Nr. 1 (10) anul IV / ianuarie-martie 2006 - ROMDIDAC

Nr. 1 (10) anul IV / ianuarie-martie 2006 - ROMDIDAC Nr. 1 (10) anul IV / ianuarie-martie 2006 - ROMDIDAC

03.06.2013 Views

Lumea personajelor lui Calvino în acest roman este vast` de[i personajele ajung la un moment dat s` îndeplineasc` acela[i tip de acte. Uneori aceasta este pestri]`, aproape balcanic` [i trist`: Zidurile scunde de piatr` desp`r]eau micile gr`dini ce d`deau spre mare, b`rcile z`ceau lâng` aracii planta]iilor, femei cu gura plin` de cuie î[i ajutau so]ii întin[i sub chil` s` repare cr`p`turile, pe fiecare cas` ro[ie un acoperi[ ferea tomatele t`iate în dou`, cu sare, puse la uscat pe un gr`tar, copiii c`utau râme la râdâcina firelor de sparanghel, b`trânii stropeau cu insecticid tufele de m`ce[, pepenii galbeni cre[teau sub frunzele târâtoare, femeile mai în vârst` pr`jeau în tig`i calamari [i polipi de mare ori flori de dovleac date prin f`in`... Revenind la imaginea artistului, Aventura unui fotograf fixeaz` portretul artistului în tinere]e a[a cum face [i James Joyce în textul s`u. Antonino Paraggi, f`r` s` fie fotograf de la început, va ajunge s` iubeasc` fotografia într-un mod extrem. Faptul de a privi devenea o distrac]ie, un spectacol, iar faptul de a imortaliza, de a fotografia ceea ce privea devenea un modus vivendi: Fotografia are sens doar dac` epuizeaz` toate imaginile posibile, iar Fotograful îndepline[te tocmai acest lucru. El d` sens fotografiei, ajungând la sfâr[it s` fotografieze fotografii. Înainte de aceasta tr`ie[te o poveste de dragoste tocmai pentru a fotografia, pentru a da un sens artei. Iubita sa, Bice, neîn]elegându-i obsesia fotografic`, îl p`r`se[te la un moment dat (dup` se Antonino o fotografiase la infinit), iar Antonino ajunge s` fotografieze absen]a lui Bice. Cea de-a doua parte a romanului, Via]` dificil`, are dou` pove[ti care pot fi intitulate, continuând tradi]ia Aventurilor: Aventura unei familii (Furnica argentinian`), Aventura unui ziarist (Norul de smog). Sunt pove[ti triste, Furnica argentinian` dezv`luie condi]iile de existen]` ale unei familii aflate într-un moment dificil: ...în halul în care ne g`seam, copilul nu prea s`n`tos, eu f`r` s` am înc` de lucru... Furnica argentian` este un motiv real pentru text, dar [i un motiv simbolic, în sensul în care existen]a acestei furnici este un pretext pentru crearea nara]iunii, dar [i a unei tipologii umane. Norul de smog este tipul de proz` social` contemporan` în care tematica, reprezentat` de formele disimulate ale exploat`rii capitaliste în marile industrii, este tratat` cu o subtil` originalitate. Se remarc` utilizarea simbolului ca modalitate de a crea atât o realitate imediat` cât [i o paradigm` conceptual`. Eroul este un Ziarist dezarmat, redus la resemnare în timp ce antieroul – Cordà – are comportamentul capitalistului modern: tendin]a de a poza ca purt`tor de cuvânt al intereselor publice, de a g`si solu]ii, toate acestea înv`luite într-un cinism evoluat. El este cel care finan]eaz` o obscur` publica]ie de provincie – Purificarea – destinat` s` militeze împotriva polu`rii aerului. Dar, el este [i proprietarul unor mari uzine ale c`ror co[uri polueaz` aerul unui întreg ora[. Antieroul este, deci, cel care lupt` împotriva smogului [i în acela[i timp îl [i produce în calitatea sa de director al unei industrii siderurgice. Aceste dou` pove[ti continu` calea parcurs` de protagoni[tii Iubirilor dificile prin existen]a celor dou` cupluri: cei doi so]i din Furnica argentinian` care încearc` s` supravie]uiasc` împreun` vie]ii dificile al`turi de copilul lor, iar în Norul de smog Ziaristul [i Claudia, doamn` elegant` [i rafinat` care nu face parte din aceast` lume, ace[tia fiind al]i doi aman]i sau îndr`gosti]i. EX PONTO NR.1, 2006 187

WASHINGTON RUCKER „ D EX PONTO NR.1, 2006 188 teatru-dans „Dansul din p`dure” ansul din p`dure“ face parte din volumul „Poante frânte“, al c`rui autor este interpretul american de jazz, Washington Rucker. Cartea ce urmeaz` s` fie lansat`, în curând, în România [i S.U.A. este dedicat` balerinei const`n]ene Stela Cocîrlea, fost` solist` [i membr` a trupei care a format ansamblul Teatrului de Balet „Oleg Danovski“. Repertoriul ei a cuprins, în mare parte, roluri solistice de compozi]ie. A evoluat în spectacolele „¥iganca la pia]`“, „Priculiciul“, „Lacul lebedelor“, „Cenu[`reasa“, „Romeo [i Julieta“, „Giselle“, „Frumoasa din p`durea adormit`“, toate coregrafiile apar]inând maestrului Danovski. A fost prim-balerin` la Teatrul „Fantasio“. De asemenea, a fost asistenta coregrafului Gigi C`ciuleanu, pentru spectacolele „Mozzartissimo“ [i „Requiem“, a semnat coregrafiile pieselor „Artista“ [i „Pisicile“, montate la Teatrul „Fantasio“. Destinul a f`cut ca balerina const`n]ean` s` îl întâlneasc` pe muzicianul Washington Rucker, percu]ionist excep]ional, care a acompaniat arti[ti precum Stevie Wonder, Nancy Wilson, Hampton Hawes, Linda Hopkins. Este un muzician binecunoscut în str`in`tate, melodia sa, „I move on“, fiind nominalizat` la premiile Academy Awards, pentru cel mai bun cântec, din filmul „Chicago“. Acesta va lansa dou` compoz]ii, ale c`ror muz` este Stela Coc~rlea - „My Balerina“ [i „Forest Dance“. Washington Rucker a produs [i co-produs albume al`turi de muzicieni precum Joe Turner, Pee Wee Crayton, Curtis Peagler, Maxine Weldon, Cleo Lane and Stevie Wonder. Este directorul muzical al cvartetului în cadrul c`ruia evolueaz`, în roluri solistice, starurile Maxine Weldon [i Linda Hopkins, sus]inând reprezenta]ii ale spectacolului intitulat „Wild Women Blues“, în Europa. Este semnatarul albumului de jazz „Bridging the Gap“. Numele s`u va fi cuprins în galeria de celebrit`]i prezentat` la Muzeul „Jazz Hall of Frame“ din Oklahoma - un simbol al jazz-ului mondial, centru cultural - educa]ional [i obiectiv turistic, în acela[i timp. Washington Rucker va fi prezentat al`turi de arti[ti celebri precum Chet Baker, Jimmy Rushing, Barney Kessel and Clarence Love, Ernie Fields [.a. *** Am ie[it afar` în cea]` [i am fost întâmpina]i de primele raze ale soarelui. Era diminea]` (devreme) în Olanda. Am fost g`zdui]i de un hotel luxos în

Lumea personajelor lui Calvino în acest roman este vast` de[i personajele<br />

ajung la un moment dat s` îndeplineasc` acela[i tip de acte. Uneori aceasta<br />

este pestri]`, aproape balcanic` [i trist`: Zidurile scunde de piatr` desp`r]eau<br />

micile gr`dini ce d`deau spre mare, b`rcile z`ceau lâng` aracii planta]iilor,<br />

femei cu gura plin` de cuie î[i ajutau so]ii întin[i sub chil` s` repare cr`p`turile,<br />

pe fiecare cas` ro[ie un acoperi[ ferea tomatele t`iate în dou`, cu sare, puse<br />

la uscat pe un gr`tar, copiii c`utau râme la râdâcina firelor de sparanghel,<br />

b`trânii stropeau cu insecticid tufele de m`ce[, pepenii galbeni cre[teau sub<br />

frunzele târâtoare, femeile mai în vârst` pr`jeau în tig`i calamari [i polipi de<br />

mare ori flori de dovleac date prin f`in`...<br />

Revenind la imaginea artistului, Aventura unui fotograf fixeaz` portretul<br />

artistului în tinere]e a[a cum face [i James Joyce în textul s`u. Antonino<br />

Paraggi, f`r` s` fie fotograf de la început, va ajunge s` iubeasc` fotografia<br />

într-un mod extrem. Faptul de a privi devenea o distrac]ie, un spectacol, iar<br />

faptul de a imortaliza, de a fotografia ceea ce privea devenea un modus vivendi:<br />

Fotografia are sens doar dac` epuizeaz` toate imaginile posibile, iar<br />

Fotograful îndepline[te tocmai acest lucru. El d` sens fotografiei, ajungând<br />

la sfâr[it s` fotografieze fotografii. Înainte de aceasta tr`ie[te o poveste de<br />

dragoste tocmai pentru a fotografia, pentru a da un sens artei. Iubita sa, Bice,<br />

neîn]elegându-i obsesia fotografic`, îl p`r`se[te la un moment dat (dup` se<br />

Antonino o fotografiase la infinit), iar Antonino ajunge s` fotografieze absen]a<br />

lui Bice.<br />

Cea de-a doua parte a rom<strong>anul</strong>ui, Via]` dificil`, are dou` pove[ti care<br />

pot fi intitulate, continuând tradi]ia Aventurilor: Aventura unei familii (Furnica<br />

argentinian`), Aventura unui ziarist (Norul de smog). Sunt pove[ti triste,<br />

Furnica argentinian` dezv`luie condi]iile de existen]` ale unei familii aflate<br />

într-un moment dificil: ...în halul în care ne g`seam, copilul nu prea s`n`tos,<br />

eu f`r` s` am înc` de lucru... Furnica argentian` este un motiv real pentru<br />

text, dar [i un motiv simbolic, în sensul în care existen]a acestei furnici este<br />

un pretext pentru crearea nara]iunii, dar [i a unei tipologii umane.<br />

Norul de smog este tipul de proz` social` contemporan` în care tematica,<br />

reprezentat` de formele disimulate ale exploat`rii capitaliste în marile industrii,<br />

este tratat` cu o subtil` originalitate. Se remarc` utilizarea simbolului ca modalitate<br />

de a crea atât o realitate imediat` cât [i o paradigm` conceptual`.<br />

Eroul este un Ziarist dezarmat, redus la resemnare în timp ce antieroul<br />

– Cordà – are comportamentul capitalistului modern: tendin]a de a poza ca<br />

purt`tor de cuvânt al intereselor publice, de a g`si solu]ii, toate acestea înv`luite<br />

într-un cinism evoluat. El este cel care finan]eaz` o obscur` publica]ie<br />

de provincie – Purificarea – destinat` s` militeze împotriva polu`rii aerului.<br />

Dar, el este [i proprietarul unor mari uzine ale c`ror co[uri polueaz` aerul unui<br />

întreg ora[. Antieroul este, deci, cel care lupt` împotriva smogului [i în acela[i<br />

timp îl [i produce în calitatea sa de director al unei industrii siderurgice.<br />

Aceste dou` pove[ti continu` calea parcurs` de protagoni[tii Iubirilor<br />

dificile prin existen]a celor dou` cupluri: cei doi so]i din Furnica argentinian`<br />

care încearc` s` supravie]uiasc` împreun` vie]ii dificile al`turi de copilul lor,<br />

iar în Norul de smog Ziaristul [i Claudia, doamn` elegant` [i rafinat` care nu<br />

face parte din aceast` lume, ace[tia fiind al]i doi aman]i sau îndr`gosti]i.<br />

EX PONTO NR.1, <strong>2006</strong><br />

187

Hooray! Your file is uploaded and ready to be published.

Saved successfully!

Ooh no, something went wrong!