Nr. 1 (10) anul IV / ianuarie-martie 2006 - ROMDIDAC

EX PONTO NR.1, 2006
66
3.
Acea parte în care locuie[te el este t`cut`. În nici un fel n-ar putea fi o
oglind` a celeilalte. Nimic din ceea ce auzi, certuri, c~ntece ori rug`ciuni, din
ceea ce vezi, mimic` [i gesturi, în acea parte a ora[ului care, poate, nici nu
exist`, nu se reflect` în ochii obosi]i [i în geamurile transparente pe care le
înt~lne[ti aici, f`r` s` vrei, în aceast` parte a ora[ului care continu` s` existe.
Ora[ul îndep`rtat [i improbabil joac` o comedie împ`cat` plin` de sugestii
ambigue, pe care nimeni de aici nu [tie s` o descifreze. Singure frazele, c~nd
au trecut proba umbrelor, pot aduce o explica]ie, sau cel pu]in o consolare,
c`ci ele produc aproape acela[i efect ca spectacolul z`rit dincolo de ziduri [i
de turnurile de veghe, terasele în]esate de copii [i rufe, ele reproduc temerile
lucrurilor care se potrivesc cu gesturile, a chipurilor ce-[i însu[esc apa unei
f~nt~ni ori s`rutul unei femei cu aceea[i complezent` indiscre]ie [i aceea[i
certitudine de a-l ignora pe localnicul ori str`inul c`rora toate acestea le sunt
destinate, în timp ce frazele pe care comedia le desf`[oar` pe teritoriul situat
de cealalt` parte nu simt nevoie ca, red~nd o înt~mplare, s-o [i cunoasc`.
Frazele au deprins s`lb`ticia timpului [i redau scene cu densitatea infinitului,
la egal` distan]` de uitarea tem`toare a celor ce niciodat` n-ar îndr`zni s`
urmeze frazele c~nd acestea traverseaz` umbra, ca [i de arogan]a c`l`torilor
gata s` treac` iar`[i aceste scene în contul lor, ca [i c~nd ar fi vorba de o
marf` ob]inut` printr-un troc cu propria lor oboseal` [i ner`bdare. Poate c`
frazele-s menite s` joace comedia existen]ei pentru c`l`torii ce privesc str`zile
simetrice care dau în pia]`, imagin~ndu-se deodat` lipsi]i de cunoa[terea
care li se cuvine. C`l`torii nu mai trebuie s`-[i depoziteze trecutul ori alibiul
de negustori în caravanserai, [i nici s` parcurg` bedestenul….? în c`utarea
pieilor [i gr~nelor ce le-ar desp`gubi frivolitatea. C`l`torii pricep c` decum
au citit, f`r` s` le îndr`geasc` ori s` le urasc`, numele str`zilor, asist` la o
comedie în care pasiunile [i la[it`]ile insolite ale locuitorilor din aceast` parte
a ora[ului au hot`r~t s` se uneasc` într-un întreg u[or de suportat, s` se
articuleze într-o mirific` entitate, capabil`, f`r` temeri în plus, s` ofere acces
la incomunicabil. Dar nimeni nu le-ar putea reprezenta vreodat` aceast`
comedie, nici m`car nu vor [ti vreodat` dac` este o comedie, doar pentru
simplul motiv c`-s c`l`tori. Chiar dup` plimbare, poate într-un salon de lectur`
ori într-un patio unde se reunesc ca s` bea [i s` se înduio[eze to]i cei care
vin s` asculte poeme, ei nu vor încerca nimic altceva dec~t pl`cerea de-a
descoperi sensul unor cuvinte obscure, [i vor trebui s` se mul]umeasc` a fi
condu[i de m~n`, cu oarecare jen` ori pref`cut` veselie, dup` cum e vorba
de momente ori persoane binevoitoare, c`tre frazele a[ezate pe mese lungi
[i înalte, în fa]a ferestrelor mari ce dau spre strad` ori spre gr`din`, frazele
complicate care-i a[teapt` într-o limb` la alegere, ca s` le propun` miracolul
transcrierii invizibilului jet de ap` [i a pulberii aurii ce voaleaz` un chip c~nd
restul casei e pe cale s` dispar`, frazele pe care [i le-au repetat de nenum`rate
ori venind, încle[t~ndu-se de barele de fier din autobuze sau de pe vapoare,
p`[ind pe str`zi unde perfec]iunea culorilor [i tot ce e neted în s~mbure [i
atingerea imaginat` a unor u[i ori trupuri, contrazic f`r` motiv demnitatea [i
permanen]a dorin]elor, precum verticalitatea arhitecturii. Aceste fraze ei le
cunosc deja, dar abia acum în deplina lumin` a aprob`rii [i a voin]elor concertate,
le pip`ie aplicarea, abia acum v`d m`sura caracterului înc`p`]~nat
al literelor lor c~nd reproduc pe h~rtie, reconstituie dup` un somn ce pare a