Nr. 1 (10) anul IV / ianuarie-martie 2006 - ROMDIDAC

lenei în industrie. (…) Partidul trebuie de voie de nevoie s`-i fac` pe
]`rani s` intre în colhozuri [i s` sus]in` peste tot mistica Planului. Alt
spectacol fascinant pentru cei care vin s` vad` Rusia la lucru. C`l`toria
în U.R.S.S. este la mod`. Însp`imânt`toarea Rusie ro[ie a anilor
dou`zeci este un co[mar pentru cei întârzia]i. Acum nu mai exist` nici
un risc, regimul s-a rodat [i acesta a înv`]at s` primeasc`. 7
Partidul a înv`]at s` socializeze [i beneficiaz` de dou` institu]ii tampon
sau filtru, Voks (Asocia]ia pentru str~ngerea rela]iilor cu str`in`tatea) [i INTU-
RIST. Cele dou` societ`]i fac oficiile de gazd`, asigur~nd primirea str`inilor,
francezi sau de orice alt` na]ionalitate [i acomod~ndu-se încetul cu încetul
turismului de mas`, acelor c`l`tori în trecere (etrangers de passage) cum îi
intituleaz` Charles Vildrac. Voks-ul se ocup` mai ales de rela]iile cu vizitatorii
preten]io[i, scriitori, intelectuali, notabilit`]i deplas~nd în mod comod aten]ia
de la politica stalinist` f`cut` în for]` asupra unor chestiuni de ordin teoretic,
culturale.
Urm`toarea perioad` reprezint` apogeul investi]iilor sentimentale în
U.R.S.S. pe fondul amenin]`rilor ridicate de escaladarea unor noi conflicte,
declan[area r`zboiului civil din Spania [i mai ales a venirii la putere a lui
Hitler, devenit cancelar în 1933. Totodat` momentul re]ine o efervescen]`
extraordinar` în lumea scriitorilor, este momentul adeziunilor publice la cauza
sovietelor devenite portstindardul democra]iei, spiritul misionar al primei
perioade fiind înlocuit în opinia lui Kupferman de un spirit al prozelitismului
intelectualilor. 8 Romain Rolland devine pre[edintele A.U.S. (l’Association des
Amis de l’Union Sovietique) tema ap`r`rii culturii cap`t` un caracter mobilizator,
noi membri se înscriu A.E.A.R. (L’Association des ecrivains et des
artistes revolutionaires), la Moscova sosesc André Gide [i André Marlaux,
la Mutualitate, «Congresul Interna]ional pentru ap`rarea culturii de la Paris»
din iunie 1935 se reg`sesc personalit`]i sensibilizate de U.R.S.S. ca posibil
ap`r`tor al valorilor civiliza]iei occidentale etc.
Umbra fascismelor apas` asupra judec`]ilor. Fran]a de stânga
refuz` s` vad` tot ce punea în discu]ie alegerile lor. Ce importan]`
are faptul c` asasinarea lui Kirov marcheaz` în U.R.S.S. debutul Marii
Terori, c` se pun în scen` procese la Moscova, ce import` c` Stalin
e zeificat. Ateii explic` necesitatea cultului [efului drayfusarzii justific`
campaniile de ur` contra celor nevinova]i, priva]i de orice mijloc de
ap`rare, antimilitari[tii se transform` în admiratori ai invincibilei armate
ro[ii. C`l`toria în U.R.S.S. î[i schimb` sensul. Nu se mai vine pentru
a se informa, ci pentru a fraterniza cu masele. Într-o lume periculoas`,
marea Uniune Sovietic` nu este ea protectoarea natural` a oprima]ilor?
(…) Spiritul misionar s-a diminuat, a crescut în schimb prozelitismul
printre intelectuali. Se semneaz` în grup manifeste, se fac colecte, se
creeaz` reviste, se ia cuvântul în [edin]e. 9
În opinia lui Kupferman, perioadei de entuziasm consumate în acest
interval îi urmeaz` o perioad` de declin încep~nd cu sf~r[itul anului 1936 [i
începutul anului 1937 p~n` în 1939. Înc~nt`rii [i efervescen]ei declara]iilor
de solidaritate îi urmeaz` plictiseala, moda a trecut, iar partizanii intr` într-o
activitate rutinier`. 10
EX PONTO NR.1, 2006
97