Nr. 1 (10) anul IV / ianuarie-martie 2006 - ROMDIDAC

EX PONTO NR.1, 2006
136
unor naratori autentici, precum Sorin Titel, Mircea Ciobanu [i Constantin Novac
– to]i trei cunosc`tori ai tehnicilor narative cele mai subtile, \nsu[ire ilustrat`
de rafinamentul aparte al textelor.
Cum am mai spus, comentariile [i analizele fiec`rui scriitor \n parte plac
lectorului, fie el [i foarte preten]ios – chiar dac` nu cred c` \ntotdeauna conving.
Analogiile [i caracteriz`rile, unele de-a dreptul surprinz`toare ca metafore
sporesc gradul de interes. Totu[i, impresia \n general r`m~ne aceea a unui
efort de asamblare a unor micromonografii care oric~t ar beneficia de tehnica
montajului sufer` la anumite articula]ii, inclusiv prin transla]ia unor scriitori.
Cu toate c` pune \n discu]ie gravele abateri morale ale unor scriitori, criticul
nu subordoneaz` criteriul estetic celui etic. Revizuirile unora, v. de ex., Ovid S.
Crohm`lniceanu ori probele de c`in]` ale altora, Petru Dumitriu, sunt supuse
aten]iei noastre. Obiectivitatea, c~t este aceasta \n actul critic, nu este influen-
]at` de tarele morale ale unora. Dar nu sunt pe deplin convins c` judec`]ile \n
astfel de cazuri s-au f`cut cu aceea[i m`sur`.
Critica literar` [i eseistica sunt bine reprezentate, cei mai mul]i fiind fo[ti
[i actuali angaja]i [i colaboratori ai Rom~niei literare [i a c`ror valoare este
\n afara oric`ror discu]ii. Rom~nia literar` a fost [i r`m~ne revista noastr`
literar` cea mai prestigioas`. Dar critici de notorietate au fost omi[i, ca Mircea
Zaciu, Ion Pop, Cornel Ungureanu, s` nu mai vorbesc de Eugen Negrici, critici
[i teoreticieni de prim` m`rime – autorul unor c`r]i precum Figura spiritului
creativ, Sistematica poeziei ori al Literaturii rom~ne sub comunism,
dou` volume p~n` acum, bazate pe demonstra]ia limpede dar [i argu]ioas`,
cu beneficii, ca [i Istoria lui Alex. ßtef`nescu, pentru noi to]i, chiar [i pentru
cei stigmatiza]i, c~]i \nc` mai sunt. ßi „numele noi” sunt sus]inute de o bogat`
activitate editorial`, nu m` convinge \ns` - \nc` - Teodor Paleologu. Poate s`
fie vorba despre o critic` de \nt~mpinare, impus` [i de onomastica ilustr` \n
literatura noastr`.
çn sf~r[it, s` consemn`m c` Alex. ßtef`nescu nu apare printre criticii
no[tri postbelici, dintr-o re]inere impus` de un exces de modestie. Mi-ar fi
pl`cut s`-[i ocupe locul binemeritat, m`car a[a cum procedase E. Lovinescu,
acesta d~nd \n volumul „Evolu]ia criticei literare” din Istoria literaturii rom~ne
contemporane o list` a „operelor d-lui E. Lovinescu”, dar [i „referin]e la
activitatea critic` a d-lui E. Lovinescu”, ce includ nume ca N. Iorga, O. Botez,
Bogdan-Duic`, P. Constantinescu [.a. G. C`linescu merge mai departe \n
Istoria lui, prezent~ndu-[i, din domeniul criticii, Via]a lui Mihai Eminescu pe
care, pe bun` dreptate, o consider` o crea]ie epic`: „G. C`linescu a socotit
c` e mai instructiv s`-[i \nceap` carierea epic` printr-o biografie… Cartea a
avut o primire unanim favorabil` \n c~mpul criticei (G. Ibr`ileanu, M. Ralea,
Paul Zarifopol, Pompiliu Constantinescu, ßerban Cioculescu etc.). Proteste
\n forme violente s-au produs din partea unor persoane cu criterii morale din
afara cercurilor literare”. ßi mai departe merge c`linescianul Al. Piru, coment~ndu-[i
opera indirect, prin p`rerile lui Eugen Simion. Repet, cred c` includerea
[i prezentarea activit`]ii sale critice, indiferent prin ce modalitate, ar fi
fost absolut necesare.
Re]inerile mele nu scad \ntru nimic valoarea de ansamblu, Istoria literaturii
rom~ne contemporane. 1941-2000 este o proz` critic` [i eseistic` distinct`,
care va suscita mult timp \nc` aten]ia cititorilor.