Nr. 1 (10) anul IV / ianuarie-martie 2006 - ROMDIDAC

ßTEFAN CARAMAN
„
A
EX PONTO NR.1, 2006
38
O zi afurisit`
furisit` zi!”, exclam` b`trânul, dup` ce î[i îndes` pe cap fesul de noapte. Nu
avea un motiv anume pentru care s` spun` a[a ceva, dar o f`cea în fiecare
sear` înainte de culcare. Era ca o rug`ciune iar, imediat dup` aceasta, se
a[eza în pat, î[i prindea mâinile pe piept [i închidea ochii a[teptând s`-l
cuprind` somnul. Cu mul]i ani în urm` obi[nuia ca, înainte de a adormi, s`
recapituleze întâmpl`rile de peste zi, pe unele s` le p`streze [i s` le claseze
în rafturile memoriei, iar pe altele, cele mai multe, pur [i simplu s` le uite.
Era un exerci]iu care îi motiva dorin]a de a se trezi a doua zi [i de a o lua
de la cap`t; pentru el via]a cotidian` nu era altceva decât o activitate febril`
de explorator [i colec]ionar. Apoi, la un moment dat, nu mai sim]i nevoia s`
culeag` impresiile de peste zi – toate deveniser` identice cu altele tr`ite
în trecut. Toate întâmpl`rile se repetau, senza]iile declan[ate de ele erau
acelea[i, iar seara, înainte de culcare, descoperea tot mai pu]in uimit c`
rafturile erau deja pline [i c` tot ce aducea de peste zi, exista deja acolo,
pr`fuit, depus neglijent [i din ce în ce mai neinteresant.
Al`turi se afla, de o via]`, so]ia lui. Se culca întotdeauna dup` el, întârziind
dac` era nevoie pân` îl vedea în pat. În plus, ea era aceea care
verifica dac` u[a de la intrare fusese închis`, dac` papagalii aveau mâncare
[i ap`, dac` robinetele de la baie erau bine strânse. La final, închidea
cu precau]ie u[a dormitorului, mai arunca o privire în jur s` se asigure c`
nu uitase nimic, stingea lumina [i se întindea, la rândul ei, în pat. Arareori
apucau s` mai schimbe câteva vorbe pentru c` de obicei b`trânul adormea
foarte repede. Iar când se întâmpla, totu[i, s` îl surprind` treaz, conversa]ia,
mereu aceea[i, se derula astfel:
„Iar ]ii mâinile pe piept, ]i-am spus de atâtea ori c` nu-mi place s` te v`d
întins în pat precum un mort.” Repro[ul era înso]it de gestul de a-i despreuna
mâinile [i de a i le a[eza pe lâng` corp. Mâinile b`trânului erau u[oare,
uscate [i reci, dar ea nu-[i putea da seama pentru c` le avea la fel. Iar în
timp ce i le dep`rta îl privea cu coada ochiului atent` la orice modificare
suspect` a expresiei fe]ei.