Nr. 1 (10) anul IV / ianuarie-martie 2006 - ROMDIDAC
Nr. 1 (10) anul IV / ianuarie-martie 2006 - ROMDIDAC Nr. 1 (10) anul IV / ianuarie-martie 2006 - ROMDIDAC
lenei în industrie. (…) Partidul trebuie de voie de nevoie s`-i fac` pe ]`rani s` intre în colhozuri [i s` sus]in` peste tot mistica Planului. Alt spectacol fascinant pentru cei care vin s` vad` Rusia la lucru. C`l`toria în U.R.S.S. este la mod`. Însp`imânt`toarea Rusie ro[ie a anilor dou`zeci este un co[mar pentru cei întârzia]i. Acum nu mai exist` nici un risc, regimul s-a rodat [i acesta a înv`]at s` primeasc`. 7 Partidul a înv`]at s` socializeze [i beneficiaz` de dou` institu]ii tampon sau filtru, Voks (Asocia]ia pentru str~ngerea rela]iilor cu str`in`tatea) [i INTU- RIST. Cele dou` societ`]i fac oficiile de gazd`, asigur~nd primirea str`inilor, francezi sau de orice alt` na]ionalitate [i acomod~ndu-se încetul cu încetul turismului de mas`, acelor c`l`tori în trecere (etrangers de passage) cum îi intituleaz` Charles Vildrac. Voks-ul se ocup` mai ales de rela]iile cu vizitatorii preten]io[i, scriitori, intelectuali, notabilit`]i deplas~nd în mod comod aten]ia de la politica stalinist` f`cut` în for]` asupra unor chestiuni de ordin teoretic, culturale. Urm`toarea perioad` reprezint` apogeul investi]iilor sentimentale în U.R.S.S. pe fondul amenin]`rilor ridicate de escaladarea unor noi conflicte, declan[area r`zboiului civil din Spania [i mai ales a venirii la putere a lui Hitler, devenit cancelar în 1933. Totodat` momentul re]ine o efervescen]` extraordinar` în lumea scriitorilor, este momentul adeziunilor publice la cauza sovietelor devenite portstindardul democra]iei, spiritul misionar al primei perioade fiind înlocuit în opinia lui Kupferman de un spirit al prozelitismului intelectualilor. 8 Romain Rolland devine pre[edintele A.U.S. (l’Association des Amis de l’Union Sovietique) tema ap`r`rii culturii cap`t` un caracter mobilizator, noi membri se înscriu A.E.A.R. (L’Association des ecrivains et des artistes revolutionaires), la Moscova sosesc André Gide [i André Marlaux, la Mutualitate, «Congresul Interna]ional pentru ap`rarea culturii de la Paris» din iunie 1935 se reg`sesc personalit`]i sensibilizate de U.R.S.S. ca posibil ap`r`tor al valorilor civiliza]iei occidentale etc. Umbra fascismelor apas` asupra judec`]ilor. Fran]a de stânga refuz` s` vad` tot ce punea în discu]ie alegerile lor. Ce importan]` are faptul c` asasinarea lui Kirov marcheaz` în U.R.S.S. debutul Marii Terori, c` se pun în scen` procese la Moscova, ce import` c` Stalin e zeificat. Ateii explic` necesitatea cultului [efului drayfusarzii justific` campaniile de ur` contra celor nevinova]i, priva]i de orice mijloc de ap`rare, antimilitari[tii se transform` în admiratori ai invincibilei armate ro[ii. C`l`toria în U.R.S.S. î[i schimb` sensul. Nu se mai vine pentru a se informa, ci pentru a fraterniza cu masele. Într-o lume periculoas`, marea Uniune Sovietic` nu este ea protectoarea natural` a oprima]ilor? (…) Spiritul misionar s-a diminuat, a crescut în schimb prozelitismul printre intelectuali. Se semneaz` în grup manifeste, se fac colecte, se creeaz` reviste, se ia cuvântul în [edin]e. 9 În opinia lui Kupferman, perioadei de entuziasm consumate în acest interval îi urmeaz` o perioad` de declin încep~nd cu sf~r[itul anului 1936 [i începutul anului 1937 p~n` în 1939. Înc~nt`rii [i efervescen]ei declara]iilor de solidaritate îi urmeaz` plictiseala, moda a trecut, iar partizanii intr` într-o activitate rutinier`. 10 EX PONTO NR.1, 2006 97
EX PONTO NR.1, 2006 98 În mai pu]in de un an, planeta Fran]a [i planeta U.R.S.S., un moment atât de apropiate, se dep`rteaz` vertiginos una de alta. C`l`toria în U.R.S.S. nu mai este deloc la mod` [i absen]a Uniunii Sovietice la Munchen are valoare de simbol. Reportajele se împu]ineaz`, editorii constat` dezinteresul subit al publicului pentru chestiunile ruse[ti. Patria lui Stalin nu mai e vorbit` de r`u. Pur [i simplu ea înceteaz` s` mai conteze. Prin urmare, ultimii prieteni ai Uniunii Sovietice strâng rândurile. În aceast` societate francez`, înc` neostil`, dar cam plictisit` de marea controvers`, fidelii fac o figur` aparte. A[teptând zile mai bune, ei construiesc un zid care s`-i protejeze. În interior, ei se simt ca acas`. 11 André Gide a dat o lovitur` puternic` credibilit`]ii regimului prin cartea sa Întoarcerea din U.R.S.S., publicat` în 1935 la [ase ani dup` c`l`toria revelatoare a lui Panait Istrati, victim` sacrificial` (Rene Girard) în care se pronun]` politicos, dar nu mai pu]in ferm împotriva regimului autoritar din Uniunea Sovietic`, împotriva dictaturii proletariatului. çn jurul c`r]ii sale, mult a[teptate, se declan[eaz` o puternic` polemic` prin reac]ia dur` pe care o au membrii st~ngii franceze astfel c` Gide va publica la un an dup` Retouches à mon Retour de l’U.R.S.S. 12 r`spunz~nd atacurilor [i nuan]~ndu-[i mai documentat anumite afirma]ii anterioare. Kupferman îl consider` un punct de inflexiune pentru dezbaterile ulterioare [i o victorie strategic` repurtat` de cei care-[i exprimaser` rezervele cu privire la U.R.S.S. Sf~r[itul va veni nu în urma unei lente agonii, ci printr-o lovitur` de teatru care reitereaz` în memoria francezilor pe cea din 1917 c~nd Rusia sovietic` încheie o pace separat` cu Germania, înc`lc~nd tratatele de alian]` [i l`s~ndu-[i aliatul complet descoperit într-o situa]ie critic`. Acum este vorba despre pactul pe care Rusia sovietic` îl încheie cu Germania nazist`, de pactul Ribbentrop-Molotov încheiat pe 23 august 1939 13 concomitent cu purtarea negocierilor cu Fran]a [i Anglia în perspectiva unui conflict cu Germania. Polonia urmeaz` s` fie dezmembrat`, iar României îi sunt confiscate Basarabia, (cuprinz~nd at~t actualul stat Moldova [i c~t [i mica provincie separatist` transnistrean`), Bucovina de Nord [i Insula ßerpilor din Marea Neagr`. Aceast` nou` tr`dare reduce la t`cere valul de simpatie pro-sovietic [i pune într-o lumin` ridicol` efortul consistent investit în aceast` nou` querelle francez`. Acest fapt are drept consecin]` o tardiv` [i oarecum inutil` interdic]ie a presei comuniste [i a diverselor publica]ii care între]ineau simpatii sovietice. Deja fusese interzis în ianuarie 1939 „Journal de Moscou”, acum s~nt eliminate de pe pia]` [i celelalte publica]ii, Journal de Moscou, Russie d’Aujourd’hui, L’Humanité, Ce Soir, Regards, iar Partidul Comunist [i organiza]iile afine s~nt la r~ndul lor interzise. Pe 1 septembrie 1939 se declan[eaz` cel de-al doilea r`zboi mondial. Scriitorii francezi se grupeaz` pentru a traversa aceea[i experien]`, probabil în func]ie de afinit`]i. Froissard [i Cachin merg împreun` în Rusia sovietic` în vara anului 1920. La fel George Duhamel [i Luc Durtain în 1927. Ultimul va face echip` zece ani mai t~rziu în 1937 cu Charles Vildrac. Le urmeaz` în scurt timp lui Duhamel [i Durtain, o alt` pereche, André Beucler [i Lucien Fabre-Luce. Panait Istrati îl g`se[te pe Nikos Kazantzakis cu care c`l`tore[te, c`l`toria pune bazele unei trainice prietenii. Louis Aragon vine înso]it de Elsa Triolet pe care n-o va uita în poemele sale de dragoste. Exist` îns` [i o succesiune polemic` a acestor c`l`torii, o depozi]ie este contracarat` de o alta, unii merg s` confirme, al]ii se duc s` infirme. Fabre-Luce îl contrazice
- Page 53 and 54: EX PONTO NR.1, 2006 52 … Auzi vag
- Page 55 and 56: EX PONTO NR.1, 2006 54 st`ri de spi
- Page 57 and 58: EX PONTO NR.1, 2006 56 Singur`, ea,
- Page 59 and 60: EX PONTO NR.1, 2006 58 Anticlimax 1
- Page 61 and 62: EX PONTO NR.1, 2006 60 il n’y a p
- Page 63 and 64: EX PONTO NR.1, 2006 62 sois mangé
- Page 65 and 66: EX PONTO NR.1, 2006 64 s`-i poat` r
- Page 67 and 68: EX PONTO NR.1, 2006 66 3. Acea part
- Page 69 and 70: EX PONTO NR.1, 2006 68 abole[te ace
- Page 71 and 72: LEO BUTNARU N EX PONTO NR.1, 2006 7
- Page 73 and 74: EX PONTO NR.1, 2006 72 adunat` din
- Page 75 and 76: EX PONTO NR.1, 2006 74 acesta - ase
- Page 77 and 78: EX PONTO NR.1, 2006 76 dac` au exis
- Page 79 and 80: EX PONTO NR.1, 2006 78 * * * întâ
- Page 81 and 82: Ibraima KEITA - LEGENDA ... MITUL L
- Page 83 and 84: IV Ibraima KEITA - REGINA MAMA - ul
- Page 85 and 86: VI Ibraima KEITA - SENINĂTATE - ul
- Page 87 and 88: EX PONTO NR.1, 2006 80 III-lea la C
- Page 89 and 90: EX PONTO NR.1, 2006 82 cugetare, af
- Page 91 and 92: EX PONTO NR.1, 2006 84 fa]` de ele
- Page 93 and 94: ADINA CIUGUREANU F EX PONTO NR.1, 2
- Page 95 and 96: EX PONTO NR.1, 2006 88 Pamfletul br
- Page 97 and 98: EX PONTO NR.1, 2006 90 de Beauvoir
- Page 99 and 100: EX PONTO NR.1, 2006 92 de categorie
- Page 101 and 102: EX PONTO NR.1, 2006 94 fel de auten
- Page 103: EX PONTO NR.1, 2006 96 reportaje î
- Page 107 and 108: EX PONTO NR.1, 2006 100 acordate de
- Page 109 and 110: EX PONTO NR.1, 2006 102 fals`, con]
- Page 111 and 112: EX PONTO NR.1, 2006 104 dernului) u
- Page 113 and 114: EX PONTO NR.1, 2006 106 neaz` astfe
- Page 115 and 116: EX PONTO NR.1, 2006 108 doctrine de
- Page 117 and 118: EX PONTO NR.1, 2006 110 maniacal`,
- Page 119 and 120: EX PONTO NR.1, 2006 112 esteticul
- Page 121 and 122: EX PONTO NR.1, 2006 114 istoric al
- Page 123 and 124: EX PONTO NR.1, 2006 116 NOTE 1 Cf.
- Page 125 and 126: EX PONTO NR.1, 2006 118 Personaje s
- Page 127 and 128: EX PONTO NR.1, 2006 120 Punctul cul
- Page 129 and 130: EX PONTO NR.1, 2006 122 Astfel stâ
- Page 131 and 132: EX PONTO NR.1, 2006 124 marea desco
- Page 133 and 134: EX PONTO NR.1, 2006 126 vin a me[te
- Page 135 and 136: EX PONTO NR.1, 2006 128 xului: în
- Page 137 and 138: EX PONTO NR.1, 2006 130 scriitorice
- Page 139 and 140: EX PONTO NR.1, 2006 132 calorifere
- Page 141 and 142: EX PONTO NR.1, 2006 134 cea mai de
- Page 143 and 144: EX PONTO NR.1, 2006 136 unor narato
- Page 145 and 146: EX PONTO NR.1, 2006 138 literar),
- Page 147 and 148: EX PONTO NR.1, 2006 140 1 Vezi Para
- Page 149 and 150: EX PONTO NR.1, 2006 142 orizontului
- Page 151 and 152: EX PONTO NR.1, 2006 144 butele crea
- Page 153 and 154: EX PONTO NR.1, 2006 146 „Excesele
EX PONTO NR.1, <strong>2006</strong><br />
98<br />
În mai pu]in de un an, planeta Fran]a [i planeta U.R.S.S., un moment<br />
atât de apropiate, se dep`rteaz` vertiginos una de alta. C`l`toria<br />
în U.R.S.S. nu mai este deloc la mod` [i absen]a Uniunii Sovietice la<br />
Munchen are valoare de simbol. Reportajele se împu]ineaz`, editorii<br />
constat` dezinteresul subit al publicului pentru chestiunile ruse[ti.<br />
Patria lui Stalin nu mai e vorbit` de r`u. Pur [i simplu ea înceteaz` s`<br />
mai conteze. Prin urmare, ultimii prieteni ai Uniunii Sovietice strâng<br />
rândurile. În aceast` societate francez`, înc` neostil`, dar cam plictisit`<br />
de marea controvers`, fidelii fac o figur` aparte. A[teptând zile<br />
mai bune, ei construiesc un zid care s`-i protejeze. În interior, ei se<br />
simt ca acas`. 11<br />
André Gide a dat o lovitur` puternic` credibilit`]ii regimului prin cartea sa<br />
Întoarcerea din U.R.S.S., publicat` în 1935 la [ase ani dup` c`l`toria revelatoare<br />
a lui Panait Istrati, victim` sacrificial` (Rene Girard) în care se pronun]`<br />
politicos, dar nu mai pu]in ferm împotriva regimului autoritar din Uniunea<br />
Sovietic`, împotriva dictaturii proletariatului. çn jurul c`r]ii sale, mult a[teptate,<br />
se declan[eaz` o puternic` polemic` prin reac]ia dur` pe care o au membrii<br />
st~ngii franceze astfel c` Gide va publica la un an dup` Retouches à mon<br />
Retour de l’U.R.S.S. 12 r`spunz~nd atacurilor [i nuan]~ndu-[i mai documentat<br />
anumite afirma]ii anterioare. Kupferman îl consider` un punct de inflexiune<br />
pentru dezbaterile ulterioare [i o victorie strategic` repurtat` de cei care-[i<br />
exprimaser` rezervele cu privire la U.R.S.S. Sf~r[itul va veni nu în urma unei<br />
lente agonii, ci printr-o lovitur` de teatru care reitereaz` în memoria francezilor<br />
pe cea din 1917 c~nd Rusia sovietic` încheie o pace separat` cu Germania,<br />
înc`lc~nd tratatele de alian]` [i l`s~ndu-[i aliatul complet descoperit într-o<br />
situa]ie critic`. Acum este vorba despre pactul pe care Rusia sovietic` îl încheie<br />
cu Germania nazist`, de pactul Ribbentrop-Molotov încheiat pe 23 august<br />
1939 13 concomitent cu purtarea negocierilor cu Fran]a [i Anglia în perspectiva<br />
unui conflict cu Germania. Polonia urmeaz` s` fie dezmembrat`, iar României<br />
îi sunt confiscate Basarabia, (cuprinz~nd at~t actualul stat Moldova [i<br />
c~t [i mica provincie separatist` transnistrean`), Bucovina de Nord [i Insula<br />
ßerpilor din Marea Neagr`. Aceast` nou` tr`dare reduce la t`cere valul de<br />
simpatie pro-sovietic [i pune într-o lumin` ridicol` efortul consistent investit<br />
în aceast` nou` querelle francez`. Acest fapt are drept consecin]` o tardiv`<br />
[i oarecum inutil` interdic]ie a presei comuniste [i a diverselor publica]ii care<br />
între]ineau simpatii sovietice. Deja fusese interzis în <strong>ianuarie</strong> 1939 „Journal<br />
de Moscou”, acum s~nt eliminate de pe pia]` [i celelalte publica]ii, Journal<br />
de Moscou, Russie d’Aujourd’hui, L’Humanité, Ce Soir, Regards, iar Partidul<br />
Comunist [i organiza]iile afine s~nt la r~ndul lor interzise. Pe 1 septembrie<br />
1939 se declan[eaz` cel de-al doilea r`zboi mondial.<br />
Scriitorii francezi se grupeaz` pentru a traversa aceea[i experien]`, probabil<br />
în func]ie de afinit`]i. Froissard [i Cachin merg împreun` în Rusia sovietic`<br />
în vara <strong>anul</strong>ui 1920. La fel George Duhamel [i Luc Durtain în 1927. Ultimul<br />
va face echip` zece ani mai t~rziu în 1937 cu Charles Vildrac. Le urmeaz`<br />
în scurt timp lui Duhamel [i Durtain, o alt` pereche, André Beucler [i Lucien<br />
Fabre-Luce. Panait Istrati îl g`se[te pe Nikos Kazantzakis cu care c`l`tore[te,<br />
c`l`toria pune bazele unei trainice prietenii. Louis Aragon vine înso]it de<br />
Elsa Triolet pe care n-o va uita în poemele sale de dragoste. Exist` îns` [i<br />
o succesiune polemic` a acestor c`l`torii, o depozi]ie este contracarat` de<br />
o alta, unii merg s` confirme, al]ii se duc s` infirme. Fabre-Luce îl contrazice