Nr. 1 (10) anul IV / ianuarie-martie 2006 - ROMDIDAC
Nr. 1 (10) anul IV / ianuarie-martie 2006 - ROMDIDAC Nr. 1 (10) anul IV / ianuarie-martie 2006 - ROMDIDAC
Lumea personajelor lui Calvino în acest roman este vast` de[i personajele ajung la un moment dat s` îndeplineasc` acela[i tip de acte. Uneori aceasta este pestri]`, aproape balcanic` [i trist`: Zidurile scunde de piatr` desp`r]eau micile gr`dini ce d`deau spre mare, b`rcile z`ceau lâng` aracii planta]iilor, femei cu gura plin` de cuie î[i ajutau so]ii întin[i sub chil` s` repare cr`p`turile, pe fiecare cas` ro[ie un acoperi[ ferea tomatele t`iate în dou`, cu sare, puse la uscat pe un gr`tar, copiii c`utau râme la râdâcina firelor de sparanghel, b`trânii stropeau cu insecticid tufele de m`ce[, pepenii galbeni cre[teau sub frunzele târâtoare, femeile mai în vârst` pr`jeau în tig`i calamari [i polipi de mare ori flori de dovleac date prin f`in`... Revenind la imaginea artistului, Aventura unui fotograf fixeaz` portretul artistului în tinere]e a[a cum face [i James Joyce în textul s`u. Antonino Paraggi, f`r` s` fie fotograf de la început, va ajunge s` iubeasc` fotografia într-un mod extrem. Faptul de a privi devenea o distrac]ie, un spectacol, iar faptul de a imortaliza, de a fotografia ceea ce privea devenea un modus vivendi: Fotografia are sens doar dac` epuizeaz` toate imaginile posibile, iar Fotograful îndepline[te tocmai acest lucru. El d` sens fotografiei, ajungând la sfâr[it s` fotografieze fotografii. Înainte de aceasta tr`ie[te o poveste de dragoste tocmai pentru a fotografia, pentru a da un sens artei. Iubita sa, Bice, neîn]elegându-i obsesia fotografic`, îl p`r`se[te la un moment dat (dup` se Antonino o fotografiase la infinit), iar Antonino ajunge s` fotografieze absen]a lui Bice. Cea de-a doua parte a romanului, Via]` dificil`, are dou` pove[ti care pot fi intitulate, continuând tradi]ia Aventurilor: Aventura unei familii (Furnica argentinian`), Aventura unui ziarist (Norul de smog). Sunt pove[ti triste, Furnica argentinian` dezv`luie condi]iile de existen]` ale unei familii aflate într-un moment dificil: ...în halul în care ne g`seam, copilul nu prea s`n`tos, eu f`r` s` am înc` de lucru... Furnica argentian` este un motiv real pentru text, dar [i un motiv simbolic, în sensul în care existen]a acestei furnici este un pretext pentru crearea nara]iunii, dar [i a unei tipologii umane. Norul de smog este tipul de proz` social` contemporan` în care tematica, reprezentat` de formele disimulate ale exploat`rii capitaliste în marile industrii, este tratat` cu o subtil` originalitate. Se remarc` utilizarea simbolului ca modalitate de a crea atât o realitate imediat` cât [i o paradigm` conceptual`. Eroul este un Ziarist dezarmat, redus la resemnare în timp ce antieroul – Cordà – are comportamentul capitalistului modern: tendin]a de a poza ca purt`tor de cuvânt al intereselor publice, de a g`si solu]ii, toate acestea înv`luite într-un cinism evoluat. El este cel care finan]eaz` o obscur` publica]ie de provincie – Purificarea – destinat` s` militeze împotriva polu`rii aerului. Dar, el este [i proprietarul unor mari uzine ale c`ror co[uri polueaz` aerul unui întreg ora[. Antieroul este, deci, cel care lupt` împotriva smogului [i în acela[i timp îl [i produce în calitatea sa de director al unei industrii siderurgice. Aceste dou` pove[ti continu` calea parcurs` de protagoni[tii Iubirilor dificile prin existen]a celor dou` cupluri: cei doi so]i din Furnica argentinian` care încearc` s` supravie]uiasc` împreun` vie]ii dificile al`turi de copilul lor, iar în Norul de smog Ziaristul [i Claudia, doamn` elegant` [i rafinat` care nu face parte din aceast` lume, ace[tia fiind al]i doi aman]i sau îndr`gosti]i. EX PONTO NR.1, 2006 187
WASHINGTON RUCKER „ D EX PONTO NR.1, 2006 188 teatru-dans „Dansul din p`dure” ansul din p`dure“ face parte din volumul „Poante frânte“, al c`rui autor este interpretul american de jazz, Washington Rucker. Cartea ce urmeaz` s` fie lansat`, în curând, în România [i S.U.A. este dedicat` balerinei const`n]ene Stela Cocîrlea, fost` solist` [i membr` a trupei care a format ansamblul Teatrului de Balet „Oleg Danovski“. Repertoriul ei a cuprins, în mare parte, roluri solistice de compozi]ie. A evoluat în spectacolele „¥iganca la pia]`“, „Priculiciul“, „Lacul lebedelor“, „Cenu[`reasa“, „Romeo [i Julieta“, „Giselle“, „Frumoasa din p`durea adormit`“, toate coregrafiile apar]inând maestrului Danovski. A fost prim-balerin` la Teatrul „Fantasio“. De asemenea, a fost asistenta coregrafului Gigi C`ciuleanu, pentru spectacolele „Mozzartissimo“ [i „Requiem“, a semnat coregrafiile pieselor „Artista“ [i „Pisicile“, montate la Teatrul „Fantasio“. Destinul a f`cut ca balerina const`n]ean` s` îl întâlneasc` pe muzicianul Washington Rucker, percu]ionist excep]ional, care a acompaniat arti[ti precum Stevie Wonder, Nancy Wilson, Hampton Hawes, Linda Hopkins. Este un muzician binecunoscut în str`in`tate, melodia sa, „I move on“, fiind nominalizat` la premiile Academy Awards, pentru cel mai bun cântec, din filmul „Chicago“. Acesta va lansa dou` compoz]ii, ale c`ror muz` este Stela Coc~rlea - „My Balerina“ [i „Forest Dance“. Washington Rucker a produs [i co-produs albume al`turi de muzicieni precum Joe Turner, Pee Wee Crayton, Curtis Peagler, Maxine Weldon, Cleo Lane and Stevie Wonder. Este directorul muzical al cvartetului în cadrul c`ruia evolueaz`, în roluri solistice, starurile Maxine Weldon [i Linda Hopkins, sus]inând reprezenta]ii ale spectacolului intitulat „Wild Women Blues“, în Europa. Este semnatarul albumului de jazz „Bridging the Gap“. Numele s`u va fi cuprins în galeria de celebrit`]i prezentat` la Muzeul „Jazz Hall of Frame“ din Oklahoma - un simbol al jazz-ului mondial, centru cultural - educa]ional [i obiectiv turistic, în acela[i timp. Washington Rucker va fi prezentat al`turi de arti[ti celebri precum Chet Baker, Jimmy Rushing, Barney Kessel and Clarence Love, Ernie Fields [.a. *** Am ie[it afar` în cea]` [i am fost întâmpina]i de primele raze ale soarelui. Era diminea]` (devreme) în Olanda. Am fost g`zdui]i de un hotel luxos în
- Page 143 and 144: EX PONTO NR.1, 2006 136 unor narato
- Page 145 and 146: EX PONTO NR.1, 2006 138 literar),
- Page 147 and 148: EX PONTO NR.1, 2006 140 1 Vezi Para
- Page 149 and 150: EX PONTO NR.1, 2006 142 orizontului
- Page 151 and 152: EX PONTO NR.1, 2006 144 butele crea
- Page 153 and 154: EX PONTO NR.1, 2006 146 „Excesele
- Page 155 and 156: DUMITRU MUREßAN D up` o prim` peri
- Page 157 and 158: EX PONTO NR.1, 2006 150 Dac` eposul
- Page 159 and 160: EX PONTO NR.1, 2006 152 al escapade
- Page 161 and 162: CORINA APOSTOLEANU rofesorul Ion Fa
- Page 163 and 164: LIVIU GRåSOIU C EX PONTO NR.1, 200
- Page 165 and 166: EX PONTO NR.1, 2006 158 Vatra, Ramu
- Page 167 and 168: EX PONTO NR.1, 2006 160 text de în
- Page 169 and 170: EX PONTO NR.1, 2006 162 Dup` moarte
- Page 171 and 172: EX PONTO NR.1, 2006 V 164 in memori
- Page 173 and 174: EX PONTO NR.1, 2006 166 „colabora
- Page 175 and 176: EX PONTO NR.1, 2006 168 Îmi place
- Page 177 and 178: EX PONTO NR.1, 2006 170 b`trâne]e
- Page 179 and 180: EX PONTO NR.1, 2006 172 NOTE 1. P.
- Page 181 and 182: EX PONTO NR.1, 2006 174 témoin et
- Page 183 and 184: EX PONTO NR.1, 2006 176 devenir pat
- Page 185 and 186: EX PONTO NR.1, 2006 178 exploitée
- Page 187 and 188: EX PONTO NR.1, 2006 180 original de
- Page 189 and 190: EX PONTO NR.1, 2006 182 la sociét
- Page 191 and 192: EX PONTO NR.1, 2006 184 având o co
- Page 193: EX PONTO NR.1, 2006 186 unui citito
- Page 197 and 198: EX PONTO NR.1, 2006 190 alungite de
- Page 199 and 200: EX PONTO NR.1, 2006 192 Aburi trand
- Page 201 and 202: EX PONTO NR.1, 2006 194 dreamy, imp
- Page 203 and 204: EX PONTO NR.1, 2006 196 worthy of t
- Page 205 and 206: EX PONTO NR.1, 2006 198 Réda is al
- Page 207 and 208: EX PONTO NR.1, 2006 200 giale din B
- Page 209 and 210: EX PONTO NR.1, 2006 202 Revista rev
- Page 211 and 212: EX PONTO NR.1, 2006 204 PRO SAECULU
- Page 213: EX PONTO NR.1, 2006 206 ♦Lista mo
Lumea personajelor lui Calvino în acest roman este vast` de[i personajele<br />
ajung la un moment dat s` îndeplineasc` acela[i tip de acte. Uneori aceasta<br />
este pestri]`, aproape balcanic` [i trist`: Zidurile scunde de piatr` desp`r]eau<br />
micile gr`dini ce d`deau spre mare, b`rcile z`ceau lâng` aracii planta]iilor,<br />
femei cu gura plin` de cuie î[i ajutau so]ii întin[i sub chil` s` repare cr`p`turile,<br />
pe fiecare cas` ro[ie un acoperi[ ferea tomatele t`iate în dou`, cu sare, puse<br />
la uscat pe un gr`tar, copiii c`utau râme la râdâcina firelor de sparanghel,<br />
b`trânii stropeau cu insecticid tufele de m`ce[, pepenii galbeni cre[teau sub<br />
frunzele târâtoare, femeile mai în vârst` pr`jeau în tig`i calamari [i polipi de<br />
mare ori flori de dovleac date prin f`in`...<br />
Revenind la imaginea artistului, Aventura unui fotograf fixeaz` portretul<br />
artistului în tinere]e a[a cum face [i James Joyce în textul s`u. Antonino<br />
Paraggi, f`r` s` fie fotograf de la început, va ajunge s` iubeasc` fotografia<br />
într-un mod extrem. Faptul de a privi devenea o distrac]ie, un spectacol, iar<br />
faptul de a imortaliza, de a fotografia ceea ce privea devenea un modus vivendi:<br />
Fotografia are sens doar dac` epuizeaz` toate imaginile posibile, iar<br />
Fotograful îndepline[te tocmai acest lucru. El d` sens fotografiei, ajungând<br />
la sfâr[it s` fotografieze fotografii. Înainte de aceasta tr`ie[te o poveste de<br />
dragoste tocmai pentru a fotografia, pentru a da un sens artei. Iubita sa, Bice,<br />
neîn]elegându-i obsesia fotografic`, îl p`r`se[te la un moment dat (dup` se<br />
Antonino o fotografiase la infinit), iar Antonino ajunge s` fotografieze absen]a<br />
lui Bice.<br />
Cea de-a doua parte a rom<strong>anul</strong>ui, Via]` dificil`, are dou` pove[ti care<br />
pot fi intitulate, continuând tradi]ia Aventurilor: Aventura unei familii (Furnica<br />
argentinian`), Aventura unui ziarist (Norul de smog). Sunt pove[ti triste,<br />
Furnica argentinian` dezv`luie condi]iile de existen]` ale unei familii aflate<br />
într-un moment dificil: ...în halul în care ne g`seam, copilul nu prea s`n`tos,<br />
eu f`r` s` am înc` de lucru... Furnica argentian` este un motiv real pentru<br />
text, dar [i un motiv simbolic, în sensul în care existen]a acestei furnici este<br />
un pretext pentru crearea nara]iunii, dar [i a unei tipologii umane.<br />
Norul de smog este tipul de proz` social` contemporan` în care tematica,<br />
reprezentat` de formele disimulate ale exploat`rii capitaliste în marile industrii,<br />
este tratat` cu o subtil` originalitate. Se remarc` utilizarea simbolului ca modalitate<br />
de a crea atât o realitate imediat` cât [i o paradigm` conceptual`.<br />
Eroul este un Ziarist dezarmat, redus la resemnare în timp ce antieroul<br />
– Cordà – are comportamentul capitalistului modern: tendin]a de a poza ca<br />
purt`tor de cuvânt al intereselor publice, de a g`si solu]ii, toate acestea înv`luite<br />
într-un cinism evoluat. El este cel care finan]eaz` o obscur` publica]ie<br />
de provincie – Purificarea – destinat` s` militeze împotriva polu`rii aerului.<br />
Dar, el este [i proprietarul unor mari uzine ale c`ror co[uri polueaz` aerul unui<br />
întreg ora[. Antieroul este, deci, cel care lupt` împotriva smogului [i în acela[i<br />
timp îl [i produce în calitatea sa de director al unei industrii siderurgice.<br />
Aceste dou` pove[ti continu` calea parcurs` de protagoni[tii Iubirilor<br />
dificile prin existen]a celor dou` cupluri: cei doi so]i din Furnica argentinian`<br />
care încearc` s` supravie]uiasc` împreun` vie]ii dificile al`turi de copilul lor,<br />
iar în Norul de smog Ziaristul [i Claudia, doamn` elegant` [i rafinat` care nu<br />
face parte din aceast` lume, ace[tia fiind al]i doi aman]i sau îndr`gosti]i.<br />
EX PONTO NR.1, <strong>2006</strong><br />
187