Nr. 1 (10) anul IV / ianuarie-martie 2006 - ROMDIDAC
Nr. 1 (10) anul IV / ianuarie-martie 2006 - ROMDIDAC
Nr. 1 (10) anul IV / ianuarie-martie 2006 - ROMDIDAC
Create successful ePaper yourself
Turn your PDF publications into a flip-book with our unique Google optimized e-Paper software.
EX PONTO NR.1, <strong>2006</strong><br />
64<br />
s`-i poat` r`spunde, dac` ar vrea, la întrebarea pus`, [i apoi pentru simplul<br />
motiv c` cel ce s-ar achita de generoasa [i improbabila sa misiune ar face-o<br />
în sil` [i-ar vorbi at~t de încet înc~t cu greu s-ar auzi el însu[i [i [i-ar putea<br />
relua drumul convins c` [i-a îndeplinit datoria. C~t despre persoana r`t`cit`<br />
sau doar nedumerit`, n-ar avea ca alternativ` dec~t s` a[tepte nu se [tie c~t<br />
un alt trec`tor, în speran]a s`-i poat` pune acea întrebare urgent`, f`r` nici<br />
o iluzie cu privire la priceperea [i elocven]a interlocutorului, sau s` pretind`<br />
c` a în]eles ceva din r`spunsul inauzibil al ghidului înt~mpl`tor [i efemer, c`<br />
a putut extrage ceva din firavele sonorit`]i, bizar accentuate [i organizate<br />
într-un mod incoerent, cel pu]in pentru urechile lui, în ciuda lacunelor, mai<br />
importante dec~t silabele. A[adar, este un ora[ pe-ale c`rui str`zi nimeni nu<br />
aude pe nimeni, [i în care, pe de alt` parte, nimeni nu vorbe[te din teama<br />
de-a nu uita ce spune pe m`sur` ce crede c-o spune, at~t este de re]inut`<br />
sonoritatea vocabulelor ce par a evada din gura lui obosit`. Poate c` exist`<br />
gr`dini, spa]ii acoperite cu pietri[ sau flori la picioarele statuilor de bronz sau<br />
piatr`, unde in[i înv`]a]i sau ale[i ai soartei reu[esc s` închege o conversa]ie,<br />
s` vorbeasc` timp de mai multe minute, poate chiar ore în [ir, ascult~nd atent,<br />
pe l~ng` vocile lor, ciripitul unor p`s`ri, uruitul intermitent al unui furgon necunoscut<br />
sau apa unei f~nt~ni care ]~[ne[te dintr-odat`. Poate c` acolo sunt<br />
sunete asemeni fenomenelor luminoase, umbrelor. Cunoa[te cartiere întregi<br />
care sunt lipsite de umbr`, cartiere sau doar pie]e, col]ul unei str`zi, care nu<br />
cunosc dec~t lumina, nu v`d nicic~nd profil~ndu-se vreo umbr` al`turi de<br />
vreun obiect, nu observ` niciodat` vreo strea[in` a unei case, vreo copertin`<br />
de p~nz` a unui magazin întret`ind sau arunc~nd o umbr` clar`, de care s`<br />
po]i profita, sau doar difuz` [i nesigur` pe p`m~nt sau pe hainele [i capul<br />
celui care se aventureaz` pe domeniul ei. Dimpotriv`, în vechile palate sau<br />
în re[edin]a restaurat` a vreunui vechi pa[`, între zidurile armonioase, în<br />
ciuda diversit`]ii de stiluri, de piatr` g`lbuie [i în ancadramentele ferestrelor<br />
viu colorate, nu are nici o îndoial` asupra cuv~ntului s`u: îl aude clar, [i dac`<br />
se adreseaz` vreunui vizitator, acela îl în]elege imediat [i se str`duie[te s`-l<br />
urmeze, ad`ug~nd o not` vesel` ori sever`, un adaos de emo]ie sau delicata<br />
cizelur` a unei interpret`ri. Iar celui ce locuie[te în aceste locuri, [i poate fi<br />
chiar st`p~nul lor, îi pare c` întinsele paragrafe ce se-nl`n]uie în conversa]ie,<br />
tot adeverind subtilit`]i [i consisten]e, sunt tot at~t de u[oare [i de imateriale<br />
ca umbrele ce împrejmuie vechea locuin]`, se adun` în anumite unghiuri ale<br />
cur]ii [i acoper`, în gr`din`, cele mai frumoase flori, ca pentru a le proteja. Î[i<br />
închipuie, nu f`r` o oarecare pruden]`, c` frazele [i umbrele, chiar dac` nu s-a<br />
dovedit c` ar avea aceea[i natur`, sunt înrudite, [i c` este aproape imposibil<br />
s` aud` modul~ndu-se în juru-i sunete clare, melodioase, sau dimpotriv` împov`rate<br />
de at~ta nefericire, neîncetat înfr`]ite [i desp`r]ite de compasiune,<br />
f`r` s` discearn`, lipit` de fiecare obiect, rezemat` de fiecare zid, ata[at` de<br />
fiece corp în mi[care, o umbr` înzestrat` cu acelea[i caracteristici ca obiectul,<br />
zidul, sau corpul, dar ca din gre[eal`, în chip de scobitur`, omolog~nd o<br />
modalitate care n-are nimic în comun cu sensul ori neînsemn`tatea.<br />
2.<br />
În acest ora[ împ`r]it în dou`, s-ar putea spune c` jum`tatea în care<br />
locuia era traducerea celei care nu avea o existen]` cert`, ori poate chiar nu<br />
exista deloc. Acum se-ntreab` dac` asta are mai mult sens dec~t s` afirme