Nr. 1 (10) anul IV / ianuarie-martie 2006 - ROMDIDAC

EX PONTO NR.1, 2006
50
î[i tr`deaz` niciodat` haosul din traseul pe care l-au avut în istorie. Timpul, cel
care se tope[te aici, nu ia forma lucrurilor [i evenimentelor care s~nt sau pe
care le vor face românii, ci ia forma felului lor, r`m~n~nd aproape neschimbat...
Acelea[i situa]ii [i st`ri, men]ionate de c~nd avem referin]e scrise, au fost
observate de c`tre c`l`tori, cu multe Esen]a eternit`]ii se reg`se[te sensibil
în preocuparea de a nu face lucruri care s~nt sub pl`cerea imediat` a omului.
Altfel, înt~mpl`torul devine dominant lucrului [tiut, proiectului. Devine chiar
preferabil. Curiozitatea ia din pasiunea [i din necesitatea unui efort proiectat
a se împlini într-o realizare care s` nu fie vremelnic`.
La un concurs literar, organizat de Casa Sindicatelor din T~rgu-Jiu, la
care participaser` automat to]i membrii cenaclului, Petreanu încet~nd de un
timp s` mai trimit` plicuri, nemaig`sind pentru sine rostul acestor concursuri,
c~[tigase o men]iune c`reia i se ata[ase o sum` de bani. Fusese mul]umit de
sum`, dar nu [i de ierarhia premiului… La plecare, doamna Gabriela Popescu
i-a restituit un caiet, uitat cu o s`pt`m~n` înainte, caiet nou, în interiorul c`ruia
era scris doar at~t:
Informa]ii, de re]inut
Paradoxul mi[c`rii la Zenon – broasca ]estoas`.
Fericitul Augustin: Exist` trei timpuri – prezentul trecutului, prezentul
prezentului [i prezentul viitorului.
În 1839, Comte introduce termenul „sociologie”.
„Num`rul” 0 a fost inventat de matematicienii hindu[i. În limba lor, sumya
înseamn` gol.
Idei, de lucrat
Scolatica nu admitea nelimitarea spa]iului [i a infinitului înapoi. Dar dincolo
de acea posibil` margine ce este? Mai logic, teoretic, cel pu]in ca exprimare,
mi se pare a fi înv`]`tura Zen, cu acel „dincolo de dincolo”.
Seva filosofiei, a viziunii lui Hegel asupra lumii, este marea lui leg`tur`
cu istoria.
Originea matematicii ca teorie empirist`, asumat` ca [tiin]` din concret,
idealist` pe alocuri – num`rul nepalpabil… Rezult` c` este idee, no]iune. În
ambele cazuri, matematica nu este dec~t o viziune (de comentat, necesit`
dezvoltare).