Nr. 1 (10) anul IV / ianuarie-martie 2006 - ROMDIDAC

Nr. 1 (10) anul IV / ianuarie-martie 2006 - ROMDIDAC Nr. 1 (10) anul IV / ianuarie-martie 2006 - ROMDIDAC

03.06.2013 Views

f`leasc` cu geamiile sale, ßehzade [i Suleimania; tezaurul de la Cuzgun, dou` mii de monede de argint din Apolonia [i Mesemvrios luate amintire de nu [tiu ce serenissim` l`comie, stateri de aur de-ai lui Alexandru Machedon g`bui]i prin preajma Anadolchioiului, monezi tomitane b`tute \n monet`rie proprie spre cinstea Demetrei sau a lui Zeus, cel cu fruntea \ncoronat` de lauri auri]i, mahmudele [i medgidii \nnobilate ca vinul de vechimea [i \ntunericul ascunzi[ului lor, cazane de aur dospit sub dolmane de piatr`, dans~nd fosforic cu limbi de fl`c`ri, se duseser`, ca [i cum n-ar fi fost, pe c`ile r`bd`toare ale apei. Marea ora[ului prezida de-acum afaceri de anvergur`, mai pu]in poate pasiuni ardente [i jinduiri adolescentine dup` orizonturi poetice; [i tot ea, \nchingat`, m~njit` de p`cura petrolierelor [i de gunoiul luxoaselor pacheboturi, inspira mul]imea micilor intreprizi, contrabandi[ti [i negustori, trafican]i de carne vie [i de stupefiante colc`ind prin c~rciumile Constan]ei. Ceea ce f`cea alt` dat` farmecul exotic al locului se strecura acum pe sub mas`, ocolind calea v`milor [i vigilen]a legii; butelii p~ntecoase de Chianti, [ampanie fran]uzeasc`, sticle sigilate de Vouvray [i de Mavrodafnis aduse \n calele vapoarelor urmau drumuri sinuoase de \ntuneric spre inima ora[ului \n timp ce aurul [i platina, numai aparent prohibite, \[i desf`ceau foliile grele de indecen]` la lumina crud` a zilei. Murise [i Fehime cad~na cu ochi lascivi [i trup de odalisc`, se pr`p`diser` asiaticele aduse din Diarbekir [i Erzerum [i o dat` cu ele speran]a nebun` a bietelor fete jertfite pe altarul Afroditei c` vreun armator bogat [i st`tut, tr`znit de frumuse]ile lor ofilite, avea s` le duc` \n ]ara lui de peste mare. Legendele cu greci expatria]i, z`c~nd, \n ciuda pricopselii lor, de dorul unei m`m`ligi aburinde [i a unei ciu[ti rele ca focul se stingeau \n inimile lor de fete, r`mase totu[i inimi… Idolii lui Ninette [i Eulalie, preotese p`g~ne oficiind \n [andramalele numite sonor Elita-bar sau Terasa Bulevard, sau \n restaurantele cu [ambru deveneau fl`c`ii autohtoni cu bani la te[cherea proveni]i din iscusin]a lor de a face contraband` cu ha[i[ [i amfion; cambuzierii de vapoare, g~f~ind sub povara aurului c`rat din Istanbul, Haifa [i Pireu, gata s` dea oric~t pentru o noapte de dragoste fiindc` aveau de unde; apa[ii f`r` fric` [i prihan`, \nv`lui]i pe dedesubt, la trecerea prin fa]a legii, \n m`t`suri scumpe, \n covoare de Ispahan [i Buhara, sau in[ii lovi]i de damblaua norocului la Cazino p~n` c~nd, ruina]i, se vor l`sa cule[i diminea]a din mare mater cu carmace de moruni, puhavi [i vine]i; m~nuitorii de roabe cu fundul dublu, presupu[i hamali cu sim]ul \n`scut al caramangelii [i al tranzac]iei, murdari p~n` \n ad~ncul portofelelor lor doldora de p`duchi [i bancnote; trafican]i de amfore culese din aceea[i generoas` mare dimpreun` cu trupurile pietroase de efebi apolinici [i arhontese \necate de milenii. To]i ace[ti complici ai norocului, flori de putregai fertilizate de agonia [i extazul m`rii, \[i g`seau loc \n templul \nc`p`tor al poftelor anticipat pl`tite. Iar fetele, fetele care uitaser` smirna [i petalele de trandafir, cu subsuorile roase de saltratul dat \mpotriva transpira]iei, fetele tr`ind din noapte \n noapte cu vocile r`gu[ite de tutun, de alcool [i de chem`ri insinuante, c~ntau: „My dear, Will you come to night, For make one dance with me, On the sea from Terasa, I wait for you, And I kiss you, Mersi…”. ßi marea \[i d`dea obolul mai departe \mbog`]ind pe unii, abia hr`nind pe al]ii, aduc~nd alinarea fali]ilor care au crezut, vai lor, \n fidelitatea norocului dintre zidurile unui Cazino prea \n]elept ca s` mai vorbeasc` surzilor; „Faites vos jeux, messieurs… Rien ne va plus… Banco!”, sc`rile, un plesc`it [i gata, poate doar prohodul unui ]ip`t de pas`re marin`, aduc~nd deci alinarea lor [i durerea v`duvelor de pescari [i marinari nemai\ntor[i de pe unde plecaser`. EX PONTO NR.1, 2006 55

EX PONTO NR.1, 2006 56 Singur`, ea, marea placid` sau ar]`goas`, plin` de demoni [i de \ngeri, \[i tr`ia scrupulele gesturilor ei fundamentale numite mai simplu iluzii, iluzia de a sf~r[i o dat` cu necazurile, iluzia de a da lovitura, m`runta iluzie de a-]i umple burta, leg~nd ziua pescarului de urm`toarea printr-o sfoar` cu lufari ori guvizi prin[i cu momeal` de scoici f`r~mate la plaja Duduia, sau la Trei Papuci, \n nordul ora[ului; c`ut~ndu-le, cu matern` grij`, prostovolul [i undi]a pentru a le r`spl`ti, printr-o p`l`mid` sau printr-o gr`m`joar` de aterin` lucitoare, nu at~t truda sau speran]a, sau nevoia, c~t \mp`r]eala nedreapt` dintre s`r`cia lor [i bel[ugul celor ce, aduna]i la Bristol sau Elita-bar, comandau Homari á l’americaine [i plachie de morun; midie fiart` pe pirostrii la Cafeneaua marinarilor [i Homari á l’americaine la Funogea, aterin` cu ro[ii la Timonier [i coniac de contraband` Metaxa la Select sau Interna]ional; ]ig`ri aromate Wing [i Spud, aduse cu aceea[i complicitate a m`rii, al`turi de t`ciunii aprin[i ai pipelor la Tripoli, cafeneaua [omerilor. Fiindc` tot marea prezida ad~nca t`cere ostil` dintre dou` lumi prea deosebite, de[i descindeau din aceea[i s`rat` a ei vecin`tate; erau armatori [i angrosi[ti, industria[i de la Rom~no-Americana cu jabou [i lavalier` [i cu fesele dublate de proeminen]a portofelelor, \n Pia]a Ovidiu, iar deasupra portului, str~n[i \n jurul unei sticle de braghin`, mocneau marinarii f`r` vapoare, ipista]ii m`run]i, c`ru]a[ii, docherii [i cazangiii pe jum`tate surzi, cu piepturile st~lcite de capul contrabuterolelor [i cu t~mplele zv~cnind \nc` \n p`c`nit de nituri imaginare; erau beteal` [i marele pavoaz al s`rb`torilor marine cu purcei pe [condru, cu caschete regale [i cu sticle de [ampanie sparte \n etrava noilor achizi]ii plutitoare, al`turi de doliul catastrofelor navale. Marea, tot marea le seconda pe toate, iar ora[ul, con[tient de m`rturia ei funest`, \ncerca zadarnic s-o adoarm` \n pl~nset de balalaici [i de roman]e guturale la Cochino, luxosul restaurant cu gr`din`, sau s-o ast~mpere cu valsurile fanfarei din pia]a Grand \n vecin`tatea ]`rmului. ßi acum, c~nd m` g~ndesc la ora[ul meu crescut dup` legile fire[ti ale devenirii, m` umple regretul c` pe c~t de solid este ancorat \n rosturile maritime de ast`zi, pe at~t de s`rac se dovede[te \n fantezii albastre… Tedy pesc`ru[ul P rima var` tomitan` cunoscut` cu adev`rat a coincis cu \nt~ia mea var` con[tient`, petrecut` dup` ferestrele unui birou potopit de h~r]oage, \n calitate de func]ionar sezonier al statului; confruntam depunerile unor impoza]i cu o eviden]` nominal` uria[` [i bifam unde se c`dea, bucur~ndu-m` pentru cei ce sc`pau de grij` [i depl~ng~ndu-i pe cei r`ma[i \n urm`… Institu]ia, populat` de oameni posaci, a[a cum ni se par din perspectiva adolescen]ei to]i cei de care depindem, poate \n afara p`rin]ilor, se afla ceva mai jos de Pia]a Ovidiu, constr~ns` la o form` arhitectonic` bizar` din pricina unor str`zi sucite care-i precedaser` na[terea. Nu vedeam propriu zis marea ci doar \mprejurimile ei care mi-o reverberau \n con[tiin]`, dac` nu cumva sentimentul prezen]ei sale apropiate se s`dea prin mine \n ceea ce se \nt~mplase s` m` \nconjoare; calcane cenu[ii de cl`diri, \nchipuiri bulboase de ardezie, unghiurile supte ale bisericii catolice, holuri reci, ur~t mirositoare [i netencuite de case vechi cu sc`ri de lemn [i loggii umile, olanele ro[cate ale acoperi[urilor pe care, cu pu]in` imagina]ie,

EX PONTO NR.1, <strong>2006</strong><br />

56<br />

Singur`, ea, marea placid` sau ar]`goas`, plin` de demoni [i de \ngeri, \[i<br />

tr`ia scrupulele gesturilor ei fundamentale numite mai simplu iluzii, iluzia de a<br />

sf~r[i o dat` cu necazurile, iluzia de a da lovitura, m`runta iluzie de a-]i umple<br />

burta, leg~nd ziua pescarului de urm`toarea printr-o sfoar` cu lufari ori guvizi<br />

prin[i cu momeal` de scoici f`r~mate la plaja Duduia, sau la Trei Papuci, \n<br />

nordul ora[ului; c`ut~ndu-le, cu matern` grij`, prostovolul [i undi]a pentru a le<br />

r`spl`ti, printr-o p`l`mid` sau printr-o gr`m`joar` de aterin` lucitoare, nu at~t<br />

truda sau speran]a, sau nevoia, c~t \mp`r]eala nedreapt` dintre s`r`cia lor [i<br />

bel[ugul celor ce, aduna]i la Bristol sau Elita-bar, comandau Homari á l’americaine<br />

[i plachie de morun; midie fiart` pe pirostrii la Cafeneaua marinarilor<br />

[i Homari á l’americaine la Funogea, aterin` cu ro[ii la Timonier [i coniac de<br />

contraband` Metaxa la Select sau Interna]ional; ]ig`ri aromate Wing [i Spud,<br />

aduse cu aceea[i complicitate a m`rii, al`turi de t`ciunii aprin[i ai pipelor la<br />

Tripoli, cafeneaua [omerilor.<br />

Fiindc` tot marea prezida ad~nca t`cere ostil` dintre dou` lumi prea<br />

deosebite, de[i descindeau din aceea[i s`rat` a ei vecin`tate; erau armatori<br />

[i angrosi[ti, industria[i de la Rom~no-Americana cu jabou [i lavalier` [i cu<br />

fesele dublate de proeminen]a portofelelor, \n Pia]a Ovidiu, iar deasupra portului,<br />

str~n[i \n jurul unei sticle de braghin`, mocneau marinarii f`r` vapoare,<br />

ipista]ii m`run]i, c`ru]a[ii, docherii [i cazangiii pe jum`tate surzi, cu piepturile<br />

st~lcite de capul contrabuterolelor [i cu t~mplele zv~cnind \nc` \n p`c`nit de<br />

nituri imaginare; erau beteal` [i marele pavoaz al s`rb`torilor marine cu purcei<br />

pe [condru, cu caschete regale [i cu sticle de [ampanie sparte \n etrava noilor<br />

achizi]ii plutitoare, al`turi de doliul catastrofelor navale. Marea, tot marea le<br />

seconda pe toate, iar ora[ul, con[tient de m`rturia ei funest`, \ncerca zadarnic<br />

s-o adoarm` \n pl~nset de balalaici [i de roman]e guturale la Cochino, luxosul<br />

restaurant cu gr`din`, sau s-o ast~mpere cu valsurile fanfarei din pia]a Grand<br />

\n vecin`tatea ]`rmului.<br />

ßi acum, c~nd m` g~ndesc la ora[ul meu crescut dup` legile fire[ti ale<br />

devenirii, m` umple regretul c` pe c~t de solid este ancorat \n rosturile maritime<br />

de ast`zi, pe at~t de s`rac se dovede[te \n fantezii albastre…<br />

Tedy pesc`ru[ul<br />

P rima var` tomitan` cunoscut` cu adev`rat a coincis cu \nt~ia mea var`<br />

con[tient`, petrecut` dup` ferestrele unui birou potopit de h~r]oage, \n<br />

calitate de func]ionar sezonier al statului; confruntam depunerile unor impoza]i<br />

cu o eviden]` nominal` uria[` [i bifam unde se c`dea, bucur~ndu-m` pentru<br />

cei ce sc`pau de grij` [i depl~ng~ndu-i pe cei r`ma[i \n urm`… Institu]ia,<br />

populat` de oameni posaci, a[a cum ni se par din perspectiva adolescen]ei<br />

to]i cei de care depindem, poate \n afara p`rin]ilor, se afla ceva mai jos de<br />

Pia]a Ovidiu, constr~ns` la o form` arhitectonic` bizar` din pricina unor str`zi<br />

sucite care-i precedaser` na[terea.<br />

Nu vedeam propriu zis marea ci doar \mprejurimile ei care mi-o reverberau<br />

\n con[tiin]`, dac` nu cumva sentimentul prezen]ei sale apropiate se s`dea<br />

prin mine \n ceea ce se \nt~mplase s` m` \nconjoare; calcane cenu[ii de<br />

cl`diri, \nchipuiri bulboase de ardezie, unghiurile supte ale bisericii catolice,<br />

holuri reci, ur~t mirositoare [i netencuite de case vechi cu sc`ri de lemn [i<br />

loggii umile, olanele ro[cate ale acoperi[urilor pe care, cu pu]in` imagina]ie,

Hooray! Your file is uploaded and ready to be published.

Saved successfully!

Ooh no, something went wrong!