Nr. 1 (10) anul IV / ianuarie-martie 2006 - ROMDIDAC

EX PONTO NR.1, 2006
94
fel de autentic` precum comoditatea [i conformismul sau compromisul altora,
fie c` se poate spune sau nu, fie c` se sper` c` va fi mai bine, fie c` nu poate
fi dec~t din ce în ce mai r`u etc. devine necesar s` te pozi]ionezi într-un fel.
Dar alternan]a de rusofilie [i rusofobie reveleaz` mai mult decât
ni[te pulsiuni umorale. Fran]a, neresemnat` cu destinul s`u de na]iune
mijlocie contempla când fascinat`, când terifiat` aceast` ]ar` imens`
la cap`tul cel`lalt al Europei. Scriitorii francezi, la întoarcerea dintr-o
escapad` din ]inutul literalmente cel mai str`in cred c` de]in cheile
Rusiei. De fapt, c`l`toria îi edific` asupra lor în[ile, relev` teama sau
atrac]ia pe care o resimt departe de reperele familiare. Statisticile [i
anecdotele sunt menite s` voaleze nelini[tea [i s` justifice expedi]ia.
De ce îns` c`l`torul se transform` inevitabil în martor? La plecare
atrac]ia pe care o exercit` ¥ara Sovietelor este apropiat` de vertij. Ce
r`mâne la întoarcere din pulsiunea ini]ial`? Câ]iva au sim]it nevoia de
a se vindeca de teama lor de comunism ori s-au asociat celebr`rii unui
cult oriental. U.R.S.S.-ul revolu]ionar n-a displ`cut tuturor burghezilor,
iar oroarea stalinismului n-a fost resim]it` decât târziu – dac` a fost
resim]it` – de c`tre umani[ti. Al]ii c`l`toresc în sens invers [i-[i pierd
credin]a în cursul pelerinajului. Putea fi altfel? Cu excep]ia pro[tilor,
pentru care U.R.S.S. e o ]ar` ca oricare alta, nici un vizitator n-a r`mas
cum era înainte de marea prob`. 3
Prima perioad` ar corespunde instal`rii noului regim, este o perioad`
a tuturor exceselor necontrolate înc` pe deplin, excese care nu sunt puse
definitiv în slujba partidului, o perioad` de tatonare [i de pionierat, perioada
pelerinilor misionari [i a c`l`toriei ca aventur`. Acest pelerinaj nu este caracteristic
numai pentru perioada de început a noului regim a[a cum precizeaz`
Kupferman. El va continua pe toat` perioada interbelic` p~n` la înghe]area
din nou a rela]iilor cu U.R.S.S. pentru pactul cu Germania nazist`, pactul
Ribbentrop-Molotov. Pelerinajul constituie un model de c`l`torie pentru fidelii
U.R.S.S. fie c` ace[tia sunt înscri[i în Partidul Comunist Francez, fie c`
sunt înscri[i în A.U.S. sau în alt` organiza]ie prosovietic`. De obicei ei fac
mai mult de o c`l`torie, revin pe acela[i traseu sau pe un altul. Pelerinajul
reprezint` o c`l`torie ini]iatic`, o c`l`torie menit` s` sublinieze profunzimea
unei adeziuni, s` indice calea, direc]ia ce trebuie urmat`. Ea vizeaz` centrul,
cel care confer` prestigiul sacralit`]ii. Un pelerin discut` în termenii credin]ei
sale, vede ceea ce îi comand` aceast` credin]`. Spiritul sectar devine vizibil
ori de c~te ori, cineva contest` fundamentele noii gnoze. De neiertat este
apostazia unui Panait Istrati care devenise un sacerdot, repudierea sa va fi
exemplar`. C`l`torul-pelerin este totodat` cel care de]ine secretul elec]iunii,
un vizionar capabil s` în]eleag` semnifica]ia transform`rilor care au loc în
U.R.S.S., pelerinajul presupune a depune m`rturie în favoarea U.R.S.S.,
înseamn` beatificarea a tot ceea ce se petrece în U.R.S.S. În plus drumul
la Mecca ro[ie devine cu necesitate semnul ini]iatului, acest drum îi separ`
pe credincio[i de necredincio[i, de mefien]i sau r`uvoitori. Desigur c` nu to]i
pelerinii se ridic` la cota de transfigurare pe care o solicit` doctrina. Important
îns` este gestul de aprobare a realit`]ilor sovietice. Acestui model de c`l`torie
îi corespunde în spa]iul românesc hagial~kul. Dup` 1945 to]i scriitorii, ziari[tii,