Nr. 1 (10) anul IV / ianuarie-martie 2006 - ROMDIDAC

ca]ia sa de dramaturg) [i, mai discret, Dan Botta, poet [i eseist de orientare
«neoclasic`». 22 Dup` cum afirma Mircea Vulc`nescu, organizator al grup`rii
împreun` cu Eliade, Criterion cuprindea în interiorul s`u tendin]e greu de
conciliat ce «provocau antagonisme între elementele tinerei genera]ii». De
fapt, coexisten]a lor fusese determinat` de «influen]e divergente», datorate
variet`]ii lecturilor, orient`rilor ideologice, a modelelor formative [i interpretative
ale realit`]ii sociale [i politice, care nu l`saser` s` se «amalgamameze»
în unitate, într-o «sintez` suprem`», diferen]ierea tensiunilor în jocul dialectic
al atrac]iei [i al respingerii. Un alt aspect, relevat deja de articolul în discu]ie,
este c` la constituirea tinerei genera]ii contribuise «influen]a a doi oameni:
Vasile Pârvan [i Nae Ionescu» 23 , care, a[a cum scria cu extrem` ascu]ime
critic` Vulc`nescu, delimitaser` orizontul cultural de referin]`, prin opera [i
prin exemplul lor de angajare politic` [i existen]ial`:
Vasile Pârvan a dat tinerilor de azi gîndul universalit`]ii [i al veciniciei,
le-a deschis ochiul l`untric asupra prezen]ei necontenite a mor]ii
în starea omului [i asupra precarit`]ii oric`rei crea]ii omene[ti. Dar
le-a dat, în acela[i timp, [i lec]ia de eroism n`scut` din contemplarea
frumuse]ii omului, a icoanei pe care acesta o poart` în el, de dincolo
de el, [i pe care o str`luce[te în istorie: nostalgia spiritualit`]ii [i pesimismul
eroic.
Nae Ionescu le-a dat, dimpotriv`, dorin]a de concret, de autenticitate
organic`, de încercare direct`, de îndr`zneal`, dorin]a de a nu
se l`sa fura]i de vorbe ∂…∑, sintetizat: realism, autohtonism, ortodoxie,
monarhism. 24
La toate acestea se ad`ugar` treptat influen]ele venite din str`in`tate:
«misticismul orientalizant german», «misticismul rusesc din emigra]ie», «neotomismul
[i maurrasismul francez», «comunismul rusesc [i marxismul german»,
«fascismul italian [i na]ional-socialismul german». Astfel, manifest`rile
noilor intelectuali se concretizar` în «setea de experien]`» [i «de aventur`», în
atrac]ia pentru «autenticitate» [i pentru «spiritualitate» prin «tensiunea dramatic`,
tragismul, criza, care constituie, f`r` îndoial`, punctul crucial al experien]ei
tr`ite în comun de tîn`ra genera]ie». 25 Contrar încerc`rii de realizare a unui
echilibru intelectual, armonios, sublim, de factur` clasic` - care s` con]in`
«idealurile centrifugale ale tineretului» intelectual sub semnul «universalului»
[i al «sintezei» umaniste - Cioran fusese deja profund influen]at de intima
voca]ie antidemocratic` a gândirii lui Nae Ionescu, [i de «pedagogia sa negativ`».
Aceast` figur` carismatic`, acest formator de con[tiin]e, dup` cum
s-a v`zut, î[i implicase propriii studen]i de la Universitatea din Bucure[ti într-o
viziune în mod individualist mai angajat`, orientat` spre ac]iune [i sacrificiu,
extrem de activ`, dar greu de încadrat social. În aceast` lumin` se în]elege
mai bine dezaprobarea neoclasicismului [i a idealurilor social democratice
declarat` de c`tre tân`rul Cioran.
«Adeziunea trec`toare» mai mult emo]ional` decât politic` la Garda de
Fier, în care nu era înscris oficial, fascina]ia pentru Hitler, Mussolini, Codreanu,
dar [i pentru Lenin, se explic` nelini[titor - dincolo de resentimentele provocate
de condi]ia sa economic` precar` [i de cea a ]`rii, dincolo de invidia [i
de ura împotriva regelui, probabil induse de maestru - prin nevoia lui Cioran
de a da semnifica]ie propriei existen]e prin «participarea simbolic` la destinul
EX PONTO NR.1, 2006
113