Nr. 1 (10) anul IV / ianuarie-martie 2006 - ROMDIDAC

mâniei, începând cu anii interbelici, „pe vremea când porneam cu avânt pe
t`râmul literar”, cum avea s` se confeseze mai târziu, [i mergând, cu mici
intermiten]e, pân` aproape de începutul secolului în care abia am intrat.
Ne-a fost încredin]at nou`, spre publicare, edi]ia integral` a Jurnalului
intim, fixând [i titlurile [i structura volumelor: I. Confesiune patetic` (1936-
1939) – Vulcanul iubirii; II. Uraganul istoriei – Anul 1940; III. Uraganul istoriei
(1941-1944) – Bombe [i boem`; IV. 7 ani cât 70 (1948-1954) – Flagelul
politic; V. Jurnal intermitent (1964-1985).
De asemenea a oferit editurii „Ex Ponto” din Constan]a, reeditarea operei
integrale; s-a adresat firesc Dobrogei natele, spa]iu luminos, înc`rcat de mituri,
în care a copil`rit [i a înv`]at literele alfabetului.
Anterior, editura „Ex Ponto” mai publicase: Visul cavalerului (1998);
Odiseea edit`rii Poeziilor lui Eminescu, în prima sut` de ani 1884-1984
(2000); Jurnal intermitent (2001); Balada mor]ii lui Edgar Poe (2003);
Confesiune patetic` – Pagini de jurnal intim (1936-1939) – Vulcanul iubirii
(2004). Uraganul istoriei – Anul 1940 (2005); Uraganul istoriei – 1941-1944
– Bombe [i boeme, este la tipar.
Ca semn de pre]uire [i dragoste pentru ]inutul natal, Pericle Martinescu
ofer` inestimabila sa colec]ie de c`r]i rare, edi]ii princeps, coresponden]`,
iconografie, manuscrise - Bibliotecii Centrale Universitare din Constan]a, întregind
fondul de aur al acesteia.
Pericle Martinescu, de[i a fost prezent în via]a literar` f`r` întrerupere, mai
bine de trei sferturi de veac, urm`rind [i consemnând fenomenul editorial cu
o regularitate ie[it` din comun, nu s-a bucurat înc` de recunoa[terea literar`
care se cuvenea [i pe care o dorea [i o merita cu prisosin]`.
Repara]ia de rigoare, din respect pentru scriitorul [i cronicarul remarcabil,
pentru omul de mare probitate moral`, izvorât` dintr-un caracter exemplar,
se impune.
IOAN POPIßTEANU
Iubite domnule Popi[teanu,
F olosesc aceast` formul` de stim`, prietenie [i cordialitate, de[i de foarte
mult` vreme nu v-am mai scris nimic. Dar amintirile [i impresiile culese în
anii care s-au dus r`mân ne[terse. V` sunt recunosc`tor pentru multe fapte bune
pe care mi le-a]i dovedit [i de aceea tr`iesc înc` sentimente de gratitudine fa]`
de Dvs.
V-am considerat editorul meu de la Constan]a [i v-am încredin]at o parte din
manuscrisele mele s` le folosi]i dup` cum ve]i crede de cuviin]`. N-am a[teptat,
n-am sperat s` le v`d tip`rite [i nu v-am deranjat prea mult cu aceste treburi. Acum
îns` alta e situa]ia.
Sunt la o vârst` când privesc totul din perspectiva posterit`]ii (a propriei mele
posterit`]i!). Ca atare, nu mai am iluzii, speran]e, proiecte în afar` de ceea ce am
realizat mai înainte. Trebuie s` v` m`rturisesc îns` c` aceste realiz`ri îmi apar
acum ca inutile, f`r` valoare [i lipsite de orice viitor. Le consider ca [i inexistente
[i nu m` mai leag` nimic de ele, nici din punct de vedere literar, cultural, politic ori
sentimental.
Manuscrisele sunt la Dvs. Face]i ce vre]i cu ele: p`stra]i-le în vreo arhiv`,
distruge]i-le sau arunca]i-le la gunoi. Mi-e perfect egal. În felul acesta închei orice
EX PONTO NR.1, 2006
165