Nr. 1 (10) anul IV / ianuarie-martie 2006 - ROMDIDAC

Nr. 1 (10) anul IV / ianuarie-martie 2006 - ROMDIDAC Nr. 1 (10) anul IV / ianuarie-martie 2006 - ROMDIDAC

03.06.2013 Views

lenei în industrie. (…) Partidul trebuie de voie de nevoie s`-i fac` pe ]`rani s` intre în colhozuri [i s` sus]in` peste tot mistica Planului. Alt spectacol fascinant pentru cei care vin s` vad` Rusia la lucru. C`l`toria în U.R.S.S. este la mod`. Însp`imânt`toarea Rusie ro[ie a anilor dou`zeci este un co[mar pentru cei întârzia]i. Acum nu mai exist` nici un risc, regimul s-a rodat [i acesta a înv`]at s` primeasc`. 7 Partidul a înv`]at s` socializeze [i beneficiaz` de dou` institu]ii tampon sau filtru, Voks (Asocia]ia pentru str~ngerea rela]iilor cu str`in`tatea) [i INTU- RIST. Cele dou` societ`]i fac oficiile de gazd`, asigur~nd primirea str`inilor, francezi sau de orice alt` na]ionalitate [i acomod~ndu-se încetul cu încetul turismului de mas`, acelor c`l`tori în trecere (etrangers de passage) cum îi intituleaz` Charles Vildrac. Voks-ul se ocup` mai ales de rela]iile cu vizitatorii preten]io[i, scriitori, intelectuali, notabilit`]i deplas~nd în mod comod aten]ia de la politica stalinist` f`cut` în for]` asupra unor chestiuni de ordin teoretic, culturale. Urm`toarea perioad` reprezint` apogeul investi]iilor sentimentale în U.R.S.S. pe fondul amenin]`rilor ridicate de escaladarea unor noi conflicte, declan[area r`zboiului civil din Spania [i mai ales a venirii la putere a lui Hitler, devenit cancelar în 1933. Totodat` momentul re]ine o efervescen]` extraordinar` în lumea scriitorilor, este momentul adeziunilor publice la cauza sovietelor devenite portstindardul democra]iei, spiritul misionar al primei perioade fiind înlocuit în opinia lui Kupferman de un spirit al prozelitismului intelectualilor. 8 Romain Rolland devine pre[edintele A.U.S. (l’Association des Amis de l’Union Sovietique) tema ap`r`rii culturii cap`t` un caracter mobilizator, noi membri se înscriu A.E.A.R. (L’Association des ecrivains et des artistes revolutionaires), la Moscova sosesc André Gide [i André Marlaux, la Mutualitate, «Congresul Interna]ional pentru ap`rarea culturii de la Paris» din iunie 1935 se reg`sesc personalit`]i sensibilizate de U.R.S.S. ca posibil ap`r`tor al valorilor civiliza]iei occidentale etc. Umbra fascismelor apas` asupra judec`]ilor. Fran]a de stânga refuz` s` vad` tot ce punea în discu]ie alegerile lor. Ce importan]` are faptul c` asasinarea lui Kirov marcheaz` în U.R.S.S. debutul Marii Terori, c` se pun în scen` procese la Moscova, ce import` c` Stalin e zeificat. Ateii explic` necesitatea cultului [efului drayfusarzii justific` campaniile de ur` contra celor nevinova]i, priva]i de orice mijloc de ap`rare, antimilitari[tii se transform` în admiratori ai invincibilei armate ro[ii. C`l`toria în U.R.S.S. î[i schimb` sensul. Nu se mai vine pentru a se informa, ci pentru a fraterniza cu masele. Într-o lume periculoas`, marea Uniune Sovietic` nu este ea protectoarea natural` a oprima]ilor? (…) Spiritul misionar s-a diminuat, a crescut în schimb prozelitismul printre intelectuali. Se semneaz` în grup manifeste, se fac colecte, se creeaz` reviste, se ia cuvântul în [edin]e. 9 În opinia lui Kupferman, perioadei de entuziasm consumate în acest interval îi urmeaz` o perioad` de declin încep~nd cu sf~r[itul anului 1936 [i începutul anului 1937 p~n` în 1939. Înc~nt`rii [i efervescen]ei declara]iilor de solidaritate îi urmeaz` plictiseala, moda a trecut, iar partizanii intr` într-o activitate rutinier`. 10 EX PONTO NR.1, 2006 97

EX PONTO NR.1, 2006 98 În mai pu]in de un an, planeta Fran]a [i planeta U.R.S.S., un moment atât de apropiate, se dep`rteaz` vertiginos una de alta. C`l`toria în U.R.S.S. nu mai este deloc la mod` [i absen]a Uniunii Sovietice la Munchen are valoare de simbol. Reportajele se împu]ineaz`, editorii constat` dezinteresul subit al publicului pentru chestiunile ruse[ti. Patria lui Stalin nu mai e vorbit` de r`u. Pur [i simplu ea înceteaz` s` mai conteze. Prin urmare, ultimii prieteni ai Uniunii Sovietice strâng rândurile. În aceast` societate francez`, înc` neostil`, dar cam plictisit` de marea controvers`, fidelii fac o figur` aparte. A[teptând zile mai bune, ei construiesc un zid care s`-i protejeze. În interior, ei se simt ca acas`. 11 André Gide a dat o lovitur` puternic` credibilit`]ii regimului prin cartea sa Întoarcerea din U.R.S.S., publicat` în 1935 la [ase ani dup` c`l`toria revelatoare a lui Panait Istrati, victim` sacrificial` (Rene Girard) în care se pronun]` politicos, dar nu mai pu]in ferm împotriva regimului autoritar din Uniunea Sovietic`, împotriva dictaturii proletariatului. çn jurul c`r]ii sale, mult a[teptate, se declan[eaz` o puternic` polemic` prin reac]ia dur` pe care o au membrii st~ngii franceze astfel c` Gide va publica la un an dup` Retouches à mon Retour de l’U.R.S.S. 12 r`spunz~nd atacurilor [i nuan]~ndu-[i mai documentat anumite afirma]ii anterioare. Kupferman îl consider` un punct de inflexiune pentru dezbaterile ulterioare [i o victorie strategic` repurtat` de cei care-[i exprimaser` rezervele cu privire la U.R.S.S. Sf~r[itul va veni nu în urma unei lente agonii, ci printr-o lovitur` de teatru care reitereaz` în memoria francezilor pe cea din 1917 c~nd Rusia sovietic` încheie o pace separat` cu Germania, înc`lc~nd tratatele de alian]` [i l`s~ndu-[i aliatul complet descoperit într-o situa]ie critic`. Acum este vorba despre pactul pe care Rusia sovietic` îl încheie cu Germania nazist`, de pactul Ribbentrop-Molotov încheiat pe 23 august 1939 13 concomitent cu purtarea negocierilor cu Fran]a [i Anglia în perspectiva unui conflict cu Germania. Polonia urmeaz` s` fie dezmembrat`, iar României îi sunt confiscate Basarabia, (cuprinz~nd at~t actualul stat Moldova [i c~t [i mica provincie separatist` transnistrean`), Bucovina de Nord [i Insula ßerpilor din Marea Neagr`. Aceast` nou` tr`dare reduce la t`cere valul de simpatie pro-sovietic [i pune într-o lumin` ridicol` efortul consistent investit în aceast` nou` querelle francez`. Acest fapt are drept consecin]` o tardiv` [i oarecum inutil` interdic]ie a presei comuniste [i a diverselor publica]ii care între]ineau simpatii sovietice. Deja fusese interzis în ianuarie 1939 „Journal de Moscou”, acum s~nt eliminate de pe pia]` [i celelalte publica]ii, Journal de Moscou, Russie d’Aujourd’hui, L’Humanité, Ce Soir, Regards, iar Partidul Comunist [i organiza]iile afine s~nt la r~ndul lor interzise. Pe 1 septembrie 1939 se declan[eaz` cel de-al doilea r`zboi mondial. Scriitorii francezi se grupeaz` pentru a traversa aceea[i experien]`, probabil în func]ie de afinit`]i. Froissard [i Cachin merg împreun` în Rusia sovietic` în vara anului 1920. La fel George Duhamel [i Luc Durtain în 1927. Ultimul va face echip` zece ani mai t~rziu în 1937 cu Charles Vildrac. Le urmeaz` în scurt timp lui Duhamel [i Durtain, o alt` pereche, André Beucler [i Lucien Fabre-Luce. Panait Istrati îl g`se[te pe Nikos Kazantzakis cu care c`l`tore[te, c`l`toria pune bazele unei trainice prietenii. Louis Aragon vine înso]it de Elsa Triolet pe care n-o va uita în poemele sale de dragoste. Exist` îns` [i o succesiune polemic` a acestor c`l`torii, o depozi]ie este contracarat` de o alta, unii merg s` confirme, al]ii se duc s` infirme. Fabre-Luce îl contrazice

EX PONTO NR.1, <strong>2006</strong><br />

98<br />

În mai pu]in de un an, planeta Fran]a [i planeta U.R.S.S., un moment<br />

atât de apropiate, se dep`rteaz` vertiginos una de alta. C`l`toria<br />

în U.R.S.S. nu mai este deloc la mod` [i absen]a Uniunii Sovietice la<br />

Munchen are valoare de simbol. Reportajele se împu]ineaz`, editorii<br />

constat` dezinteresul subit al publicului pentru chestiunile ruse[ti.<br />

Patria lui Stalin nu mai e vorbit` de r`u. Pur [i simplu ea înceteaz` s`<br />

mai conteze. Prin urmare, ultimii prieteni ai Uniunii Sovietice strâng<br />

rândurile. În aceast` societate francez`, înc` neostil`, dar cam plictisit`<br />

de marea controvers`, fidelii fac o figur` aparte. A[teptând zile<br />

mai bune, ei construiesc un zid care s`-i protejeze. În interior, ei se<br />

simt ca acas`. 11<br />

André Gide a dat o lovitur` puternic` credibilit`]ii regimului prin cartea sa<br />

Întoarcerea din U.R.S.S., publicat` în 1935 la [ase ani dup` c`l`toria revelatoare<br />

a lui Panait Istrati, victim` sacrificial` (Rene Girard) în care se pronun]`<br />

politicos, dar nu mai pu]in ferm împotriva regimului autoritar din Uniunea<br />

Sovietic`, împotriva dictaturii proletariatului. çn jurul c`r]ii sale, mult a[teptate,<br />

se declan[eaz` o puternic` polemic` prin reac]ia dur` pe care o au membrii<br />

st~ngii franceze astfel c` Gide va publica la un an dup` Retouches à mon<br />

Retour de l’U.R.S.S. 12 r`spunz~nd atacurilor [i nuan]~ndu-[i mai documentat<br />

anumite afirma]ii anterioare. Kupferman îl consider` un punct de inflexiune<br />

pentru dezbaterile ulterioare [i o victorie strategic` repurtat` de cei care-[i<br />

exprimaser` rezervele cu privire la U.R.S.S. Sf~r[itul va veni nu în urma unei<br />

lente agonii, ci printr-o lovitur` de teatru care reitereaz` în memoria francezilor<br />

pe cea din 1917 c~nd Rusia sovietic` încheie o pace separat` cu Germania,<br />

înc`lc~nd tratatele de alian]` [i l`s~ndu-[i aliatul complet descoperit într-o<br />

situa]ie critic`. Acum este vorba despre pactul pe care Rusia sovietic` îl încheie<br />

cu Germania nazist`, de pactul Ribbentrop-Molotov încheiat pe 23 august<br />

1939 13 concomitent cu purtarea negocierilor cu Fran]a [i Anglia în perspectiva<br />

unui conflict cu Germania. Polonia urmeaz` s` fie dezmembrat`, iar României<br />

îi sunt confiscate Basarabia, (cuprinz~nd at~t actualul stat Moldova [i<br />

c~t [i mica provincie separatist` transnistrean`), Bucovina de Nord [i Insula<br />

ßerpilor din Marea Neagr`. Aceast` nou` tr`dare reduce la t`cere valul de<br />

simpatie pro-sovietic [i pune într-o lumin` ridicol` efortul consistent investit<br />

în aceast` nou` querelle francez`. Acest fapt are drept consecin]` o tardiv`<br />

[i oarecum inutil` interdic]ie a presei comuniste [i a diverselor publica]ii care<br />

între]ineau simpatii sovietice. Deja fusese interzis în <strong>ianuarie</strong> 1939 „Journal<br />

de Moscou”, acum s~nt eliminate de pe pia]` [i celelalte publica]ii, Journal<br />

de Moscou, Russie d’Aujourd’hui, L’Humanité, Ce Soir, Regards, iar Partidul<br />

Comunist [i organiza]iile afine s~nt la r~ndul lor interzise. Pe 1 septembrie<br />

1939 se declan[eaz` cel de-al doilea r`zboi mondial.<br />

Scriitorii francezi se grupeaz` pentru a traversa aceea[i experien]`, probabil<br />

în func]ie de afinit`]i. Froissard [i Cachin merg împreun` în Rusia sovietic`<br />

în vara <strong>anul</strong>ui 1920. La fel George Duhamel [i Luc Durtain în 1927. Ultimul<br />

va face echip` zece ani mai t~rziu în 1937 cu Charles Vildrac. Le urmeaz`<br />

în scurt timp lui Duhamel [i Durtain, o alt` pereche, André Beucler [i Lucien<br />

Fabre-Luce. Panait Istrati îl g`se[te pe Nikos Kazantzakis cu care c`l`tore[te,<br />

c`l`toria pune bazele unei trainice prietenii. Louis Aragon vine înso]it de<br />

Elsa Triolet pe care n-o va uita în poemele sale de dragoste. Exist` îns` [i<br />

o succesiune polemic` a acestor c`l`torii, o depozi]ie este contracarat` de<br />

o alta, unii merg s` confirme, al]ii se duc s` infirme. Fabre-Luce îl contrazice

Hooray! Your file is uploaded and ready to be published.

Saved successfully!

Ooh no, something went wrong!