Nr. 1 (10) anul IV / ianuarie-martie 2006 - ROMDIDAC

EX PONTO NR.1, 2006
140
1 Vezi Parabola pe[terii pentru a în]elege cum femeia se poate afla în afara izotopiilor ce ]in
de cunoa[tere, dar totodatã înlãuntul acestora, sfidând orice normã a logicii bunului sim]; vezi un
Cappellano care ne înva]ã cã rolul femeii ca pãpu[ã este net superior celei sfioase [i educate în
spiritul bunului sim]; vezi orice copil de pe stradã care fluierã, când treci pe stradã cu fusta pu]in
peste genunchi, într-un mod nu tocmai admirativ.
2 Vezi cântul XXI, „Il cielo di Saturno”, „Paradiso”- se deschide cu imaginea privirii lui Dante
care contemplã fa]a femeii iubite
3 în Antichitate dragostea unui bãrbat nu merita sã se îndrepte decât spre alt bãrbat; femeia
nu era decât, în cele mai bune cazuri, o fiin]ã impurã; femeia era [i este asemãnatã cu prostia
[i cu pãcatul; ea era / este un înger cu alurã de cârpã, prostu]ã, dar frumoasã, zãpãcitã dar
amuzantã
4 a trãit între 1789 – 1786 î. e. n.
5 încerca]i sã citi]i paginile 94 / 103 invers [i ve]i descoperi complexitatea / plãcerea lecturii
operei lui Dante prin ochii unui fizician.
6 putem vorbi de snobism ca despre o formã de adaptare socialã, de snobism material,
moral etc.
7 „snob” este un cuvânt de origine englezã, care la origine însemna ucenic la cizmãrie, apoi
burghez, parvenit, deci om vulgar, încrezut, fanfaron; astãzi vorbim de o persoanã care se încumetã
sã vorbeascã despre lucruri pe care nu le cunoa[te [i se strãduie[te naiv sã le pãtrundã,
dar fãrã succes – la Dante facem referire ca la o persoanã snoabã în aparen]ã, deoarece putem
observa tehnica disimulãrilor care ne oferã chei dinadins formulate gre[it pentru lecturarea
Divinei Comedii.
8 vezi pagina 60; Patapievici vorbe[te despre Marte, planetã a sufletelor luptãtorilor, martirilor
etc.; în astfel de suflete (re)citim zbuciumul sufletesc al poetului .
9 vezi pagina 67 / 68, pentru o mai bunã în]elegere a celor afirmate, dar [i Robert Klein,
Forma [i inteligibilul, volumul unu, Bucure[ti, Ed. Meridiane, 1997, capitolul prim, pp. 60 / 89
10 Sintagma îi apar]ine lui Ghunther – Anders.
11 Patapievici ne oferã posibilitatea „alegerii” Creatorul din perspectiva unei lumi aflate la
limita dintre chip [i privire (vezi paginile 7 / 22).
12 Vezi simbolistica cercului.
13 De fapt avem de-a face cu o invita]ie la privire; scãrile au rolul de a ne proteja. 13 vezi
Etienne Gilson, Filozofia în Evul Mediu, de la începuturile patristice pânã la sfâr[itul secolului al
XIV- lea, Bucure[ti, Ed. Humanitas, 1995, p. 24. 13 vezi Etienne Gilson, Filozofia în Evul Mediu,
de la începuturile patristice pânã la sfâr[itul secolului al XIV- lea, Bucure[ti, Ed. Humanitas,
1995, p. 24.
14 vezi Etienne Gilson, Filozofia în Evul Mediu, de la începuturile patristice pânã la sfâr[itul
secolului al XIV- lea, Bucure[ti, Ed. Humanitas, 1995, p. 24.
15 Vezi H. Roman – Patapievici, pp.8
16 Idem, pp. 74 –79 [i în particular Cântul XXX – La candida rosa din Rai
17 un mod de a cumpãra „umplerea” sufletelor noastre
18 H. Roman – Patapievici, op. cit. pp. 102
19 pentru o mai bunã comprehensiune a se lectura capitolul al doilea, intitulat „În ce mod este
recunoscutã esen]a în substan]ele compuse [i cum se raporteazã numele esen]ã la acestea”
din lucrarea lui Thomas De Aquino, De ente et essentia. Despre fiind [i esen]ã, Ed. Polirom,
Ia[i, 1998.