Nr. 1 (10) anul IV / ianuarie-martie 2006 - ROMDIDAC

EX PONTO NR.1, 2006
184
având o conota]ie depreciativ` atunci când exprim` o rela]ie erotic` ascuns`,
acest tip de leg`tur` existând la Calvino în Iubiri dificile.
Al`turi de Iubiri dificile exist` [i alte texte datorit` c`rora Calvino a fost
recunoscut drept creator modern de art`. Fantezia bizar`, reflexivitatea critic`
a limbajului, orientarea c`tre autoconstruc]ia constant` a universului - iat`
doar o schi]` de portret al lui Italo Calvino! Preocupat de literatur`, muzic` de
oper`, de cinema, adic` de art` ca sistem de valori culturale, Calvino împarte
aceea[i glorie artistic` cu Fortini [i Pasolini.
Men]inând aceea[i idee a valorii artei calviene se poate discuta de o dualitate
a structurii spiritului s`u creativ: literatura este pentru Calvino în acela[i
timp un fapt existen]ial, dar [i un fapt de civiliza]ie, acest al doilea aspect fiind,
poate, efectul celui dintâi. Astfel c`, pentru Calvino, literatura este un factor de
transformare a lumii. Un alt element important pentru crea]ia calvinian` este
faptul c` fantezia [i ra]ionalitatea coexist` [i chiar se întrep`trund. Fantezia sa
este misterioas`, dinamic`, seduc`toare, iar ra]iunea este precis` [i metodic`,
capabil` s` provoace o viziune geometric` [i matematic` a lumii.
În cadrul crea]iei literare a lui Calvino pot fi identificate trei etape reprezentative:
perioada neorealist` (1947-1956), perioada fantastic` (1957-1968)
si perioada combinatorie (1969-1984). În prima etap` Calvino scrie scurtul
s`u roman C`rarea cuiburilor de p`ianjen (Il sentiero dei nidi di ragno, 1947)
[i numeroase pove[ti grupate în volumul La urm` vine corbul (Ultimo viene il
corvo, 1949). Aceste volume arat` capacitatea sa de a reprezenta în mod lucid
realitatea într-un stil liber [i creativ. Textele din perioada fantastic` il dezvaluie
pe Calvino in ipostaza sa de scriitor atras dintotdeauna de literatura popular`,
cu prec`dere de lumea basmului. În 1960 este publicat` trilogia Str`bunii
no[tri (I nostri antenati) care cuprinde romanele Vicontele t`iat în dou` (Il
visconte dimezzato, 1952), Baronul din copaci (Il barone rampante, 1957) [i
Cavalerul inexistent (Il cavaliere inesistente, 1959). În primul roman al trilogiei
exist` aceea[i atrac]ie pentru inven]ia fantastic`, încât în cadrul nara]iunii se
pot discuta dou` nivele de lectur`: cel vizibil la primul contact cu textul [i cel
alegorico-simbolic în care sunt prezente numeroase momente de reflec]ie:
contrastul între realitate [i iluzie, între ideologie [i etic`. Protagonistul celui
de-al doilea roman este un alter ego al lui Calvino care a abandonat concep]ia
despre literatur` ca mesaj politic. În Cavalerul inexistent exist` note de pesimism
în spatele c`ruia realitatea apare ira]ional`. Pe lâng` alegoria simbolic`,
Calvino continu` un tip de nara]iune care descrie calitatea cotidian`, analizând
rolul intelectualului în societate. Tot în aceast` period` apar: Cosmicomic`rii
(Le Cosmicomiche, 1965) în care scriitorul analizeaz` felul în care ra]iunea [i
[tiin]a pot domina nevoia de a [ti a omului, Furnica argentinian` (La formica
argentina, 1965), Norul de smog (La nuvola di smog, 1965). Cea de-a treia
perioada de creatie este numit` de critica italian` il periodo combinatorio.
Aceast` denumire provine de la convingerea lui Italo Calvino conform c`reia
universul lingvistic a înlocuit realitatea. El concepe romanul ca un mecanism
prin care se pot face toate combina]iile posibile de cuvinte. Acest aspect poate
fi considerat o tr`s`tur` neoavangardist`. Noua concep]ie despre literatur` a
lui Calvino este influen]at` de structuralism [i semiologie, de conferin]ele lui
Roland Barthes, de scriitura labirintic` a lui Jorge Luis Borges. Un prim text
ca efect al acestei influen]e [i care con]ine noua concep]ie despre literatura
lui Calvino este Castelul destinelor încruci[ate (Castello dei destini incrociati,
1969) în care construc]ia narativ` este reprezentat` de combina]ia c`r]ilor de
tarot. Aici Calvino utilizeaz` c`r]ile de tarot ca sistem de semne, ca limbaj.