Monitorizarea biodiversitatii din zona Saraiu, viitoare locatie pentru ...

Anthus pratensis (fâsa de luncă)
Sturnus roseus (lăcustar)
Corvus frugilegus (cioara de semănătură)
Acestă listă de specii cuprinde păsări care cuibăreau în mod obişnuit la
începutulsecolului XX. La ora actuală situaţia este uşor schimbată. Astfel, unele specii au
dispărut, cum ar fi Neophron percnopterus, Otis tetrax şi Otis tarda, altele se mai pot observa
în migraţie dar nu mai cuibăresc la noi în ţară, cum ar fi Circus macrourus, au fost identificate
noi specii cum ar fi Oenanthe isabelina, alte specii rămân apariţii accidentale, cum ar fi
Oenanthe hispanica, Lanius senator şi Hirundo daurica. Dacă există în stepă şi râpe săpate în
loess, locuri bune de cuibărit pentru unele specii, în prezent mai putem adăuga şi alte specii,
cum ar fi: Upupa epops, Coracia garrulus,Sturnus vulgaris şi Passer domesticus. O altă
specie bine reprezentată la ora actuală în zona de câmpie, mai ales în Dobrogea, este şi Lanius
minor.
Acest „etaj” ornitologic, reprezentat din punct de vedere al habitatelor de solul
descoperit, cultivat sau înierbat, uneori cu păduri de salcâm sau mărăcinişuri, precum şi prin
maluri şi râpe cu vegetaţie scundă, lemnoasă, este mult mai sărac în specii comparativ cu alte
„eraje” ornitologice (35 specii), cum ar fi cel al pădurilor de foioase, al pădurilor de amestec,
al pădurilor de conifere sau al zonelor umede.
Majoritatea speciilor cuibăresc în mediul descoperit, uscat, adesea chiar pe sol, ca
Burhinus oedicnemus, Glareola pratincola, Glareola nordmanni, Otis tarda, Otis tetrax,
Coturnix coturnix, Perdix perdix, Phasianus colchicus, Circus macrourus, Circus pygargus,
Asio flammeus, Oenanthe oenanthe, Miliaria calandra, Melanocorypha calandra, Alauda
arvensis, Calandrella brachydactila, Galerida cristata, Anthus campestris. În ţinuturile de
câmpie umedă, înmlăştinite, se întâlnesc Limosa limosa, Gallinago gallinago şi Anthus
pratensis.
În arbuşti cuibăresc Lanius collurio, Lanius senator, Passer hispaniolensis; în pâlcuri
de salcâm: Falco tinnunculus, Falco vespertinus, Passer hispaniolensis, Corvus frugilegus; în
maluri: Neophron percnopterus, Tyto alba, Merops apiaster, Oenanthe pleshanka, Oenanthe
hispanica, Riparia riparia, Sturnus roseus.
Hrana acestor specii de păsări se compune din ierburi, fructe, seminţe, dar mai ales din
insecte vânate în aer sau pe sol, precum şi din reptile li mamifere de talie mică pentru păsările
de pradă de zi şi de noapte.
Datorită condiţiilor aspre din anotimpul rece al anului, circa ¾ din speciile întâlnite
aici sunt migratoare.
Influenţa omului asupra acestor habitate este deosebit de accentuată. Mediul primar a
fost modificat aproape radical, stepa fiin transformată în ţinut cultivat (îndeosebi
monoculturi). De asemenea, poluarea cauzată de îngrăşăminte şi ierbicide, zgomotul,
neliniştea aproape permanentă au contribuit la sărăcirea tot mai accentuată a faunei
ornitologice de aici, atât ca număr de specii, cât şi mai ales ca indivizi (Radu, D. 1984.
Păsările în peisajele României. Ed. Sport-Turism, Bucureşti, p. 162-165).
După alţi autori, fauna de stepă din România este şi mai săracă, fiind reprezentată de
numai 17 specii tipice. Iată lista acestor specii de păsări şi originea lor geografică:
25