Nr. 1 (10) anul IV / ianuarie-martie 2006 - ROMDIDAC

h`r`zit structural s` cultive motivul iubirii sub varii aspecte, acest poet cu o
sensibilitate de excep]ie g`se[te de fiecare dat` „cuvântul ce exprim` adev`rul”,cum
ar fi spus, poate marele lui predecesor, adic` metafora inspirat` [i
original`, aceea care îl individualizeaz` atât la nivelul con]inutului propriu-zis al
poemelor, cât [i la nivelul limbajului [i al muzicalit`]ii versului. Dac` vom mai
ad`uga la aceste date esen]iale [i marea capacitate inventiv`, vom avea de
îndat` convingerea c` ne afl`m în fa]a unei personalit`]i literare accentuate.
Volumul intitulat Dorator confirm` cu prisosin]` afirma]iile noastre. Le confirm`
[i le argumenteaz` cu noi elemente ce se cer a fi eviden]iate.
Cartea – alc`tuit` din dou` mari capitole (Dorator, cuprinzând cincizeci
de „invoca]ii lirice”, cum le zice poetul [i Jur`mântul, poem de iubire) a ap`rut
în versiune bilingv`, româno-francez` la Editura „Orion”, Colec]ia „Miracol”,
versiunea francez` fiind asigurat` de Paula Romanescu [i scriitorul belgian
Eugene Van Itterbe, iar ilustra]ia de Drago[ Mor`rescu. F`r` îndoial` c`
pentru iubitorii de poezie [i pentru admiratorii de frumos în general, aceast`
apari]ie editorial` reprezint` un moment cultural aparte, deoarece, ei, aici, se
întâlnesc – într-o binef`c`toare [i necesar` clip` de revela]ie literar` – cu o
liric` luminoas`, dar [i plin` de fr`mânt`rile dragostei, senin`, dar [i zbuciumat`,
tr`dând înse[i meandrele sufletului în c`utare de bucurie [i echilibru.
Radu Cârneci – editorul care mai an ne-a dat [i o excelent` edi]ie a Cânt`rii
cânt`rilor – are în poezia lui ceva oracular, tainice sonuri ale poeziei populare
române[ti, dar [i ceva din cele ale liricii universale din urm` cu mii de ani,
care transpare, f`r` distorsiuni în sonetele c`r]ii – ceea ce nu înseamn` în nici
un caz c` autorul ar fi epigonul cuiva, ci dimpotriv`, lirica lui se racordeaz`
prin fire ascunse la marea poezie a lumii. „Dorador, apelativ visat cu mul]i ani
în urm` – ne spune autorul într-o discret` «M`rturisire» inserat` la sfâr[itul
c`r]ii - apare abia acum, o dat` cu ultima revedere a acestor sonete albe.
Da! Dorador întruchipeaz` – cel pu]in simbolic! – fiin]e de minune, Prin]esa
de cântec spre care Poetul îndr`zne[te: ea ar putea s` se a[eze firesc în
descenden]a unor celebre Sulamita, Sapho, Bilitis, Lesbia, Beatrice, Laura,
Ananabel Lee, Margareta, C`t`lina [.a… Dorador poart` în sine lumina perenit`]ii
prin dragoste”.
Virtuoz al versului [i al construc]iei poetice, inventiv în ce prive[e metafora,
neobosit c`ut`tor al imaginii rare, Radu Cârneci ne ofer` – prin aceast`
carte – nu numai crezul poetic ce l-a c`l`uzit o via]`, ci [i o esen]` a liricii
lui, o indubitabil` efigie a crea]iei [i creatorului la maturitate, când luminile [i
esen]ele s-au decantat, când experien]ele s-au consumat [i în lumina limpede
a soarelui se v`d granule ale aurului pur, aidoma petalelor deschise de florile
câmpului, în zori, întru bucuria zilei care începe.
(din volumul Fotoliul de onoare, în curs de apari]ie)
EX PONTO NR.1, 2006
163