Nr. 1 (10) anul IV / ianuarie-martie 2006 - ROMDIDAC

***
Acestea reprezint` gândurile unui semicititor, care descoper` cu o oarecare
nep`sare c` lumea nu este Dante, ci Dante poate fi citit ca o lume a
posibilit`]ilor infinite.
La o prim` lectur` – a[a cum de altfel mi s-a [i întâmplat - cartea mi s-a
p`rut a fi o completare, ba chiar o explicare a Raiului v`zut prin intermediul
(i)lumin`rii. Dar, la o nou` lectur` descoperi c` poate nu este vorba de consolidarea
unor cuno[tin]e, nici despre noi semnifica]ii, ci despre un roman în
care autorul ne prezint` în cele câteva pagini – pu]ine ca num`r dar complexe
în informa]ii - propria viziune despre „lume” [i despre „adev`r”. „Noi, deocamdat`,
«vedem ca prin oglind` 15 »”. A[a trebuie citit acest roman.
Ca orice roman are o introducere, câteva capitole [i o încheiere, dar f`r` a
fi delimitate printr-un cuvânt sau printr-o sintagm`, ci printr-un simplu spa]iu alb.
Este un roman al simbolisticii camuflate în no]iuni de fizic` [i/sau chimie.
Structura este simpl`: argumentul, o conferin]` ce va cuprinde r`spunsul
la întrebarea: „Cum ar`ta cu adev`rat lumea lui Dante?” [i aventura cunoa[terii
modelului de univers propus de Dante în „Divina Commedie”, aventur` prin
intermediul c`reia autorul descrie „întâlnirea” sa cu Dante. Episodul celei
de-a doua descrieri a Empireului 16 reprezint` una din p`r]ile fundamentale ale
romanului deoarece acest cânt se afl` sub simbolistica trandafirului alb a[a
cum [i romanul poate fi lecturat ca o roz`. ¥epii reprezint` inaccesibilitatea
sau accesul la o lectur` superficial`, petalele exterioare reprezint` o invita]ie
la a descifra tainele romanului, iar bobocul sau miezul c`r]ii reprezint` foamea
de cultur` sau un modo di comprare la pinezza delle nostre anime 17 .
Observ`m înc` de la primele pagini un roman de o perfect` expresie
a complexit`]ii actului de lectur`, un roman al încerc`rilor de descoperire
a lucrurilor pe care noi deja le cunoa[tem dar nu [tim s` le explic`m sau a
lucrurilor necunoscute înc` dar aproape explicabile.
„Umberto Eco a afirmat cândva c` posterioritatea lui Dante este destul de
ciudat`, întrucât toat` lumea pre]uie[te în mod absolut Infernul, cu modera]ie
Purgatoriul, [i aproape deloc Paradisul 18 …” poate [i pentru c` esen]a este
ceea ce semnific`m prin defini]ia lucrului. Esen]a cuprinde materie [i form`,
lucruri pe care le întâlnim în Infern, mai pu]in în Purgatoriu [i aproape deloc
în Paradis 19 . Acest lucru este surprins [i de c`tre autor prin intermediul temei
romanului care prezint` o analogie manifestat` cu poemul lui Dante, cu „Divina
Commedie” [i prin intermediul c`reia autorul-personaj ne arat` o alt` lume a lui
Dante v`zut` prin intermediul celei mai simple forme de cunoa[tere: visul.
BIBLIOGRAFIE
Alighieri, Dante, Divina Comedie, traducere de George Co[buc, 3 volume, Bucure[ti, Ed.
Cartea Româneasc`, 1925 (Infernul) / 1927 (Purgatoriul) / 1932 (Paradisul) .
Gilson, Etienne, Filozofia în Evul Mediu, de la începuturile patristice pân` la sfâr[itul secolului
al XVI-lea, Bucure[ti, Ed. Humanitas, 1995.
Jacomuzzi, S., Dugherra, A., Ioli, G., Jacomuzzi, V., La Divina Commedia, Torino, Società
editrice internazionale, 1997.
Klein, Robert, Forma [i inteligibilul, volumul unu, Bucure[ti, Ed. Meridiane, 1997.
Patapievici, Horia-Roman, Ochii Beatricei. Cum ar`ta cu adev`rat lumea lui Dante?, Bucure[ti,
Ed. Humanitas, 2004.
EX PONTO NR.1, 2006
139