` [i Arheologie au fost puse sub direc]ia unui<br />
t~n`r acolit al primarului – oare nu exist` inten]ii obscure c~nd ]ii s`-]i asumi<br />
un Muzeu de Art` ori unul de Istorie (noroc c` legea a dat dreptate, p~n` la<br />
urm`, muzeelor)? ßi a[a mai departe. Deoarece, asta se \n]elege la noi prin<br />
a de]ine putere politic` [i/sau putere administrativ`: puterea de a disloca [i<br />
distruge ceea ce dep`[e[te \n]elegerea edililor. Lucrurile aici sunt clare. Institu]iile<br />
de cultur` bugetare f`r` spor economic, vor fi alocate mirobolan]ilor<br />
anonimi clientelari puterii administra]iilor locale [i vor deveni profitabile: vor<br />
sp`la bani, vor deturna sponsoriz`ri. Muzeele vor deveni catacombele traficului<br />
cu obiecte de art`. Iat` cum institu]iile culturale devin profitabile. Dar nu<br />
pentru binele ob[tesc, ci a unei camarile. Cauza este corup]ia politic` la cel<br />
mai \nalt nivel. çn jocul manipul`rii electorale sunt atra[i \n partidele politice<br />
indivizii rapace. Lipsi]i de cultur` [i cel mai elementar bun sim] civic, ei nu<br />
v`d dincolo de interesul propriului buzunar, ba, adesea, \[i salveaz` pielea,<br />
ca ale[i, de vreo condamnare penal`. Rom~nul nu are parte de institu]ii de<br />
sociologie care s` investigheze [i s` arate consecin]ele distruc]iilor produse<br />
\n spa]iul civic. Edilii g~ndesc \n termeni strict economico-financiari (cite[te: a<br />
intereselor personale) [i consecin]ele asupra societ`]ii civile \i las` indiferen]i: nu
Change language