Nr. 1 (10) anul IV / ianuarie-martie 2006 - ROMDIDAC

identific~nd printre factorii ce au precipitat emergen]a modernit`]ii literar-artistice
r`zboiul (care „a precipitat [i a poten]at criza”) [i bol[evismul (prezentat
propagandistic de adep]ii s`i drept un regim de „extrem` libertate”, favorabil`
preten]iilor de r`zvr`tire [i înnoire). Pe aceast` linie, principalele surse filozofice
ale modernit`]ii radicale - psihanaliza lui Freud, filozofia vitalist` a lui
Nietzsche [i doctrina intui]ionist` a lui Bergson - prezint` un numitor comun:
antiintelectualismul, abolirea primatului ra]iunii. Bergson „a detronat inteligen-
]a din drepturile ei [i i-a denun]at toate insuficien]ele. În consecin]`, poe]ii
s~nt absolut liberi s-o nesocoteasc`, at~t pe ea c~t [i instrumentul ei specific:
limbagiul. De aci, toat` anarhia în concep]ia [i tecnica formal` a [coalelor de
art` modernist`”. Influen]a vitalismului nietscheean [i a ideii „Supraomului” e
prezent` în „glorificarea libert`]ii [i for]ei neîngr`dite” sau în „individualismul
anarchizant” al futurismului [i expresionismului. În fine, „Prin rolul excep]ional
pe care Freud îl acord` incon[tientului [i instinctelor, se stabilesc raporturi
directe între psicanaliz` [i literatura modernist`”, ultima prelu~nd îns` doar
„elementele morbide [i excitante” indicate de medicul vienez. Un alt element
îl constituie dislocarea identit`]ii „clasice” europene de c`tre influen]ele orientale:
„Asiatismul haotic [i disolvant se înfiltreaz` [i se amplific` prin metafizica
german` [i bol[evismul slavic, c`ut~nd s` distrame coheziunea moral` european`
[i no]iunea de personalitate uman`”, ideile fiind preluate de tineri „din
atmosfera intelectual` a timpului”. De asemenea - valorificarea artei negrilor
[i a asiaticilor, a artei copiilor, s`lbaticilor („fauves”) [i primitivilor; este citat în
acest sens T. Vianu cu articolul despre Arta copiilor pornind de la lucrarea
Abstraktion und Einfuhlung a lui W. Worringer, considera]iile personale
merit~nd a fi re]inute: „ßi în domeniul muzical, ca [i în cel plastic [i literar,
ne-am întors sufletul c`tre modelele pe care le ofer` imagina]ia primitivilor.
E, desigur, un efect paradoxal al excesului de civiliza]ie. Lumea nu mai caut`
emo]ii artistice, ci excitante drastice care zdrobesc nervii obosi]i. Ritmurile
absurde ale jazzului concord` cu ritmul dezordonat al vie]ii noastre de azi.
Acela[i v~rtej s`lbatic le str`bate pe am~ndou`”. Evit~nd orice conota]ie net
antisemit`, autorul urmeaz` constat`rile lui E. Lovinescu referitoare la rolul
semnificativ al evreilor în propagarea „atitudinilor anarhice”: „Trebuie s` înregistr`m,
îns`, faptul brut, remarc~nd rolul activ pe care l-a avut elementul
semit în declan[area [i amplificarea elementului anarhic, ca [i în stabilirea
rela]ilor de solidaritate între nucleele moderniste existente în fiecare ]ar`”. Nu
este omis`, de altfel, nici contribu]ia – indirect` - a misticismului ortodox prin
„desconsiderarea pe care o aduce elementului ra]ional, singurul care coordoneaz`
[i modeleaz` for]ele incon[tiente în procesul crea]iunii”, cu observa]ia
c` „ambele curente, [i cel mistic, [i cel intelectualist, p`c`tuesc, în genere,
prin exagerarea unei singure func]iuni suflete[ti în detrimentul celorlalte”. În
multe din aceste privin]e, Const. I. Emilian se înt~lne[te – cum spuneam – cu
Henri Massis din Defense de l‘Occident.
Remarcabile s~nt incursiunile avizate în istoria simbolismului autohton,
de la primele traduceri ale lui Baudelaire (în Convorbiri literare, 1 IV, 1
martie 1870, de c`tre V. Pogor) p~n` la „profilurile” unor precursori precum
Macedonski, Petic`, Arghezi, Iuliu Cezar S`vescu [i revistele moderniste
(Linia dreapt`, Viea]a nou`, Revista celor l‘al]i, Insula, Gr`dina Hesperidelor,
Simbolul, publica]iile ie[ene) unde informa]iile s~nt preluate din
Istoria... lui Lovinescu dar „privite, bineîn]eles, sub alt unghiu de vedere”.
Este corect semnalat` diseminarea ideilor [i colabor`rilor „revolu]ionare” în
„revistele mari cu directive tradi]ionale” [i - dup` r`zboi - chiar „în plinul unor
EX PONTO NR.1, 2006
107