Nr. 1 (10) anul IV / ianuarie-martie 2006 - ROMDIDAC

Anii au trecut [i parc` l-au ]inut departe de tot zbuciumul societ`]ii române[ti,
dar [i abandonat în fiin]a sa public`. Nu resemnat, cât mai ales înv`]at
s` a[tepte [i s`-[i domine sl`biciunile fizice.
Prima carte tip`rit` în Constan]a - ce mult î[i dorise autorul acest lucru!
– a fost „Excursie în Ciclade”, abia în 1996, la Editura „Europolis”. Respectându-se
adev`rul, putem dovedi c` am fost cei care, primii, l-am readus acas`
pe scriitorul Dobrogei. Un amplu interviu luat în sufrageria ticsit` de c`r]i din
apartamentul unui bloc situat în Bucure[tii Noi, [i la sfâr[itul convorbirii, ne-a
încredin]at - l`sându-se îns` greu convins - un manuscris pictat cu aten]ie, în
fraze minusculizate pe albul patinat al hârtiei.
I se p`ruse c` numele dat primei edituri particulare a ora[ului copil`riei
sale, Europolis, se potrive[te cel mai bine jurnalului marin`resc al c`l`toriei
pe care o f`cuse spre eterna Elad`. A urm`rit cu aten]ie fazele preg`tirii pentru
tipar, [i s-a bucurat copil`re[te ca de o mare victorie când a primit primul
exemplar. Nu a cunoscut, îns`, niciodat` lungile [i uneori umilele c`ut`ri ale
surselor financiare care s` asigure costurile c`r]ii în tirajul cerut de autor.
Scria reporterului: ”Manuscrisul pe care mi l-a]i „confiscat” z`cea de mul]i
ani la sertar(de[i nu e deloc vorba de „literatur` de sertar”) a[teptându-v` parc`
s` veni]i [i s`-l lua]i. Eu însumi aveam un presim]`mânt c` într-o zi Cineva
are s` apar` ca s`-l ridice. Mai mult decât atât, acel Cineva se întâmpl` s`
fie chiar din Constan]a, ora[ul unde a[ vrea [i mi-ar place s`-mi v`d o carte
tip`rit`. ßi în primul rând m` gândeam la aceast` „Excursie în Ciclade” pe
care, dintr-un impuls sentimental, o doream „pornit`” din Constan]a (a[a cum
ea, excursia, a [i pornit la timpul respectiv).”
ßi cu alt prilej: „Îmi place cum e conceput` cartea [i m` bucur foarte mult
c` ea se va înf`]i[a a[a cum o visam eu, la o editur` din Constan]a. Indiferent
de valoarea ei( poate s` apar` pu]in caduc`),pentru mine reprezint` o mare
satisfac]ie, ca scriitor [i ca fiu al Dobrogei. Iar aceast` satisfac]ie vi se datoreaz`
în primul rând dv. care a]i depus atâtea eforturi ca s` fie împlinit`.”
În martie 1996 scriitorul Pericle Martinescu ne trimitea o lung` scrisoare
despre finalul odiseii „Excursiei” sale în Ciclade”: „Am primit de la „Europolis”
un Act adi]ional prin care se confirm` ceea ce era de presupus c` întregul tiraj
al c`r]ii revine autorului, cu drepturi cuvenite din vânzarea lucr`rii. Acest gest
- de fapt o recunoa[tere a situa]iei reale, dat fiind c` volumul a fost sponsorizat
în întregime - m-a bucurat enorm [i mi-a redat încrederea în munca literar`, pe
care o abandonasem cu totul în ultima vreme. Dar ceea ce m-a impresionat [i
mai mult este c` stilul [i con]inutul Actului respectiv(semnat de doamna Du]u)
am resim]it inten]ia [i interven]ia dv de a-mi veni în ajutor. Cum v-a[ putea
mul]umi, decât m`rturisindu-v`, înc` o dat`, c` a]i f`cut un om fericit dintr-un
scriitor care nu mai spera în asemenea favoare a hazardului? Sunt, în primul
rând, fericit c` opera mea a ap`rut a[a cum o visam eu, [i în al doilea rând
c` îmi produce [i un beneficiu ce cade cum nu se poate mai bine la bugetul
personal. Acest buget e destul de modest. Nu sunt nici veteran de r`zboi, nici
fost de]inut politic, nu am nici m`car „certificat de revolu]ionar”. Ca s` m` bucur
de anumite avantaje acordate prin lege; singurul meu venit este am`râta de
pensie de care ]in cu din]ii ca s-o scot la cap`t.A[a c` hot`rârea editurii cade
ca o man` cereasc`. De aceea v` mul]umesc din toat` inima, considerânduv`
participant` la aceast` hot`râre, ca s` nu mai amintesc de tot ceea ce a]i
f`cut [i mai înainte. Au sosit la Bucure[ti toate exemplarele ce urmeaz` s` fie
difuzate. Ele vor fi împ`r]ite ca ni[te „m`r]i[oare” celor ce le vor primi” /.../
EX PONTO NR.1, 2006
167