Revista Romana de STOMATOLOGIE Supliment - 2011 ... - medica.ro

42
11
CONTRIBUºII LA STUDIUL MODALITźILOR
DE INVESTIGARE A PROBLEMELOR
EPIDEMIOLOGICE ÎN <strong>STOMATOLOGIE</strong>
Study regarding the investigation methods of epi<strong>de</strong>miological
problems in <strong>de</strong>ntistry – contributions
Şef Lucr. Dr. Drd. Benoni ºigåniuc, Prof. Dr. Emilian Hutu
Facultatea <strong>de</strong> Medicinå, Universitatea „Titu Maiorescu“, Bucureşti
REZUMAT
Sănătatea orală este o componentă extrem <strong>de</strong> importantă a sănătăţii generale, datorită impactului major pe
care îl au bolile orale asupra indivizilor, comunităţilor şi întregii societăţi sub aspectul morbidităţii, mortalităţii,
calităţii vieţii şi costurilor asociate. Principalele ameninţări la adresa sănătăţii orale sunt caria <strong>de</strong>ntară, bolile
periodontale şi tumorile orale. Epi<strong>de</strong>miologia clasică şi mo<strong>de</strong>rnă este un instrument indispensabil în <strong>de</strong>mersul
<strong>de</strong> evaluare şi monitorizare a stării <strong>de</strong> sănătate orală a populaţiei, precum şi în fundamentarea programelor <strong>de</strong>
intervenţie şi control al bolilor orale.
Cuvinte cheie: sănătatea orală, cariile <strong>de</strong>ntare, bolile periodontale, cancerele orale,
România
ABSTRACT
Oral health is a crucial component of general health, because of the major impact of oral diseases on individuals,
communities and society as a whole in terms of morbidity, mortality, quality of life and associated costs. The
main threats to oral health are <strong>de</strong>ntal caries, periodontal disease and oral tumors. The classic and mo<strong>de</strong>rn
epi<strong>de</strong>miology is an invaluable tool for monitoring and evaluating the oral health of the population, but also for
intervention and control of oral diseases programs setting up.
Key words: oral health, <strong>de</strong>ntal caries, periodontal diseases, oral cancers, Romania
INTRODUCERE
Sănătatea orală este un domeniu extrem <strong>de</strong> important
al sănătăţii generale, <strong>de</strong> care <strong>de</strong>pin<strong>de</strong> <strong>de</strong>zvoltarea
armonioasă a indivizilor şi integrarea lor
în societate. Datorită impactului major pe care îl au
bolile orale asupra indivizilor şi comunităţilor, sub
aspectul morbidităţii, mortalităţii, calităţii vieţii şi
costurilor asociate, sănătatea orală se bucură în
în treaga lume <strong>de</strong> o importanţă <strong>de</strong>osebită. (1).
Sănătatea orală, la fel ca sănătatea generală, este
<strong>de</strong>terminată <strong>de</strong> o serie <strong>de</strong> factori, care pot fi grupaţi
în patru categorii principale: factori biologici
Adresă <strong>de</strong> corespon<strong>de</strong>nţă:
Şef Lucr. Dr. Drd. Benoni Ţigăniuc, Universitatea „Titu Maiorescu“, Str. Gheorghe Petraşcu Nr. 67A , Bucureşti
e-mail: btiganiuc@yahoo.com
EPIDEMIOLOGIE
(ereditate, caracteristici <strong>de</strong>mografi ce ale populaţiei),
factori ambientali (mediul fi zic şi social),
factori comportamentali şi serviciile <strong>de</strong> sănătate (2).
Factorii <strong>de</strong> risc ai sănătăţii orale sunt comuni
unei multitudini <strong>de</strong> boli şi ţin <strong>de</strong> comportamentele
adoptate <strong>de</strong> indivizi (fumat, consum <strong>de</strong> alcool, obiceiuri
alimentare), precum şi <strong>de</strong> condiţiile socioeco
nomice (nutriţie, igienă, educaţie, riscuri în mediul
<strong>de</strong> muncă şi în timpul liber). Prevalenţa bolilor
orale poate fi limitată prin acţiuni <strong>de</strong> sănătate
publică, avându-se în ve<strong>de</strong>re faptul că două din cele
mai frecvente afecţiuni – caria <strong>de</strong>ntară şi boala
periodontală, pot fi aproape în întregime prevenite.
REVISTA ROMÂNÅ DE <strong>STOMATOLOGIE</strong> – VOLUMUL LVII, SUPLIMENT, NR. 4, AN <strong>2011</strong>

REVISTA ROMÂNÅ DE <strong>STOMATOLOGIE</strong> – VOLUMUL LVII, SUPLIMENT, NR. 4, AN <strong>2011</strong> 43
Chiar şi în cazul cancerului oral, acţiunile <strong>de</strong> sănătate
publică pot aduce benefi cii importante, prin
evi<strong>de</strong>nţierea factorilor <strong>de</strong> risc, precum şi prin diagnosticul
precoce şi tratamentul efi cace al ca zurilor
<strong>de</strong> boală (3).
Controlul afecţiunilor orale <strong>de</strong>pin<strong>de</strong> în mare
măsură <strong>de</strong> disponibilitatea şi accesul populaţiei la
ser viciile <strong>de</strong> sănătate preventive şi curative. Furnizorii
<strong>de</strong> servicii <strong>de</strong> sănătate orală pot juca un rol
important în promovarea unui stil <strong>de</strong> viaţă sănătos,
prin încorporarea în practica lor curentă a pro gramelor
<strong>de</strong> educaţie pe teme <strong>de</strong> igienă orală şi nutriţională
şi consiliere privind renunţarea la fumat.
Evaluarea şi monitorizarea precisă a sănătăţii
orale a populaţiei permite elaborarea programelor
<strong>de</strong> intervenţie şi control al bolilor orale, precum şi
dimensionarea corectă a serviciilor <strong>de</strong> îngrijiri oro<strong>de</strong>ntare.
OBIECTIVE
În lucrarea <strong>de</strong> faţă ne propunem să realizăm o
evaluare a stării <strong>de</strong> sănătate orale a populaţiei,
utilizând meto<strong>de</strong>le şi instrumentele specifi ce epi<strong>de</strong>miologiei,
cu scopul <strong>de</strong> a evi<strong>de</strong>nţia variaţiile şi trendul
principalelor boli orale care au afectat populaţia
în <strong>de</strong>cursul ultimului <strong>de</strong>ceniu. Datele obţinute au
fost comparate cu valorile înregistrate în alte ţări
ale Uniunii Europene (UE), pentru a evi<strong>de</strong>nţia
progresele realizate sau <strong>de</strong>calajele existente în
domeniul sănătăţii orale.
MATERIAL ŞI METODE
În conceperea studiului am pornit <strong>de</strong> la premisele
conţinute în Raportul anual al Organizaţiei
Mondiale a Sănătăţii, „Continous improvement of
oral health in the 21st century – the approach of the
WHO Global Oral Health Programme“, care
consi<strong>de</strong>ră că bolile orale cu cel mai sever impact
asupra populaţiei sunt caria <strong>de</strong>ntară, afecţiunile
periodontale, tumorile orale.
Pentru măsurarea prevalenţei cariei <strong>de</strong>ntare s-a
utilizat indicele DMFT (<strong>de</strong>cayed, missing, fi lled
teeth) pentru grupa <strong>de</strong> vârstă 12 ani, precum şi
pentru întreaga populaţie. Valorile au fost comparate
cu nivelul indicatorului din alte ţări ale UE.
Pentru afecţiunile periodontale au fost calculaţi
indicii morbidităţii spitalizate pentru perioada
2000-2009; <strong>de</strong> asemenea, a fost comparat indicele
CPITN (Community Periodontal In<strong>de</strong>x of Treatment
Needs) pentru grupa <strong>de</strong> vârstă 15-19 ani cu
valorile înregistrate în alte ţări ale UE.
Mortalitatea prin tumori orale a fost măsurată cu
ratele specifi ce pe grupe <strong>de</strong> vârstă, genuri, medii, în
funcţie <strong>de</strong> localizarea anatomică; au fost calculaţi,
<strong>de</strong> asemenea, indicii morbidităţii spitalizate pentru
perioada 2000-2009.
Pentru toate afecţiunile urmărite au fost calculate
ratele inci<strong>de</strong>nţei pentru anul 2009.
În <strong>de</strong>mersul <strong>de</strong> studiere a tumorilor orale au fost
grupate următoarele nouă coduri <strong>de</strong> boală conform
Clasifi caţiei Internaţionale a Maladiilor (ICD-10):
C00 – tumori ale buzei, C01 – tumori ale bazei
limbii, C02 – tumori limbă, C03 – tumori ale gingiei,
C04 – tumori ale planşeului cavităţii bucale,
C05 – tumori ale palatului, C06 – alte tumori ale
ca vităţii bucale, C07 – tumori ale glan<strong>de</strong>lor paroti<strong>de</strong>,
C08 – tumori ale glan<strong>de</strong>lor salivare. Pentru studiul
afecţiunilor periodontale a fost urmărit codul <strong>de</strong>
boală K12, care reuneşte stomatitele şi afecţiunile
înrudite ale acestora.
Datele primare utilizate în lucrarea <strong>de</strong> faţă au
fost obţinute <strong>de</strong> la Centrul Naţional <strong>de</strong> Statistică şi
Informatică în Sănătate Publică din cadrul Institutului
Naţional <strong>de</strong> Sănătate Publică (INSP-
CNSISP). Au mai fost utilizate date publicate în
reviste ştiinţifice <strong>de</strong> specialitate, precum şi pe
site-urile World Health Organisation (WHO-HFA
Database) şi Biroului Statistic al Comisiei Europene
(EUROSTAT). În comparaţiile realizate am fost
condiţionaţi <strong>de</strong> disponibilitatea datelor urmărite.
REZULTATE
Prevalenţa cariei <strong>de</strong>ntare exprimată prin indicele
DMFT pentru copiii din grupa <strong>de</strong> vârstă 12 ani a
înregistrat în anul 2001 valoarea <strong>de</strong> 2,7 (4). Faţă <strong>de</strong>
anul 1990, când indicatorul a atins nivelul <strong>de</strong> 3,9,
scă<strong>de</strong>rea a fost <strong>de</strong> 1,2 puncte în <strong>de</strong>curs <strong>de</strong> un <strong>de</strong>ceniu
(5). Comparativ cu alte ţări din Europa, România
înregistrează un nivel ridicat al prevalenţei cariei
<strong>de</strong>ntare (Fig. 1). Ţările foste comuniste reprezintă
un pluton caracterizat printr-un nivel mare al cariei
<strong>de</strong>ntare la copiii din grupa <strong>de</strong> vârstă 12 ani, cu un
nivel al indicelui DMFT <strong>de</strong> peste 3: 3,1 în Bulgaria
(2008), 3,3 în Ungaria (2001), 3,2 în Polonia (2003).
În ţările <strong>de</strong>zvoltate, sănătatea orală a copiilor este
mult mai bună, indicele DMFT pentru grupa <strong>de</strong>
vârstă 12 ani având valori subnumerare: Germania
– 0,7, Danemarca – 0,8, Marea Britanie – 0,7.
Conform datelor Organizaţiei Mondiale a
Sănătăţii (OMS) pentru perioada 1996-1998, România
era cotată cu un indice DMFT pentru întreaga
populaţie <strong>de</strong> 7,3, comparativ cu Bulgaria – 4,4,
Ungaria – 3,8, Marea Britanie şi Elveţia – 0,9.
Inci<strong>de</strong>nţa cariei <strong>de</strong>ntare pentru anul 2009 a fost
<strong>de</strong> 857,02 cazuri la 100.000 <strong>de</strong> locuitori.

44
3,5
3
2,5
2
1,5
1
0,5
0
În perioada 2000-2009, indicii morbidităţii
spita lizate pentru stomatite şi afecţiunile înrudite
au evoluat între o valoare minimă <strong>de</strong> 13,81 cazuri
la 100.000 locuitori înregistrată în anul 2000 şi o
valoare maximă <strong>de</strong> 24,90 cazuri la 100.000 locuitori
înregistrată în anul 2006. Valori ridicate s-au înregistrat
şi în anii 2007 (23,23 cazuri la 100.000 locuitori),
respectiv în 2008 (22,18 cazuri la 100.000
locuitori).
Distribuţia pe genuri a indicilor morbidităţii spitalizate
pentru stomatite şi afecţiuni înrudite este în
favoarea genului masculin (52%), faţă <strong>de</strong> 48%
pentru genul feminin.
În anul 2009, inci<strong>de</strong>nţa stomatitelor şi afecţiunilor
înrudite a fost <strong>de</strong> 241,51 cazuri noi la 100.000 <strong>de</strong>
locuitori (Fig. 2), iar a cariei <strong>de</strong>ntare <strong>de</strong> 857,02
cazuri noi la 100.000 locuitori.
Indicele CPITN (Community Periodontal In<strong>de</strong>x
of Treatment Needs) pentru grupa <strong>de</strong> vârstă 15-19
ani a înregistrat scorul 1 2 la 53% din persoanele
examinate (8). Următoarele valori ale scorului indicelui
CPITN au fost 0 (pentru 26% dintre per soanele
examinate), 1 (pentru 14% dintre persoanele
examinate) şi 3 (pentru 8% dintre persoanele
1 Scorul indicelui CPITN (Community Periodontal In<strong>de</strong>x of Treatment
Needs) se interpretează astfel: 0 – fără boală, 1 – sângerare
la palpare, 2 – tartru, 3 – retracţii <strong>de</strong> 4-5 mm, 4 – retracţii <strong>de</strong> 6 mm
şi mai mult.
REVISTA ROMÂNÅ DE <strong>STOMATOLOGIE</strong> – VOLUMUL LVII, SUPLIMENT, NR. 4, AN <strong>2011</strong>
Albania Bulgaria Danemarca Franta ,
Germania Ungaria Italia Olanda Polonia Romania Suedia Marea
Britanie
FIGURA 1. Indicele DMFT la grupa <strong>de</strong> vârstă 12 ani în unele ţări europene, 2005. Sursa: WHO
examinate). Scorul 4 nu a fost înregistrat la nici o
persoană examinată, din totalul <strong>de</strong> 362 <strong>de</strong> membri
ai eşantionului investigat. Valoarea 2 a scorului a
fost raportată, <strong>de</strong> asemenea, în Franţa, Italia şi
Marea Britanie, în timp ce Germania a înregistrat
valoarea 1.
În anul 2009, rata mortalităţii prin tumori orale a
fost <strong>de</strong> 9,21 cazuri la 100.000 <strong>de</strong> locuitori. În urma
ierarhizării ratelor <strong>de</strong> mortalitate prin tumori, în
funcţie <strong>de</strong> localizarea acestora, tumorile orale au
reprezentat a 7-a cauză <strong>de</strong> <strong>de</strong>ces din totalul <strong>de</strong>ceselor
prin cancer din România, după cancerul pulmonar,
colorectal, gastric, <strong>de</strong> sân, hepatic şi, respectiv, pancreatic.
Rata specifi că a mortalităţii prin tumori
orale pe genuri este net în favoarea genului masculin
(16,85 <strong>de</strong>cese la 100.000 bărbaţi), în timp ce genul
feminin a înregistrat o valoare <strong>de</strong> 8,5 ori mai mică
(1,95 <strong>de</strong>cese la 100.000 femei) (Fig. 3).
Ratele <strong>de</strong> mortalitate pentru cancerul oral pe
medii au valori apropiate, respectiv <strong>de</strong> 9 <strong>de</strong>cese la
100.000 <strong>de</strong> locuitori pentru mediul urban şi 9,9
<strong>de</strong>cese la 100.000 <strong>de</strong> locuitori pentru mediul rural.
Cel mai ridicat nivel al mortalităţii prin tumori
orale se înregistrează la grupele <strong>de</strong> vârstă 60-64 <strong>de</strong>
ani (28,03 <strong>de</strong>cese la 100000 <strong>de</strong> locuitori), respectiv
55-59 <strong>de</strong> ani (26,85 <strong>de</strong>cese la 100000 <strong>de</strong> locuitori)
şi 65-69 <strong>de</strong> ani (26,63 <strong>de</strong>cese la 100000 <strong>de</strong> locuitori)
(Fig. 4).
â

REVISTA ROMÂNÅ DE <strong>STOMATOLOGIE</strong> – VOLUMUL LVII, SUPLIMENT, NR. 4, AN <strong>2011</strong> 45
900
800
700
600
500
400
300
200
100
18
16
14
12
10
8
6
4
2
0
0
242
Stomatite Caria <strong>de</strong>ntara
FIGURA 2. Inci<strong>de</strong>nţa stomatitelor şi a cariei <strong>de</strong>ntare, 2009, România (cazuri noi la 100.000 locuitori). Sursa: INSP-
CNSISP
16,85
masculin feminin
FIGURA 3. Ratele <strong>de</strong> mortalitate prin cancer oral pe genuri (<strong>de</strong>cese la 100.000), 2009, România.
Sursa: INSP-CNSISP
857
ă
1,95

46
30,00
25,00
20,00
15,00
10,00
5,00
0,00
0-4 ani 5-9 ani 10-14
ani
15-19
ani
20-24
ani
REVISTA ROMÂNÅ DE <strong>STOMATOLOGIE</strong> – VOLUMUL LVII, SUPLIMENT, NR. 4, AN <strong>2011</strong>
25-29
ani
30-34
ani
35-39
ani
40-44
ani
FIGURA 4. Ratele specifi ce <strong>de</strong> mortalitate prin tumori maligne orale pe grupe <strong>de</strong> vârstă, România, 2009 (<strong>de</strong>cese la
100.000 locuitori). Sursa: INSP-CNSISP
1,60
1,40
1,20
1,00
0,80
0,60
0,40
0,20
0,00
0,53
0,46
1,33
0,14
0,74
0,27
0,33
0,37
1
0,11
45-49
ani
0,93
50-54
ani
1,12
55-59
ani
0,62
0,22
60-64
ani
0,53
65-69
ani
1,51
70-74
ani
75-79
ani
Buza
80-84
ani
Baza limba
Limba
Gingia
85+
Planseul cav. bucale
Palat
Cav. bucala
Glanda parotida
Glanda salivara pr.
Amigdala
Orofaringe
Rinofaringe
Sinus piriform
Hipofaringe
Leziune <strong>de</strong>pasita
FIGURA 5. Ratele specifi ce <strong>de</strong> mortalitate prin tumori maligne orale în funcţie <strong>de</strong> localizarea anatomică, România,
2009 (<strong>de</strong>cese la 100.000 locuitori). Sursa: INSP-CNSISP

REVISTA ROMÂNÅ DE <strong>STOMATOLOGIE</strong> – VOLUMUL LVII, SUPLIMENT, NR. 4, AN <strong>2011</strong> 47
Localizările asociate cu o rată <strong>de</strong> mortalitate ridicată
sunt: leziune <strong>de</strong>păşind buza, cavitatea bucală
şi faringele (1,51 <strong>de</strong>cese la 100.000 locuitori),
limba (1,33 <strong>de</strong>cese la 100.000 locuitori) şi oro faringele
(1,12 <strong>de</strong>cese la 100.000 locuitori) (Fig. 5).
Inci<strong>de</strong>nţa tumorilor maligne orale a fost în anul
2009 <strong>de</strong> 11,59 cazuri la 100.000 locuitori.
Indicii morbidităţii spitalizate pentru tumori
orale au avut o evoluţie crescătoare în perioada
2000-2004, dar în anul 2005 au înregistrat o scă<strong>de</strong>re
accentuată până sub nivelul anului 2000. Tendinţa
<strong>de</strong> creştere a fost reluată în anul 2006, atingându-se
un maxim în anul 2008 (peste 28 <strong>de</strong> cazuri externate
la 100.000 locuitori).
În anul 2009 au fost raportate un număr <strong>de</strong> 28 <strong>de</strong>
cazuri externate <strong>de</strong> tumori orale la 100.000 locuitori.
Cele mai frecvente cauze <strong>de</strong> spitalizare au fost reprezentate
<strong>de</strong> tumorile limbii (5,84 cazuri la 100.000
locuitori), tumorile planşeului bucal (4,95 cazuri la
100.000 locuitori), tumorile bazei limbii (4,17
cazuri la 100.000 locuitori) şi tumorile buzei (4
cazuri la 100.000 locuitori).
DISCUŢII
Caria <strong>de</strong>ntară se întâlneşte la toate grupele <strong>de</strong>
vârstă, dar este mai frecventă la vârstnici, ca urmare
a efectului <strong>de</strong> cohortă. În ultimele <strong>de</strong>cenii, prevalenţa
cariei <strong>de</strong>ntare a scăzut, în special la grupele <strong>de</strong>
vârstă tinere. Pătrun<strong>de</strong>rea tehnologiilor mo<strong>de</strong>rne <strong>de</strong>
diagnostic şi tratament restaurativ al dinţilor, creşterea
veniturilor medii ale populaţiei, accesul mai
BIBLIOGRAFIE
1. Gelbier S., Robinson P.G. – Dental Public Health, In: Detels R, McEwen
J, Beaglehole R, Tanaka H, Public Health, Oxford University Press,
Fourth Edition, 2004, 1329-1330.
2. Lalon<strong>de</strong> M. – A new perspective on the health of Canadians – a working
document, Ottawa, Ontario, Canada, Minister of National Health, 1974.
3. Petersen P.E. – The World Oral Health Report 2003, Continuous
improvement of oral health in the 21st century – The approach of the
WHO Global Oral Health Programme, 2003, Community Dentistry,
Community Dentystry and Oral Epi<strong>de</strong>miology, 2003, 32 Suppl 1:3-24.
4. Petersen P.E., Rusu M. – Oral Health Status of Romanian
Schoolchildren – national survey 2000, Copenhagen: World Health
Organization Regional Offi ce for Europe, 2001.
facil la serviciile <strong>de</strong> îngrijiri oro-<strong>de</strong>ntare şi la informaţiile
<strong>medica</strong>le au reprezentat factori importanţi
<strong>de</strong> scă<strong>de</strong>re a prevalenţei cariei <strong>de</strong>ntare.
Luând în consi<strong>de</strong>rare întreaga populaţie, nivelul
cariei <strong>de</strong>ntare în ţara noastră este ridicat, în comparaţie
cu ţările <strong>de</strong>zvoltate ale UE, în timp ce bolile
periodontale au înregistrat niveluri com parabile.
Creşterea valorii ratelor <strong>de</strong> mortalitate prin tumori
orale odată cu vârsta indică o cumulare a acţiunii
în timp a factorilor <strong>de</strong> risc specifi ci asupra
per soanelor susceptibile <strong>de</strong> a <strong>de</strong>zvolta boala.
Deşi tumorile orale au o inci<strong>de</strong>nţă scăzută comparativ
cu afecţiunile periodontale şi cariile <strong>de</strong>ntare,
ele au cel mai grav impact asupra populaţiei, prin
mortalitatea pe care o generează (9,21 <strong>de</strong>cese la
100.000 <strong>de</strong> locuitori). În acelaşi timp, inci<strong>de</strong>nţa tumorilor
orale din ţara noastră este superioară nivelului
înregistrat în ţările UE.
În concluzie, putem aprecia că, în ciuda progreselor
realizate în ultimele <strong>de</strong>cenii, există un <strong>de</strong>calaj
semnifi cativ în ceea ce priveşte starea <strong>de</strong> sănătate
orală a populaţiei României, faţă <strong>de</strong> nivelul
atins în ţările <strong>de</strong>zvoltate ale UE.
Principalele ameninţări la adresa sănătăţii orale
din ţara noastră sunt reprezentate <strong>de</strong> aceleaşi boli:
tu morile orale, caria <strong>de</strong>ntară şi afecţiunile periodontale.
În procesul <strong>de</strong> evaluare a sănătăţii orale a
populaţiei este indispensabilă utilizarea instru mentelor
puse la dispoziţie <strong>de</strong> epi<strong>de</strong>miologia clasică şi
mo<strong>de</strong>rnă.
5. Petersen P.E., Danila I., Delean A., Grivu O., Ionita G., Pop M. – Oral
health status among schoolchildren in Romania, Community Dentistry
and Oral Epi<strong>de</strong>miology, 1994; 22: 90-93.
6. Nuca I.C., Amariei I.C., Ba<strong>de</strong>a V.V., Jipa TIT – Study regarding the
correlation between the salivary cotinine concentration and the
Community Periodontal In<strong>de</strong>x of Treatment Needs, in young smokers
from Constanta District, <strong>Revista</strong> Română <strong>de</strong> Medicină <strong>de</strong> Laborator 2010
Sep; Vol. 18(3/4).61-70.
7. Au mai fost consultate următoarele documente: Ministerul Sănătăţii,
Anuar <strong>de</strong> statistică sanitară, 2010; Oral Health Survey – Basic methods,
Third edition, WHO, Geneva, 1987.