Nr. 1 (10) anul IV / ianuarie-martie 2006 - ROMDIDAC

EX PONTO NR.1, 2006
100
acordate de NEP, similarã chiaburilor în România deceniilor 5 [i 6) [i recurgerea la for]ã pentru
a înfr~nge orice rezisten]ã ]ãrãneascã.
7 Fred Kupferman, op.cit., p. 65
8 Acest prozelitism eviden]iat de Kupferman are însã [i semnifica]ia unei importante schimbãri
nu at~t de atitudine (existã de asemenea sceptici, care între]in polemica în jurul subiectului
U.R.S.S.) c~t mai ales de pondere simbolicã : nu Fran]a acordã asisten]ã Rusiei revolu]ionare
aflate în impas într-un moment de rãscruce, determinant pentru evolu]ia ei ulterioarã, ci Fran]a
intuie[te în Rusia un factor de echilibru pentru a contrabalansa ascensiunea agresivã a Germaniei
naziste, ca dominantã într-o Europã incapabilã sã gãseascã un modus vivendi comun. In aceastã
situa]ie, Rusia sovieticã pare sã joace rolul de garant al pãcii, de protector [i opozant creditabil
contra unui stat din ce în ce mai puternic [i mai agresiv, Germania lui Hitler evident nemul]umit
de felul în care s-au rezolvat lucrurile prin pacea de le Versailles.
9 Fred Kupferman, Op. Cit., pp.101,102.
10 Ar merita o discu]ie aparte despre acest val de entuziasm transformat peste noapte aproape
în plictisealã [i dezinteres. Aici nu este vorba despre presta]ia sovieticã, ci despre transformarea
Rusiei într-un obiect de interes monden. Odatã consumate energiile care fac sã pulseze luminile
rampei, obiectul pasiunilor revolu]ionare [i angajamentelor fierbin]i intrã într-un con de umbrã.
Era mai pu]in scãzut însã interesul politic al Fran]ei fa]ã de U.R.S.S. ? Ne putem întreba c~t de
profunde sau superficiale s~nt toate aceste adeziuni, ce pre] plãtesc clipei, unde începe demersul
analitic, dacã începe [i ce pondere are de fapt moda în acest proces al suprapunerii afectelor.
Privind înapoi cu ironie cea mai mare parte a acestor adeziuni se plaseazã într-un ridicol ]ipãtor,
cau]ion~nd un regim la fel de distructiv [i inuman ca [i cel al Germaniei naziste. U.R.S.S. avea în
cur~nd sã facã pact cu inamicul fascist vaticinat rãsunãtor de intelectualul francez cu sensibilitã]i
de st~nga. Pactul Ribbentrop-Molotov va consfin]i jocul dublu fãcut de U.R.S.S. [i mai ales alian]a
dintre douã autoritarisme extreme împãrtã[ind numeroase afinitã]i. În mai pu]in de 20 de ani de
la decapitarea monarhiei ]ariste [i instaurarea prin for]ã [i teroare a noului regim, intelectualul
francez devine unul dintre sus]inãtorii dictaturii proletariatului travestitã în umanism superior de
tip sovietic. Din pãcate nu a existat o serioasã reconsiderare a semnifica]iei [i implica]iilor acestor
adeziuni, practic al votului de încredere pe care-l acordã intelectualii totalitarismului de st~nga,
cu fa]ã umanã astfel înc~t gre[eala poate fi repetatã la nesf~r[it. Sau mai precis de ce critica
lui Furet a comunismului ca radiografie a unei iluzii, a se în]elege nobilã poate fi acceptatã, iar
Le livre noir du communisme. Crimes, terreur, repression, editatã de Stephane Courtois et Co.
este vehement atacatã pentru cã oferã radiografia practicii totalitare cau]ionatã [i de oamenii de
culturã, de intelectualii de st~nga.
11 Fred Kupferman., Op. Cit., pp.149,150.
12 André Gide, Retouches à mon Retour de l’U.R.S.S., Gallimard, Paris, 1937.
În mod ironic, data coincide cu cea a sãrbãtoririi ulterioare a „Revolu]iei antifasciste [i antiimperialiste”
cum va fi intitulatã Insurec]ia armatã de la 23 august 1944 în România, av~nd drept
consecin]ã o altã anulare a unui parteneriat de rãzboi, România-Germania.