Nr. 1 (10) anul IV / ianuarie-martie 2006 - ROMDIDAC

pe Duhamel care prezentase o imagine relativ pozitiv` a Rusiei sovietice,
sau mai precis una a unei critici edulcorate, redus` la anecdota exotic` a[a
cum Paul Vaillant Couturier trimis din partea ziarului Humanite contracareaz`
depozi]ia lui Henri Béraud c`l`torind pe cheltuiala Journal-ului în 1925. Barbusse
[i toat` presa de st~nga îl atac` violent pe Panait Istrati care f`cuse o
serie de aluzii în Spovedanie pentru învin[i la tipul de revolu]ionari de genul
lui Barbusse care mai degrab` tr`deaz` cauza revolu]iei ascunz~nd adev`rul.
Minerul Kleber Legay edificat asupra condi]iilor mizere, precare din minele
sovietice prime[te un r`spuns de la Fernand Grenier, în 1933, din partea
A.U.S. care-l acuz` de contrafacerea imaginii paradisiace a U.R.S.S. Al`turi
de scriitori, c`l`toresc oameni politici, economi[ti, ingineri ca Jules Moloch,
medici, ziari[ti ca Louis Weiss, fondatoarea ziarului L’Europe nouvelle, iar în
anii de glorie a propagandei în favoarea sau defavoarea U.R.S.S. cei care-[i
ofer` „serviciile” [i m`rturia sunt chiar muncitori precum Yvon, Legay etc. În
cele din urm` la conducere se afla chiar dictatura proletariatului.
1 Fred Kupferman, Au pays de Soviets, Galimard, Paris, 1977. Titlul cãr]ii constituie [i numele
unui important film de propagandã difuzat prin A.U.S. fidelilor [i celor interesa]i de U.R.S.S.
2 Într-adevãr la sf~r[itul secolului prolifereazã în special în Fran]a lucrãrile care con]in în
titlu sintagma „gloria/grandoarea [i decaden]a”. Celebrul poem al lui Albert Samain „Au jardin
d’Infante” îi men]ioneazã pe barbarii albi care vor nãvãli pentru a distruge civiliza]ia occidentalã,
act superb, eclatant a cãrui mãre]ie poetul o contemplã obosit-melancolic.
3 Ibidem, p. 162
4 Pacea încheiatã între Germania [i Rusia constituie unul dintre episoadele cele mai compromi]ãtoare
[i mai nebuloase ale revolu]iei bol[evice. Lenin sacrificã Rusia pred~nd-o inamicului în
condi]ii umilitoare pentru a putea prelua puterea într-o perioadã de crizã [i de imponderabilitate
politicã. Rela]iile oblice în care Lenin intrã cu guvernul german prin interpu[i precum Alexandr
Lazarevic Helphand, cunoscut [i sub numele de Parvus [i Iakov Stanislavovici Fürstenber (alias
Gane]ki, Hencki, Borel, Hendriczek, Frantiszek, Nikolai, Marin Keller, Kuba…) s~nt descrise cu
acribie de Dmitri Volkogonov, unul dintre reputa]ii biografi ai lui Lenin, care a avut acces la arhivele
secrete sovietice, în Lenin. O nouã biografie ( trad. Anca Irina Ionescu, editura Orizonturi, editura
Lider, Bucure[ti, 1994). Mai precis, Lenin este finan]at de Germania pentru a destabiliza Rusia
cu care Germania se afla în rãzboi. Întoarcerea lui Lenin de la Zurich în Rusia aflatã în preajma
revolu]iei pentru a prelua puterea se face prin sprijinul [i cu acordul Germaniei pe care Lenin
o tranziteazã fãrã probleme, amenin]at fiind de a fi capturat de englezi. Acest sprijin va conta
foarte mult în stabilirea condi]iilor tratatului de la Brest-Litovsk. Dimitri Volkogonov îl citeazã pe
social-democratul Bernstein care a încercat dupã Revolu]ia din Octombrie sã afle sursa banilor
investi]i în Lenin [i revolu]ia bol[evicã. “Din surse demne de toatã încrederea am aflat cã suma a
fost foarte mare, aproape incredibilã, fãrã îndoialã peste cincizeci milioane de mãrci-aur, o sumã
a cãrei provenien]ã e prea bine cunoscutã de Lenin [i tovarã[ii lui. Una din consecin]ele acestei
situa]ii a fost Tratatul de la Brest-Litovsk. Generalul Hoffmann, care a negociat cu Tro]ki [i cu
ceilal]i membri ai delega]iei bol[evice de la Brest, îi avea la m~nã pe bol[evici cu douã chestiuni
[i a fãcut în a[a fel înc~t ace[tia sã o simtã.” (pp.154,155).
5 Foarte pe scurt explica]ia pe care o oferã Michael Lynch în Stalin [i Hru[ciov: URSS,
1924-1964 (Ed. All, Bucure[ti, 1998) „In esen]ã, aceastã politicã era o relaxare a controalelor
economice severe (cunoscute drept comunismul de rãzboi) fãcute în for]ã de guvern în timpul
rãzboiului civil. Sub NEP ]ãranilor li s-a permis sã-[i v~ndã surplusul de produse cu un profit, au
fost aprobate pie]ele tradi]ionale [i s-a dat voie sã se foloseascã din nou banii. Aceste concesii
erau o deviere de la linia socialismului dur. ∂…∑ Lenin considera NEP-ul o mãsurã temporarã dar,
deoarece acesta [i-a atins principalul obiectiv de a procura suficientã hranã pentru popula]ia
Rusiei, a fost pãstrat ca politicã bol[evicã oficialã în legãturã cu ]ãrãnimea.” (p.32).
S Stalin decide, în mai, la al V-lea congres al sovietelor, colectivizarea generalã ca seculacizare,
(culacul reprezent~nd acea clasã ]ãrãneascã de mijloc, prosperã în urma facilitã]ilor
EX PONTO NR.1, 2006
99