Nr. 1 (10) anul IV / ianuarie-martie 2006 - ROMDIDAC

CONST. MIU
E
Prelegeri de estetic` sorescian`
seistica lui Marin Sorescu are urm`toarele compartimente: medalioane literare
[i cele despre artele decorative: pictura [i sculptura. Cele literare
cuprind studii despre scriitori români (atât din ]ar`, cât [i din diaspora), dar
[i studii despre scriitorii din literatura universal`. La aceste componente
amintite deja, vom ad`uga [i cele dou` studii – s` le spunem de estetic`
– referitoare la tragedia greac` [i epopeea lui Ghilgame[, pe care le g`sim
în cartea Starea de destin (Editura Junimea, Ia[i, 1976). În cele ce
urmeaz`, vom z`bovi asupra celor dou` studii amintite.
A. Tragedia greac`
Se cuvine mai întâi s` men]ion`m observa]iile lui Pompiliu Marcea, pe
care le-am aflat în cartea sa, Variet`]i literare (Editura Scrisul românesc,
Craiova, 1982). Criticul sesizeaz` de la bun început optica personal` a lui
Sorescu, în abordarea tragediei antice grece[ti [i a epopeei lui Ghilgame[:
„Sorescu (…) ia pe cont propriu materia, n-are inhibi]ia exege]ilor anteriori,
nu se cramponeaz` de zecile de ipoteze emise anterior…” (p. 248). Se
poate vorbi de o critic` impresionist` practicat` de Marin Sorescu. ßi
iat` de ce: interpret`rile vin din partea unui artist el însu[i autor de piese
de teatru, originalitatea exegezelor sale constând în primul rând din faptul
c` fiind familiar cu z`mislirea crea]iei artistice, o judec` dinl`untru. Apoi,
aceste „judec`]i” se a[eaz` sub semnul lui Nu: „…el emite ipoteze [i
opinii insolite [i am constatat o anume ostenta]ie în a nega sau a privi
cu mali]ie ceea ce s-a consacrat prin patina vremii.” – s.n. (p. 249). Mai
mult, autorul St`rii de destin propune o interpretare original`, ajutat fiind
de elementele specifice scriiturii sale (poezia [i dramaturgia): umorul,
mali]ia, paradoxul.
S` vedem acum problematica celor nou`sprezece capitole apar]inând
studiului Tragedia greac` sau starea de destin. Primul capitol – Cei
vechi – îl putem socoti unul cu rol de prefa]`. Cine se intereseaz` de
spiritul universal îl poate afla în Grecia antic`: „Pornind de la cotidian [i
concret, geniul grecesc sare mereu în universal [i eternitate.” (p. 5). Bun`oar`,
el poate fi investigat în opera a trei creatori de tragedii: „Care e
sorescu – 70
EX PONTO NR.1, 2006
123