Nr. 1 (10) anul IV / ianuarie-martie 2006 - ROMDIDAC
Nr. 1 (10) anul IV / ianuarie-martie 2006 - ROMDIDAC Nr. 1 (10) anul IV / ianuarie-martie 2006 - ROMDIDAC
Plecând de la eseul Apa [i visele scris de Gaston Bachelard, Mihai M`nescu analizeaz` modul cum ar trebuit receptat, „citit” peisajul din Delta Dun`rii, din unghiuri diferite – cel mai favorabil fiind locul pe care ]i-l ofer` lotca – prin nenum`rate reveniri în anotimpuri diferite [i ajunge la concluzia c` triunghiul apelor are trei repere determinante: fluiditatea, certitudinea orizontalelor [i lumina. Fiecare reper este comentat din perspectiva pictorului c`ruia, dup` experien]a din Delta Dun`rii, i-a devenit „ap`s`tor de clar adev`rul c` elementele fundamentale ale vizibilului, oricât de bine definite ar p`rea, au misterioase dar continue schimburi [i prelingeri de materie”. Dup` experien]a din delt`, limbajul s`u pictural a suferit modific`ri: tu[ele verticale se impun asupra celor orizontale, volumele [i formele mari se aplatizeaz` datorit` perspectivei aeriene, desenul [i culoarea sunt mai mult sugerate, iar contrastele [i clarit`]ile apar cu parcimonie [i scot în eviden]` fluiditatea „omniprezent`” din peisaj. Rela]ia care se stabile[te între un artist [i peisajul pe care îl picteaz` este una complicat` [i aproape dificil de exprimat. Exist`, uneori, o for]` magic` a peisajului care pune st`pânire pe artist. Cromatica, liniile care îl compun, structura, textul formelor, expresia lor, toate acestea îl atrag pe artist [i îl cheam` de nenum`rate ori. A[a s-a întâmplat [i cu peisajul din triunghiul apelor. A[a se explic` revenirea lui Mihai M`nescu în Delta Dun`rii „pentru a sesiza fluidele nuan]e, pentru a le gusta spectaculosul, pentru a deveni capabil de a le figura în semne plastice…”. Pagini întregi sunt dedicate orizontalit`]ii din peisajul deltei. Altele descriu cerul, apa, dialogul dintre cer [i ap`, lumina, soarele, cea]a, uscatul, formele, liniile [i culorile din Delta Dun`rii. La pagina 120, scriind despre lumina din triunghiul apelor, Mihai M`nescu reu[e[te o adev`rat` performan]` în materie de peisaj realizat prin mijloace literare. La un interval de câteva minute, datorit` luminii, natura ni se înf`]i[eaz`, paradoxal, prin dou` peisaje cu semnifica]ii diferite: „primul, teatral, t`ios [i îngrijor`tor, iar cel de-al doilea, omenesc [i pictural”. Atmosfera care se degaj` din fiecare descriere m-a dus cu gândul la tehnica de construc]ie a poemului haiku: juxtapunerea dintre etern [i efemer în natur`. Spa]ial, urm`re[ti pe vertical` [i orizontal` tu[ele trasate de autor prin cuvinte, parcurgi spectacolul oferit de lumin` [i sim]i emo]ia fireasc` a celui care a notat transform`rile nea[teptate pe care lumina le opereaz` într-un peisaj. EX PONTO NR.1, 2006 153
CORINA APOSTOLEANU rofesorul Ion Faiter, cunoscut mediului cultural const`n]ean în calitate de poet, eseist, etnolog, î[i continu` demersul de cercetare început odat` cu volumul monografic despre Colegiul Na]ional „Mircea cel B`trân”, ap`rut în prima edi]ie în 1996 [i mult îmbog`]it în edi]ia a doua din 2004, publicând recent Simfonie pentru elevi [i profesori la editura „Ex Ponto”. Conform propriilor aprecieri din Not` asupra edi]iei, o parte important` a volumului de fa]` ar fi f`cut firesc parte chiar din prima monografie amintit`, [i acesta pentru c` m`rturiile fo[tilor elevi despre liceu ar fi întregit datele strict istorice [i le-ar fi dat mai mult „miez”. Prin inten]ie, Simfonie… tinde s` apar]in` stilului publicistic. Ion Faiter adun`, cu fervoare de documentarist îndelung exersat, cuvinte [i povestiri memorabile ale celor care au trecut în diferite epoci prin actualul colegiu na]ional, în calitate de elevi ai acestuia. Asemenea lucr`rii muzicale pe care o invoc`, volumul este gândit în trei p`r]i. În primul capitol sunt aduse împreun`, personalit`]ile culturii române[ti ale c`ror spuse ori fapte au demonstrat ata[ament fa]` de sistemul educa]ional. Mihai Eminescu ocup` cea mai mare parte a demersului, autorul considerând c`, de[i str`dania de revizor [colar pentru districtele Ia[i- Vaslui a poetului este bine [tiut`, aprecierile sale, cu caracter pedagogic, sunt înc` insuficient cunoscute, mai cu seam` c` în epoc` erau considerate extrem de valoroase de Titu Maiorescu, ce-l numea „printre ale[ii dasc`li”. În mod firesc, Spiru Haret este marele nume al înv`]`mântului românesc, urmat de compozitorul George Enescu, al c`rui har pedagogic era excelent apreciat de elevi la fel de celebri: Dinu Lippati, Yehudi Menuhin, Ida Haendel. Neobi[nuit` la prima vedere pare op]iunea lui Ion Faiter de a re]ine pentru acest prim capitol [i numele generalului Averescu, un mare patriot, preocupat de soarta lumii rurale, dar neavând directe leg`turi cu procesul educa]ional. Argumentul forte vine [i dintr-un citat din însemn`rile lui N. Iorga ce spunea c`, în 1913, vagonul în care c`l`torea Averescu era „o colec]ie de h`r]i [i o bibliotec`.” Aceast` prim` parte se încheie cu o serie de confesiuni ale autorului, legate de propriile anivers`ri de la terminarea liceului. Un omagiu se aduce multor dasc`li disp`ru]i timpuriu pe câmpul de lupt` al celor dou` r`zboaie mondiale, în care [i-au adus dovada suprem` de patriotism. 154 EX PONTO NR.1, 2006 P Simfonie pentru elevi [i profesori
- Page 109 and 110: EX PONTO NR.1, 2006 102 fals`, con]
- Page 111 and 112: EX PONTO NR.1, 2006 104 dernului) u
- Page 113 and 114: EX PONTO NR.1, 2006 106 neaz` astfe
- Page 115 and 116: EX PONTO NR.1, 2006 108 doctrine de
- Page 117 and 118: EX PONTO NR.1, 2006 110 maniacal`,
- Page 119 and 120: EX PONTO NR.1, 2006 112 esteticul
- Page 121 and 122: EX PONTO NR.1, 2006 114 istoric al
- Page 123 and 124: EX PONTO NR.1, 2006 116 NOTE 1 Cf.
- Page 125 and 126: EX PONTO NR.1, 2006 118 Personaje s
- Page 127 and 128: EX PONTO NR.1, 2006 120 Punctul cul
- Page 129 and 130: EX PONTO NR.1, 2006 122 Astfel stâ
- Page 131 and 132: EX PONTO NR.1, 2006 124 marea desco
- Page 133 and 134: EX PONTO NR.1, 2006 126 vin a me[te
- Page 135 and 136: EX PONTO NR.1, 2006 128 xului: în
- Page 137 and 138: EX PONTO NR.1, 2006 130 scriitorice
- Page 139 and 140: EX PONTO NR.1, 2006 132 calorifere
- Page 141 and 142: EX PONTO NR.1, 2006 134 cea mai de
- Page 143 and 144: EX PONTO NR.1, 2006 136 unor narato
- Page 145 and 146: EX PONTO NR.1, 2006 138 literar),
- Page 147 and 148: EX PONTO NR.1, 2006 140 1 Vezi Para
- Page 149 and 150: EX PONTO NR.1, 2006 142 orizontului
- Page 151 and 152: EX PONTO NR.1, 2006 144 butele crea
- Page 153 and 154: EX PONTO NR.1, 2006 146 „Excesele
- Page 155 and 156: DUMITRU MUREßAN D up` o prim` peri
- Page 157 and 158: EX PONTO NR.1, 2006 150 Dac` eposul
- Page 159: EX PONTO NR.1, 2006 152 al escapade
- Page 163 and 164: LIVIU GRåSOIU C EX PONTO NR.1, 200
- Page 165 and 166: EX PONTO NR.1, 2006 158 Vatra, Ramu
- Page 167 and 168: EX PONTO NR.1, 2006 160 text de în
- Page 169 and 170: EX PONTO NR.1, 2006 162 Dup` moarte
- Page 171 and 172: EX PONTO NR.1, 2006 V 164 in memori
- Page 173 and 174: EX PONTO NR.1, 2006 166 „colabora
- Page 175 and 176: EX PONTO NR.1, 2006 168 Îmi place
- Page 177 and 178: EX PONTO NR.1, 2006 170 b`trâne]e
- Page 179 and 180: EX PONTO NR.1, 2006 172 NOTE 1. P.
- Page 181 and 182: EX PONTO NR.1, 2006 174 témoin et
- Page 183 and 184: EX PONTO NR.1, 2006 176 devenir pat
- Page 185 and 186: EX PONTO NR.1, 2006 178 exploitée
- Page 187 and 188: EX PONTO NR.1, 2006 180 original de
- Page 189 and 190: EX PONTO NR.1, 2006 182 la sociét
- Page 191 and 192: EX PONTO NR.1, 2006 184 având o co
- Page 193 and 194: EX PONTO NR.1, 2006 186 unui citito
- Page 195 and 196: WASHINGTON RUCKER „ D EX PONTO NR
- Page 197 and 198: EX PONTO NR.1, 2006 190 alungite de
- Page 199 and 200: EX PONTO NR.1, 2006 192 Aburi trand
- Page 201 and 202: EX PONTO NR.1, 2006 194 dreamy, imp
- Page 203 and 204: EX PONTO NR.1, 2006 196 worthy of t
- Page 205 and 206: EX PONTO NR.1, 2006 198 Réda is al
- Page 207 and 208: EX PONTO NR.1, 2006 200 giale din B
- Page 209 and 210: EX PONTO NR.1, 2006 202 Revista rev
Plecând de la eseul Apa [i visele scris de Gaston Bachelard, Mihai M`nescu<br />
analizeaz` modul cum ar trebuit receptat, „citit” peisajul din Delta Dun`rii,<br />
din unghiuri diferite – cel mai favorabil fiind locul pe care ]i-l ofer` lotca – prin<br />
nenum`rate reveniri în anotimpuri diferite [i ajunge la concluzia c` triunghiul<br />
apelor are trei repere determinante: fluiditatea, certitudinea orizontalelor [i<br />
lumina. Fiecare reper este comentat din perspectiva pictorului c`ruia, dup`<br />
experien]a din Delta Dun`rii, i-a devenit „ap`s`tor de clar adev`rul c` elementele<br />
fundamentale ale vizibilului, oricât de bine definite ar p`rea, au misterioase<br />
dar continue schimburi [i prelingeri de materie”. Dup` experien]a din delt`,<br />
limbajul s`u pictural a suferit modific`ri: tu[ele verticale se impun asupra celor<br />
orizontale, volumele [i formele mari se aplatizeaz` datorit` perspectivei aeriene,<br />
desenul [i culoarea sunt mai mult sugerate, iar contrastele [i clarit`]ile<br />
apar cu parcimonie [i scot în eviden]` fluiditatea „omniprezent`” din peisaj.<br />
Rela]ia care se stabile[te între un artist [i peisajul pe care îl picteaz` este<br />
una complicat` [i aproape dificil de exprimat. Exist`, uneori, o for]` magic`<br />
a peisajului care pune st`pânire pe artist. Cromatica, liniile care îl compun,<br />
structura, textul formelor, expresia lor, toate acestea îl atrag pe artist [i îl<br />
cheam` de nenum`rate ori. A[a s-a întâmplat [i cu peisajul din triunghiul<br />
apelor. A[a se explic` revenirea lui Mihai M`nescu în Delta Dun`rii „pentru a<br />
sesiza fluidele nuan]e, pentru a le gusta spectaculosul, pentru a deveni capabil<br />
de a le figura în semne plastice…”. Pagini întregi sunt dedicate orizontalit`]ii<br />
din peisajul deltei. Altele descriu cerul, apa, dialogul dintre cer [i ap`, lumina,<br />
soarele, cea]a, uscatul, formele, liniile [i culorile din Delta Dun`rii. La pagina<br />
120, scriind despre lumina din triunghiul apelor, Mihai M`nescu reu[e[te o<br />
adev`rat` performan]` în materie de peisaj realizat prin mijloace literare. La un<br />
interval de câteva minute, datorit` luminii, natura ni se înf`]i[eaz`, paradoxal,<br />
prin dou` peisaje cu semnifica]ii diferite: „primul, teatral, t`ios [i îngrijor`tor,<br />
iar cel de-al doilea, omenesc [i pictural”. Atmosfera care se degaj` din fiecare<br />
descriere m-a dus cu gândul la tehnica de construc]ie a poemului haiku:<br />
juxtapunerea dintre etern [i efemer în natur`. Spa]ial, urm`re[ti pe vertical`<br />
[i orizontal` tu[ele trasate de autor prin cuvinte, parcurgi spectacolul oferit de<br />
lumin` [i sim]i emo]ia fireasc` a celui care a notat transform`rile nea[teptate<br />
pe care lumina le opereaz` într-un peisaj.<br />
EX PONTO NR.1, <strong>2006</strong><br />
153