Nr. 1 (10) anul IV / ianuarie-martie 2006 - ROMDIDAC
Nr. 1 (10) anul IV / ianuarie-martie 2006 - ROMDIDAC Nr. 1 (10) anul IV / ianuarie-martie 2006 - ROMDIDAC
identific~nd printre factorii ce au precipitat emergen]a modernit`]ii literar-artistice r`zboiul (care „a precipitat [i a poten]at criza”) [i bol[evismul (prezentat propagandistic de adep]ii s`i drept un regim de „extrem` libertate”, favorabil` preten]iilor de r`zvr`tire [i înnoire). Pe aceast` linie, principalele surse filozofice ale modernit`]ii radicale - psihanaliza lui Freud, filozofia vitalist` a lui Nietzsche [i doctrina intui]ionist` a lui Bergson - prezint` un numitor comun: antiintelectualismul, abolirea primatului ra]iunii. Bergson „a detronat inteligen- ]a din drepturile ei [i i-a denun]at toate insuficien]ele. În consecin]`, poe]ii s~nt absolut liberi s-o nesocoteasc`, at~t pe ea c~t [i instrumentul ei specific: limbagiul. De aci, toat` anarhia în concep]ia [i tecnica formal` a [coalelor de art` modernist`”. Influen]a vitalismului nietscheean [i a ideii „Supraomului” e prezent` în „glorificarea libert`]ii [i for]ei neîngr`dite” sau în „individualismul anarchizant” al futurismului [i expresionismului. În fine, „Prin rolul excep]ional pe care Freud îl acord` incon[tientului [i instinctelor, se stabilesc raporturi directe între psicanaliz` [i literatura modernist`”, ultima prelu~nd îns` doar „elementele morbide [i excitante” indicate de medicul vienez. Un alt element îl constituie dislocarea identit`]ii „clasice” europene de c`tre influen]ele orientale: „Asiatismul haotic [i disolvant se înfiltreaz` [i se amplific` prin metafizica german` [i bol[evismul slavic, c`ut~nd s` distrame coheziunea moral` european` [i no]iunea de personalitate uman`”, ideile fiind preluate de tineri „din atmosfera intelectual` a timpului”. De asemenea - valorificarea artei negrilor [i a asiaticilor, a artei copiilor, s`lbaticilor („fauves”) [i primitivilor; este citat în acest sens T. Vianu cu articolul despre Arta copiilor pornind de la lucrarea Abstraktion und Einfuhlung a lui W. Worringer, considera]iile personale merit~nd a fi re]inute: „ßi în domeniul muzical, ca [i în cel plastic [i literar, ne-am întors sufletul c`tre modelele pe care le ofer` imagina]ia primitivilor. E, desigur, un efect paradoxal al excesului de civiliza]ie. Lumea nu mai caut` emo]ii artistice, ci excitante drastice care zdrobesc nervii obosi]i. Ritmurile absurde ale jazzului concord` cu ritmul dezordonat al vie]ii noastre de azi. Acela[i v~rtej s`lbatic le str`bate pe am~ndou`”. Evit~nd orice conota]ie net antisemit`, autorul urmeaz` constat`rile lui E. Lovinescu referitoare la rolul semnificativ al evreilor în propagarea „atitudinilor anarhice”: „Trebuie s` înregistr`m, îns`, faptul brut, remarc~nd rolul activ pe care l-a avut elementul semit în declan[area [i amplificarea elementului anarhic, ca [i în stabilirea rela]ilor de solidaritate între nucleele moderniste existente în fiecare ]ar`”. Nu este omis`, de altfel, nici contribu]ia – indirect` - a misticismului ortodox prin „desconsiderarea pe care o aduce elementului ra]ional, singurul care coordoneaz` [i modeleaz` for]ele incon[tiente în procesul crea]iunii”, cu observa]ia c` „ambele curente, [i cel mistic, [i cel intelectualist, p`c`tuesc, în genere, prin exagerarea unei singure func]iuni suflete[ti în detrimentul celorlalte”. În multe din aceste privin]e, Const. I. Emilian se înt~lne[te – cum spuneam – cu Henri Massis din Defense de l‘Occident. Remarcabile s~nt incursiunile avizate în istoria simbolismului autohton, de la primele traduceri ale lui Baudelaire (în Convorbiri literare, 1 IV, 1 martie 1870, de c`tre V. Pogor) p~n` la „profilurile” unor precursori precum Macedonski, Petic`, Arghezi, Iuliu Cezar S`vescu [i revistele moderniste (Linia dreapt`, Viea]a nou`, Revista celor l‘al]i, Insula, Gr`dina Hesperidelor, Simbolul, publica]iile ie[ene) unde informa]iile s~nt preluate din Istoria... lui Lovinescu dar „privite, bineîn]eles, sub alt unghiu de vedere”. Este corect semnalat` diseminarea ideilor [i colabor`rilor „revolu]ionare” în „revistele mari cu directive tradi]ionale” [i - dup` r`zboi - chiar „în plinul unor EX PONTO NR.1, 2006 107
EX PONTO NR.1, 2006 108 doctrine de extrem` dreapta”. În mod curios, o „cauz` specific`” ]`rii noastre în p`trunderea „tendin]elor anarhice” este considerat` a fi „lipsa unei tradi]ii culturale puternice” explicabil` prin „vitregia împrejur`rilor istorice”; aceast` lips` a „tradi]iei ca resort inhibitiv” ar fi fost suplinit` îns` prin „rezisten]a nativ` excep]ional` a structurii psihice” autohtone. De aceea, „ce nu poate face vechimea literaturii, va face desigur tinere]ea ei viguroas`”: adic`... eliminarea literaturii anarhice care „n‘a ajuns înc` la o grefare profund`” r`m~n~nd la stadiul de „excrescen]` izolat`, parazitar`”. Numai c` lucrurile nu s~nt at~t de simple, nevoia G~ndirii – de pild` – de a infuza tinere]e unui „tradi]ionalism sclerozat” duc~nd la dezechilibru anarhic prin „supraspiritualizare”. C~t despre lipsa unei tradi]ii culturale puternic institu]ionalizate, aceasta pare a fi fost, dimpotriv`, un factor inhibitor al „tendin]elor anarhice” care, neav~nd ce s` conteste, au preferat s` imite, arz~nd etapele... Ne putem întreba, în aceste condi]ii, care este „tradi]ia intern`” ap`rat` de Const. I. Emilian? „Rezisten]a structurii psihice a poporului român”? „Cumin]enia” popular`?
- Page 63 and 64: EX PONTO NR.1, 2006 62 sois mangé
- Page 65 and 66: EX PONTO NR.1, 2006 64 s`-i poat` r
- Page 67 and 68: EX PONTO NR.1, 2006 66 3. Acea part
- Page 69 and 70: EX PONTO NR.1, 2006 68 abole[te ace
- Page 71 and 72: LEO BUTNARU N EX PONTO NR.1, 2006 7
- Page 73 and 74: EX PONTO NR.1, 2006 72 adunat` din
- Page 75 and 76: EX PONTO NR.1, 2006 74 acesta - ase
- Page 77 and 78: EX PONTO NR.1, 2006 76 dac` au exis
- Page 79 and 80: EX PONTO NR.1, 2006 78 * * * întâ
- Page 81 and 82: Ibraima KEITA - LEGENDA ... MITUL L
- Page 83 and 84: IV Ibraima KEITA - REGINA MAMA - ul
- Page 85 and 86: VI Ibraima KEITA - SENINĂTATE - ul
- Page 87 and 88: EX PONTO NR.1, 2006 80 III-lea la C
- Page 89 and 90: EX PONTO NR.1, 2006 82 cugetare, af
- Page 91 and 92: EX PONTO NR.1, 2006 84 fa]` de ele
- Page 93 and 94: ADINA CIUGUREANU F EX PONTO NR.1, 2
- Page 95 and 96: EX PONTO NR.1, 2006 88 Pamfletul br
- Page 97 and 98: EX PONTO NR.1, 2006 90 de Beauvoir
- Page 99 and 100: EX PONTO NR.1, 2006 92 de categorie
- Page 101 and 102: EX PONTO NR.1, 2006 94 fel de auten
- Page 103 and 104: EX PONTO NR.1, 2006 96 reportaje î
- Page 105 and 106: EX PONTO NR.1, 2006 98 În mai pu]i
- Page 107 and 108: EX PONTO NR.1, 2006 100 acordate de
- Page 109 and 110: EX PONTO NR.1, 2006 102 fals`, con]
- Page 111 and 112: EX PONTO NR.1, 2006 104 dernului) u
- Page 113: EX PONTO NR.1, 2006 106 neaz` astfe
- Page 117 and 118: EX PONTO NR.1, 2006 110 maniacal`,
- Page 119 and 120: EX PONTO NR.1, 2006 112 esteticul
- Page 121 and 122: EX PONTO NR.1, 2006 114 istoric al
- Page 123 and 124: EX PONTO NR.1, 2006 116 NOTE 1 Cf.
- Page 125 and 126: EX PONTO NR.1, 2006 118 Personaje s
- Page 127 and 128: EX PONTO NR.1, 2006 120 Punctul cul
- Page 129 and 130: EX PONTO NR.1, 2006 122 Astfel stâ
- Page 131 and 132: EX PONTO NR.1, 2006 124 marea desco
- Page 133 and 134: EX PONTO NR.1, 2006 126 vin a me[te
- Page 135 and 136: EX PONTO NR.1, 2006 128 xului: în
- Page 137 and 138: EX PONTO NR.1, 2006 130 scriitorice
- Page 139 and 140: EX PONTO NR.1, 2006 132 calorifere
- Page 141 and 142: EX PONTO NR.1, 2006 134 cea mai de
- Page 143 and 144: EX PONTO NR.1, 2006 136 unor narato
- Page 145 and 146: EX PONTO NR.1, 2006 138 literar),
- Page 147 and 148: EX PONTO NR.1, 2006 140 1 Vezi Para
- Page 149 and 150: EX PONTO NR.1, 2006 142 orizontului
- Page 151 and 152: EX PONTO NR.1, 2006 144 butele crea
- Page 153 and 154: EX PONTO NR.1, 2006 146 „Excesele
- Page 155 and 156: DUMITRU MUREßAN D up` o prim` peri
- Page 157 and 158: EX PONTO NR.1, 2006 150 Dac` eposul
- Page 159 and 160: EX PONTO NR.1, 2006 152 al escapade
- Page 161 and 162: CORINA APOSTOLEANU rofesorul Ion Fa
- Page 163 and 164: LIVIU GRåSOIU C EX PONTO NR.1, 200
EX PONTO NR.1, <strong>2006</strong><br />
<strong>10</strong>8<br />
doctrine de extrem` dreapta”. În mod curios, o „cauz` specific`” ]`rii noastre<br />
în p`trunderea „tendin]elor anarhice” este considerat` a fi „lipsa unei tradi]ii<br />
culturale puternice” explicabil` prin „vitregia împrejur`rilor istorice”; aceast`<br />
lips` a „tradi]iei ca resort inhibitiv” ar fi fost suplinit` îns` prin „rezisten]a nativ`<br />
excep]ional` a structurii psihice” autohtone. De aceea, „ce nu poate face<br />
vechimea literaturii, va face desigur tinere]ea ei viguroas`”: adic`... eliminarea<br />
literaturii anarhice care „n‘a ajuns înc` la o grefare profund`” r`m~n~nd la<br />
stadiul de „excrescen]` izolat`, parazitar`”. Numai c` lucrurile nu s~nt at~t de<br />
simple, nevoia G~ndirii – de pild` – de a infuza tinere]e unui „tradi]ionalism<br />
sclerozat” duc~nd la dezechilibru anarhic prin „supraspiritualizare”. C~t despre<br />
lipsa unei tradi]ii culturale puternic institu]ionalizate, aceasta pare a fi fost,<br />
dimpotriv`, un factor inhibitor al „tendin]elor anarhice” care, neav~nd ce s`<br />
conteste, au preferat s` imite, arz~nd etapele... Ne putem întreba, în aceste<br />
condi]ii, care este „tradi]ia intern`” ap`rat` de Const. I. Emilian? „Rezisten]a<br />
structurii psihice a poporului român”? „Cumin]enia” popular`?