Nr. 1 (10) anul IV / ianuarie-martie 2006 - ROMDIDAC

Nr. 1 (10) anul IV / ianuarie-martie 2006 - ROMDIDAC Nr. 1 (10) anul IV / ianuarie-martie 2006 - ROMDIDAC

03.06.2013 Views

[i toat` suferin]a. Zilele culesului se opresc la poalele viilor ca ni[te cavaleri cu respira]ia t`iat`, mustul r`bufne[te-n n`rile locuitorilor din aceast` parte a ora[ului [i tinere]ea a[teapt` cu r`bdare p~n` ce umbrele cad de pe ciorchini [i se-ntorc s` dea ocol frazelor din caiete de [colar, repet~nd ceea ce a fost citit [i înv`]at pe dinafar` pentru ascult`torii care n-au v`zut nicic~nd lumina zilei, sau care-au plecat înspre hotarele acestei p`r]i a ora[ului, hot`r~nd c` loviturile surde pe care nu le mai aud în piept n-ar putea fi înlocuite dec~t de strig`tele profe]ilor, [i ei absen]i, meni]i s` r`t`ceasc` în f~[ia îngust` de de[ert dintre cele dou` îngr`dituri. Prezentare [i traducere de GABRIELA [i CONSTANTIN ABåLU¥å EX PONTO NR.1, 2006 69

LEO BUTNARU N EX PONTO NR.1, 2006 70 Poemele care creeaz` un cititor (despre miniatura poetic` rus`) u ar fi deloc neîntemeiat` p`rerea c` cel mai evident – anume în urma sintezelor, nucleiz`rilor – esen]ele idea]iei existen]ial-filosofice sunt prezente anume în focaliz`rile prozodice de minime dimensiuni „vizibile” [i imese spa]ialit`]i imaginative, mentale, cosmospirituale umane. Dintre multele referin]e sugestive la chintesen]ele de acest gen mi se pare relevant` [i cea a poetului Lorens Blinov care, încercând a se dumeri în problema raportului art`-filosofie ajunge de fapt la formula unit`]ii artofilosofiei: „Cum s` surprinzi esen]a fenomenelor? // Foarte simplu: / Ia un ou obi[nuit / ßi imagineaz`-]i c` el ar fi chiar / Dumnezeu / (aproape dizolvându-te în el)”. Iar un alt poet, Arsen Mirzoev, parc` s-ar referi [i el la concep]ia conform c`reia ne-am propus s` elabor`m aceast` ampl` selec]ie: „Motiv de miniatur`. / Tot ce e mic / uria[ e.../ precum / VIA¥A”. ßi mai important mi se pare faptul c` miniatura poetic` se înscrie în linia ac]iunilor de restabilire a pun]ilor dintre fulminanta literatur` a începutului de secol [i cea din contemporaneitatea artistic` a Rusiei, pun]i arse de primitivismul agresiv al ideologiei comuniste [i perniciosul realism socialist ca „metod` de crea]ie”, pentru care cultura însemna, întâi de toate, un sistem de interdic]ii. Aceste pun]i de leg`tur` au fost construite în ilegalitatea lit-subsolului (anti)sovietic sau între]inute imaginar-estetice[te de a[a-numita a treia literatur`, care se orienta spre fenomenologiile artistice pl`smuite/ap`rute la intersec]iile artei cu metafizica, precum au fost [i trebuiau s` mai fie suprarealismul, expresionismul, suprematismul, imagismul, simbolismul, futurismul, curente între care existau vase comunicante. În a[a-numita epoc` Represans, în care locul rena[terii l-a luat represiunea cinic`, un model de „sintez`”, de esen]ializare post-avangardist` îl întâlnim, spre exemplu, în felul de a fi, de a gândi [i de a ac]iona a protagonistului poeziei lui Daniil Harms, erou liric întreprinz`tor, vizionar [i magician sau, alteori, narator-observator de o naivitate inten]ionat`, nep`rtinitor cu ceea ce vede [i pune în balan]a obiectivit`]ii sau, deopotriv`, în cea a subiectivit`]ii. Fantasticul [i grotescul existen]ial din societatea comunist` deformatoare de personalitate relev` o crunt` [i ilariantbizar` absurditate a „realit`]ii neatr`g`toare”, ostile [i degradante. Efectul terifiantului e ob]inut prin autenticitatea detaliilor selectate cu scrupulozitate, a gesturilor [i a inflec]iunilor verbale caracteristice [i caracterizatoare, ca în acest monostih: „Plânge sacadat ma[ina de tocat” (Harms) sau în urm`torul distih: „M` tem de-al înghe]ului ve[nic sloi. / M` tem s` nu înm`rmuresc în el. Dar voi?” (Gherman Lukomnikov). (Abia peste ani, parc` veni „r`spunsul”,

[i toat` suferin]a. Zilele culesului se opresc la poalele viilor ca ni[te cavaleri<br />

cu respira]ia t`iat`, mustul r`bufne[te-n n`rile locuitorilor din aceast` parte a<br />

ora[ului [i tinere]ea a[teapt` cu r`bdare p~n` ce umbrele cad de pe ciorchini<br />

[i se-ntorc s` dea ocol frazelor din caiete de [colar, repet~nd ceea ce a fost<br />

citit [i înv`]at pe dinafar` pentru ascult`torii care n-au v`zut nicic~nd lumina<br />

zilei, sau care-au plecat înspre hotarele acestei p`r]i a ora[ului, hot`r~nd c`<br />

loviturile surde pe care nu le mai aud în piept n-ar putea fi înlocuite dec~t<br />

de strig`tele profe]ilor, [i ei absen]i, meni]i s` r`t`ceasc` în f~[ia îngust` de<br />

de[ert dintre cele dou` îngr`dituri.<br />

Prezentare [i traducere de<br />

GABRIELA [i CONSTANTIN ABåLU¥å<br />

EX PONTO NR.1, <strong>2006</strong><br />

69

Hooray! Your file is uploaded and ready to be published.

Saved successfully!

Ooh no, something went wrong!