Nr. 1 (10) anul IV / ianuarie-martie 2006 - ROMDIDAC

savan]ii, clericii, muncitorii, trimi[i prin intermediul A.R.L.U.S. sau în delega]ie
oficial` vor face o c`l`torie tip, c`l`toria-hagial~k.
Lenin [i Tro]ki, adula]i mai t~rziu trec în perioada imediat urm`toare tratatului
de la Brest-Litovsk drept inamici ai Fran]ei, sunt demoniza]i [i vitupera]i
de toat` presa francez`. În scurt timp îns` Rusia aflat` în criz` treze[te
interesul francezilor, care merg în pelerinaj nu pentru a aduce o m`rturie,
ci pentru a da o m~n` de ajutor, al`turi de Crucea Ro[ie, misiunea Nansen
[i alte asocia]ii cu scop filantropic printre care [i quakeri. Nu exist` institu]ii
care s` asigure primirea turi[tilor, mai mult turi[tii trebuie s` î[i asume o
serie de riscuri. La nivel politic rela]iile între Fran]a [i U.R.S.S. s~nt încordate.
Obstacolul moral îl reprezint` retragerea inopinat` din r`zboi înc`lc~nd
astfel tratatele semnate [i pacea de la Brest-Litovsk 4 , pe 15 decembrie 1917
c~nd bol[evicii semneaz` un armisti]iu cu Germania. Tratativele de pace încep
pe 22 decembrie, pe 18 februarie armisti]iul este anulat [i sunt reluate
ostilit`]ile, pe 19 februarie consiliul comisarilor poporului capituleaz` [i pe 3
martie Sokolnikov, Cicerin [i Karahan semneaz` condi]iile tratatului de pace
f`r` s` le discute. Noua conducere sovietic` refuz` s` pl`teasc` datoriile pe
care Rusia ]arist` le contractase [i în plus na]ionalizeaz` bunurile franceze
f`r` a oferi nici o indemniza]ie. Edouard Herriot poart` o discu]ie diplomatic`
cu Kamenev care sf~r[e[te prin a-l convinge pe francez c` Lenin a f`cut tot
posibilul pentru a r`m~ne al`turi de aliatul francez, dar c` acesta a preluat
situa]ia dezastruoas` de la vechiul regim intrat în disolu]ie. În final se instaleaz`
concordia. Ziaristul Geo London c`l`torind la Moscova abordeaz` [i el
cu comisarul Cicerin chestiunea spinoas` a datoriilor c`tre Fran]a. Ru[ii sunt
plini de curtoazie am~n~nd cu gra]ie rezolvarea diferendului [i d~nd satisfac]ie,
m`gulind pe ace[ti vizitatori erija]i în diploma]i. C`l`torii francezi în înt~lnirile
cu autorit`]ile nu înceteaz` de a le cere. Rela]ia se detensioneaz` în timp,
astfel înc~t abia în 1924 rela]iile diplomatice s~nt reluate în bun` m`sur`
contribuind at~t vizitele f`cute de pelerinii-misionari c~t mai ales vizitele unor
notabilit`]i care acrediteaz` regimul garant~nd pentru normalizarea situa]iei
din Rusia sovietic`, un fel de raportori europeni mutatis mutandis. Trebuie
spus c` Fran]a se afl` printre ultimele ]`ri care recunoa[te legitimitatea noului
stat, cu excep]ia României care reia rela]iile diplomatice cu U.R.S.S. abia în
1934, prin urmare la zece ani de la data c~nd Fran]a î[i reconsider` pozi]ia
fa]` de U.R.S.S. Chiar dac` „democratizarea” noului regim este unul din
efectele programatice ale unei strategii de prezentare-cosmetizare a noilor
realit`]i, ea ob]ine girul onorabilit`]ii burgheze într-o ecua]ie specific-francez`.
Primului val al „misionarilor”, precum doctori]a Madeline Pelletier sau
normalistul Pierre Pascal, dar [i Cachin [i Frossard, reprezentan]i ai noului
Partid Comunist recent \nfiin]at, care se duc s` dea o m~n` de ajutor, s`
respire atmosfera ideal` a noii ordini [i de la care nu parvin imediat relat`ri
de c`l`torie, îi urmeaz` un al doilea val „burghez” ca o posibil` consecin]` a
adopt`rii la propunerea lui Lenin al N.E.P.-ului (noua politic` economic`), la
21 februarie 1921, la al X-lea congres al Partidului. Ceea ce p`rea o relaxare a
regimului proasp`t instaurat, [i în mod eronat a trecut probabil drept un semnal
de revenire la ra]iuni de ordin „burghez”, constituia de fapt o solu]ie disperat`
în m`sur` s` pun` cap`t foametei. 5 Edouard Herriot, primarul Lyon-ului, în
calitate de om politic face o vizit` în Rusia sovietic`. Vizita are o consecin]`
important`, reluarea rela]iilor cu Rusia, urm~nd ca în octombrie 1924 Uniunea
Sovietic` s` fie recunoscut` oficial de Fran]a. Herriot public` o serie de
EX PONTO NR.1, 2006
95