Nr. 1 (10) anul IV / ianuarie-martie 2006 - ROMDIDAC

solidaritatea se poate \mpotrivi iminentei c`deri \n marasm, la noi cuv~ntul de
ordine a fost „frontul”. O grupare de oameni aduna]i sub o comand` unic`.
Fapt prin care puterea politic` [i-a ar`tat mentalitatea: s-a separat \ndat` de
poporul v`zut ca o mas` de infanteri[ti.
çnc` o dat`, nu acuz pe nimeni, pentru c` asimilez situa]ia cel pu]in sf~r-
[itului unui lung holocaust. Nu le po]i cere oamenilor care pot aduna averi
s` nu fie vero[i, nu le po]i cere celor care au g~ndit p~n` la v~rste \naintate
duplicitar s` g~ndeasc` acum corect, nu le po]i cere s` fie cul]i celor care
nu au avut [ansa unei lumi libere [i nu le po]i cere, oric~t ai vedea c~t de
sini[tri sunt, celor ce vor puterea, s` treac` pe tu[` - mai ales c` nici nu o vor
face, ba \nc` r`utatea le-ar da pe nas. Pe l~ng` faptul c` nu acuz pe nimeni,
nici \ngrijorat foarte nu sunt, asta \n ce prive[te viitorul, pentru c` \n privin]a
faptului cotidian sunt \ndeajuns. Nu sunt \ngrijorat, deoarece au trecut vreo
cincisprezece ani [i „cultura tribal`” piere [i \ncet oamenii \ncep s` participe
la cultura liber`. Codurile comunic`rii culturale \ncepe s` le fie cunoscute
noilor genera]ii de rom~ni. Va veni un moment c~nd cultura va „\nvinge” – [i
el nu e departe. Desigur, va \nvinge cu jum`tate de m`sur` pentru \nceput,
dar succesiunea genera]iilor va face aceast` victorie total` \n viitor…
S-ar putea separa, din ceea ce scriu, dou` teme. Rom~nul azi [i rom~nii
azi. Care e diferen]a? Rom~nul azi e o tem` mai generoas`, fiind specioas`.
Mi-a[ putea descrie b`tr~nul vecin ce iese cu c~ntarul \n fa]a blocului, zic~nd c`
a[a \i ajut` pe oameni s` se u[ureze de p`cate (am aflat de la el de consecin]a
aceasta a c~nt`ritului), care nu regret` comunismul de[i pensia i-ar fi fost
mai mare [i, poate, traiul mai bun. Pe el nu \l deranja lipsa libert`]ii cuv~ntului
(sintagma \nsemn~nd c` ai dreptul s`-]i afirmi g~ndurile, oric~t de becisnice ar
fi): la ce bun [i-ar spune g~ndurile, c` tot nu-l ascult` nimeni, a[a c` de ce-ar
fi dorit el cu dinadinsul „democra]ie”? Iar \n timp ce el st` s` u[ureze oamenii
de p`cate, nevasta umbl` cu co[ni]a prin pia]`, dar azi cartofii nu mai sunt
m~ncarea s`racului, pentru c` prea s-au scumpit. Niscaiva „grafuri” (de la
teoria matematic` a grafurilor, au primit numele de grafuri [i coastele de vit`
de pe care a fost cur`]at` carnea? – dar dau gust la ciorb`) sau gulii… Pe
c~nd rom~nii azi e o tem` ceva mai restrictiv`, presupun~nd s`-]i ba]i capul
cu o „viziune”, cu o sintez` personal` asupra contemporanilor.
Ce ar mai fi de ad`ugat acestor c~teva r~nduri? Cum era vorba de o
„istorie” [i am amintit despre c`l`torii str`ini \n ¥`rile Rom~ne, despre Caragiale,
Nae Ionescu [i despre rom~nii \n comunism cu trimitere la cei de azi,
mai r`m~n de scris un r~nd dou` despre cum au fost v`zu]i rom~nii dup`
’89, dar aceste lucruri se [tiu. „Tara]i” – calificativul apar]ine lui H.-R. Patapievici.
De fapt, cred c` disperarea acestui calificativ e prea „poetic`”. Altfel,
\n societatea rom~neasc` s-a sim]it ce e de f`cut: demitizarea. Mai \nt~i au
fost demitiza]i scriitorii (\ntre ei Nichita St`nescu, Marin Preda – dar nu [i cei
\n via]`). Apoi istoria. Au r`mas \ns` alte „mituri”, ori a luat na[tere rapid un
folclor de idei false. Mitul rom~nului cult de pild`. Sau ideea c` literatura scris`
\n timpul comunismului a fost citit` deoarece suplinea alte tipuri de informa]ie
(istoric`, sociologic`, politologic` etc.). Nicidecum. Exist` dou` explica]ii ce
se conjug` ale poftei de lectur` \n comunism: condi]ia de interna]i \n lag`r
a oamenilor [i participarea la acel limbaj comun duplicitar, care f`cea din
casnica cu trei clase primare o persoan` aparent cult`. Nu dezvolt aceste
opinii, nu e loc pentru a[a ceva aici. Voi spune doar de ce cred eu c` trebuie
r`zuit` pojghi]a aceasta de „mituri” (\n sens peiorativ, desigur) [i idei false.
Ele au o teribil` capacitate de a masca valorile adev`rate, produc cecitatea
EX PONTO NR.1, 2006
83