Metodologii calitative în analiza fenomenelor ... - Antonio Sandu

Metodologii calitative în analiza
fenomenelor educationale
SANDU, A., (2010) Metodologii calitative în analiza fenomenelor educationale,
Cercetator, Lect. Univ. Dr. Antonio
SANDU
Asistent cercetare Simona PONEA
Asistent cercetare Elena UNGURU
presented at the International Symposium: „Scoala europeana–Scoala a viitorului ” on 22nd of October 2010

Abstract
Analiza semiologică a fenomenelor
educaţionale permit cercetătorului accesul la
un univers multidimensional de semnificaţii
care este reprezentat de şcoală, nu atât
privită ca instituţie, ci ca vector al acţiunii
sociale prin strategii educaţionale.
SANDU, A., (2010) Metodologii calitative în analiza fenomenelor educationale,
presented at the International Symposium: „Scoala europeana–Scoala a viitorului ” on 22nd of October 2010

1. Epistemologii construcţioniste în
analiza fenomenelor educaţionale
Considerăm educaţia ca un fenomen multidimensional
întrucât analiza acesteia permite cercetătorului
explorarea unei multitudini de ipoteze de cercetare din
perspective paradigmatice diferite care converg într-o
finalitate educaţională.
Epistemologia construcţionistă are în vedere apariţia
paradigmelor ştiinţifice, sociale şi culturale ca pe o
”negociere” a interpretărilor oferite datelor provenite
dinspre realitatea empirică sau din alte spaţii ale
cunoaşterii cum ar fi teoretizări, modele etc.
SANDU, A., (2010) Metodologii calitative în analiza fenomenelor educationale,
presented at the International Symposium: „Scoala europeana–Scoala a viitorului ” on 22nd of October 2010

1.1. Construcţionism şi
postmodernism
Epistemologia construcţionistă este prin structura
sa apropiată de postmodernism, de viziunea
lyotardiană conform căreia imaginea noastră
despre realitate este o naraţiune, un consens al
discursului – consideră Hacking (1999:196).
Discursul educaţional este o formă particulară de
discurs şi poate fi analizat în manieră
construcţionistă ca analiză textuală.
SANDU, A., (2010) Metodologii calitative în analiza fenomenelor educationale,
presented at the International Symposium: „Scoala europeana–Scoala a viitorului ” on 22nd of October 2010

1.2 Modelul construcţionist al teoriei
educaţiei
Modelul construcţionist în general, şi cel al
educaţiei în cazul studiului nostru, este văzut
în maniera propusă de Jean Francois
Lyotard ca fiind o deconstrucţie a conceptului
de realitate până la nivelul de construcţie
socială, de „naraţiune”, de practică discursivă
generatoare de consens.
SANDU, A., (2010) Metodologii calitative în analiza fenomenelor educationale,
presented at the International Symposium: „Scoala europeana–Scoala a viitorului ” on 22nd of October 2010

Educaţia fiind prin esenţa ei un proces
integrativ este predispusă la
transdisciplinaritate, şi de accea am ales
această dimensiune a practicii sociale pentru
a ilustra clivajul interpretativ al unor tehnici
sociale generat de schimbările de paradigmă
oferite de trecerea la o epistmologie
transmodernă centrată pe interconexiune.
SANDU, A., (2010) Metodologii calitative în analiza fenomenelor educationale,
presented at the International Symposium: „Scoala europeana–Scoala a viitorului ” on 22nd of October 2010

2. Metodologii calitative – clarificări
conceptuale
2.1 Metodologie calitativă definiţie
Orice demers ştiinţific conţine o serie de
etape metodologice pornind de la
construirea ipotezelor şi întrebărilor
cercetării, explicarea şi operaţionalizarea
cadrelor teoretice şi coordonate cu
acestea a ipotezelor cercetării, stabilirea
metodelor, tehnicilor şi instrumentele
utilizate.
SANDU, A., (2010) Metodologii calitative în analiza fenomenelor educationale,
presented at the International Symposium: „Scoala europeana–Scoala a viitorului ” on 22nd of October 2010

2.2. Mixarea metodologică şi metisarea
teoretică
Mixarea metodelor este văzută de Ştefan
Cojocaru ca o utilizare a unor metode
combinate în cercetarea socială ce vizează
descrierea cât mai exactă şi fidelă a
complexităţii realităţii sociale. Mixarea
metodologică are avantajul diminuării erorilor
inerente aplicării oricăror metodologii, pe de
o parte, şi de a genera înţelesuri mai
profunde şi mai largi, pe de cealaltă parte
(2010a:144).
SANDU, A., (2010) Metodologii calitative în analiza fenomenelor educationale,
presented at the International Symposium: „Scoala europeana–Scoala a viitorului ” on 22nd of October 2010

2.3 Validarea datelor
În scopul asigurării validităţii datelor se
utilizează triangularea metodelor, a spaţiului
cât şi a surselor de date. Ştefan Cojocaru,
pornind de la Caracelli şi Greene consideră
triangularea ca o strategie de evaluare a
aceluiaşi fenomen prin diverse metode,
asigurându-se astfel convergenţa şi
validitatea cercetării, creind premisele mixării
metodologice.
SANDU, A., (2010) Metodologii calitative în analiza fenomenelor educationale,
presented at the International Symposium: „Scoala europeana–Scoala a viitorului ” on 22nd of October 2010

3. Grounded Thoery
Literatura de secialitate defineşte grounded
theory ca fiind o abordare inductivă, ce
porneşte de la observaţii generale şi care pe
parcursul procesului analitic creează
categorii conceptuale care explică tema
cercetată. Cercetarea insistă asupra rolului
teoriei sociologice de a manageria datele în
cadrul cercetării şi pentru a furniza moduri de
conceptualizare a descrierilor şi explicaţiilor
(Goulding, 1999; Branc, 2008).
SANDU, A., (2010) Metodologii calitative în analiza fenomenelor educationale,
presented at the International Symposium: „Scoala europeana–Scoala a viitorului ” on 22nd of October 2010

3.1 Constructive Grounded Theory
Simona Adam consideră pornind de la lucrările
lui Charmaz (2006), Constructive Grounded
Theory o abordare metodologică care pune
accentul pe modul în care datele şi analiza lor
sunt produse ale interacţionismului simbolic.
Într-o abordare constructivistă se porneşte de la
interacţiunea socială şi modul în care aceasta
creează sens.
SANDU, A., (2010) Metodologii calitative în analiza fenomenelor educationale,
presented at the International Symposium: „Scoala europeana–Scoala a viitorului ” on 22nd of October 2010

3.2 Construcţia categoriilor în
Grounded Theory
Constructivist Grounded Theory porneşte în
opinia Simonei Adam de la o codificare a
datelor folosind concepte senzitive –
instrumente de analiză care pot fi revizuite
pentru a fi concordante cu nuanţele
subiectului cercetat. Codarea datelor
urmează două faze: codarea iniţială şi
codarea selectivă/focalizată (Lincoln, Denzin,
2000).
SANDU, A., (2010) Metodologii calitative în analiza fenomenelor educationale,
presented at the International Symposium: „Scoala europeana–Scoala a viitorului ” on 22nd of October 2010

Codarea iniţială are ca scop cercetarea
datelor în scopul descoperirii temelor sau
categoriilor semnificative. Aceasta este
urmată de o codare focalizată, ce presupune
o categorizare a datelor mai apropiată de
teorie.
SANDU, A., (2010) Metodologii calitative în analiza fenomenelor educationale,
presented at the International Symposium: „Scoala europeana–Scoala a viitorului ” on 22nd of October 2010

3.3 Analiza de conţinut
Analiza de conţinut calitativă se întemeiază pe
paradigma constructivistă (construcţionistă în
accepţiunea restrânsă utilizată de noi anterior).
Analiza de conţinut cantitativă presupune un
proces de codare şi analiză statistică a datelor
extrase din conţinutul lucrării sub forma extragerii
frecvenţelor, analiza contingenţei etc (Adam,
2009).
SANDU, A., (2010) Metodologii calitative în analiza fenomenelor educationale,
presented at the International Symposium: „Scoala europeana–Scoala a viitorului ” on 22nd of October 2010

Exemplu preluat dintr-o cercetare realizata de
autorii articolului impreuna cu Stefan Cojocaru
Procesul de analiză ocupaţională este un element
esenţial în activitatea de proiectare curriculară atât
pentru învăţământul vocaţional şi tehnic, cât şi
pentru învăţământul superior. In urma unui focus
grup au fost alese expresiile relevante pentru
scopurile şi obiectivele cercetării, după care au fost
extrase categoriile de cadre printr-o serie de etape
inductive succesive. În primul rând am ales o serie
de cuvinte cheie care derivă din expresiile
subiecţilor. În a doua etapă am identificat categoriile
majore în care considerăm că se încadrează
răspunsurile subiecţilor.
SANDU, A., (2010) Metodologii calitative în analiza fenomenelor educationale,
presented at the International Symposium: „Scoala europeana–Scoala a viitorului ” on 22nd of October 2010

Activitatea inductivă s-a realizat astfel prin
trei paşi succesivi primul selecţia structurilor
in vivo, asupra cărora cercetătorii au căzut
de acord ca fiind semnificative, extragerea
cuvintelor cheie din spusele participanţilor la
focus-grup, şi cea de-a doua inducţie
succesivă, extragerea unor categorii
globalizante.
SANDU, A., (2010) Metodologii calitative în analiza fenomenelor educationale,
presented at the International Symposium: „Scoala europeana–Scoala a viitorului ” on 22nd of October 2010

SANDU, A., (2010) Metodologii calitative în analiza fenomenelor educationale,
presented at the International Symposium: „Scoala europeana–Scoala a viitorului ” on 22nd of October 2010

Interpretarea este urmată de o analiză a
semnificaţiilor categoriilor, şi a sensurilor
decriptate în răspunsurile subiecţilor. În cazul
de faţă interpretarea este realizată printr-o
“grilă axială” reprezentată de categoriile de
competenţe profesionale necesare pregătirii
unui supervizor de succes.
SANDU, A., (2010) Metodologii calitative în analiza fenomenelor educationale,
presented at the International Symposium: „Scoala europeana–Scoala a viitorului ” on 22nd of October 2010

Exemplu 2
Într-o manieră asemănătoare celei de mai sus
s-a procedat într-o cercetare vizând
absenteismul şcolar realizată de Simona
Ponea şi Chicoş Cătălina, in lucrarea Romii
între pozitiv şi negativ. Cercetarea a avut în
vedere motivele absenteismului şcolar şi a
abandonului şcolar a copiilor romi din
localitate, corelate cu situaţia socio-familială
a minorilor romi.
SANDU, A., (2010) Metodologii calitative în analiza fenomenelor educationale,
presented at the International Symposium: „Scoala europeana–Scoala a viitorului ” on 22nd of October 2010

Conform graficului realizat observăm că un accent deosebit în cadrul
focus grupului a fost plasat pe factorii familiali generatori ai
abandonului şcolar în rândul copiilor de etnie romă precum şi asupra
lipsa condiţiilor propice de învăţare.
Categoriile cercetarii
92
37%
29
12%
20
8%
111
43%
factori familiali generatori ai abandonului scolar
practicarea meseriilor traditiilor
scoala improprie
lipsa de conditii propice de invatare
SANDU, A., (2010) Metodologii calitative în analiza fenomenelor educationale,
presented at the International Symposium: „Scoala europeana–Scoala a viitorului ” on 22nd of October 2010

Au fost evidenţiate în cadrul focus grupului şi
elemente cu privire la dificultăţile privind
frecventarea cursurilor colaterale implicate şi
mai ales datorită necesităţii percepute de către
părinţi de a fi ajutaţi de către copii în muncă.
Abordarea construcţionistă pune accentul pe
elementele specifice de relaţii intersubiective
existente la nivelul comunităţii, şi care
generează abandon şcolar prin consecinţele lor
percepute direct la nivelul comunităţii.
SANDU, A., (2010) Metodologii calitative în analiza fenomenelor educationale,
presented at the International Symposium: „Scoala europeana–Scoala a viitorului ” on 22nd of October 2010

4. Tehnici de culegere a datelor
utilizate frecvent în Grounded Theory
4.1 Focus grupul
Interviul de tip focus grup este un interviu de
grup, focalizat pe o anumită temă, strict
delimitată, care este condus de un moderator
şi face parte din categoria tehnicilor calitative
de culegere a datelor pentru analiza
percepţiilor, motivaţiilor, sentimentelor,
nevoilor şi opiniilor oamenilor.
SANDU, A., (2010) Metodologii calitative în analiza fenomenelor educationale,
presented at the International Symposium: „Scoala europeana–Scoala a viitorului ” on 22nd of October 2010

4.2 Interviul
“Jucând un rol secundar într-o investigaţie
sociologică, tehnica interviului are
menirea de a ne furniza date suplimentare
şi complementare cu privire la tema
studiată, date care sprijină sau care repun
în discuţie concluziile formulate pe baza
datelor observaţiei directe sau ale
documentării”(Miftode, 2003, p:244).
SANDU, A., (2010) Metodologii calitative în analiza fenomenelor educationale,
presented at the International Symposium: „Scoala europeana–Scoala a viitorului ” on 22nd of October 2010

5.Dimensiuni constructive în educaţie.
Creativitatea colaborativă
Modelul pedagogiei apreciative are două
dimenini fundamentale:
dimensiunea social-construcţionistă a educaţiei
educaţia centrată pe succes şi apreciere.
Învăţarea este eficientă atunci când
cunoştinţele şi abilităţile acumulate de cursanţi
sunt sistematic utilizate în situaţii sociale
diferite de cele în care au fost predate.
SANDU, A., (2010) Metodologii calitative în analiza fenomenelor educationale,
presented at the International Symposium: „Scoala europeana–Scoala a viitorului ” on 22nd of October 2010

Educaţia centrată pe apreciere şi succes are în
vedere următoarele elemente propuse de Yballe şi
OConnur (2000, 447-483):
Centrarea pe experienţa proprie a celui educat
şi a formatorului, cu precădere pe elementul
pozitiv al experienţei,
Centrarea pe succese şi strategii de învingător,
Relaţia de parteneriat educaţional.
Rolul profesorului se schimbă din cel de
transmiţător de informaţie în facilitator al
propriului design curricular al consumatorului de
servicii educaţionale.
SANDU, A., (2010) Metodologii calitative în analiza fenomenelor educationale,
presented at the International Symposium: „Scoala europeana–Scoala a viitorului ” on 22nd of October 2010

Metodologia construcţionistă generează în
planul educaţional o viziune conform căreia
educaţia este un proces de creare
constructivă şi colaborativă a realităţii în
procesul de comunicare şi cu instrumentele
limbajului fiecare individ influenţând şi
modelând răspunsurile celorlalţi (Sandu,
Cojocaru, Ponea, 2010).
SANDU, A., (2010) Metodologii calitative în analiza fenomenelor educationale,
presented at the International Symposium: „Scoala europeana–Scoala a viitorului ” on 22nd of October 2010

11. Refrences
Adam, S., (2009), Profesia de cadru didactic între reprezentare socială şi vocaţie
individuală, in Revista de Cercetare în Ştiinţele Educaţiei , noiembrei 2009 disponibila la
http://rcsedu.info
Agrabian, M. (2004), Cercetarea calitativă a socialului, Editura Institutlui European, Iaşi
Bandura, A, Ross, D., Ross, S. (1961). Transmission of aggression though imitation of
aggressive models in Journal of abnormal and social pshylogy, Vol. 63, pp.575-582
Branc, S. (2008). Generaţii în schimbare. Modele de educaţie familială în Banatul
secolului XX, Editura Lumen, Iaşi
Charmaz, K. (2006), Constructing Grounded Theory: A Practical Guide Through
Qualitative Analyses, Sage Publications, London, UK.
Chelcea, S., (2007). Metodologia cercetării sociologice, Editura Economică, Bucureşti
Cojocaru, D. (2003). Focus grupul-tehnica de cercetare a socialului, în Revista de
Cercetare şi Intervenţie Socială, Vol. 1/aprilie, Editura Lumen, Iaşi
Cojocaru, D., Cojocaru, Şt, Bunea, O. (2009). Evaluarea serviciilor din perspectiva
managementului de caz. Centrul de servicii de tip familial, DGASPC Bacău, în Revista
Social Research Reports, Vol. 1/ Iulie, Editura Expert Projects, Iaşi
Cojocaru, Şt, (2010a). Evaluarea programelor de asistenţă socială, Polirom, Iaşi.
Cojocaru, Şt. (2005b). Focus grupul - tehnica utilizata pentru evaluarea nevoilor din
comunitate, în Revista de Cercetare şi Intervenţie Socială, Vol. 8/martie, Editura Lumen,
Iaşi
SANDU, A., (2010) Metodologii calitative în analiza fenomenelor educationale,
presented at the International Symposium: „Scoala europeana–Scoala a viitorului ” on 22nd of October 2010

Cooperrider, D.L., Sorensen, P.F., Whitney, D., Yaeger, T. F. (Eds.) (2005).
Appreciative inquiry : Rethinking human organization toward a positive theory of
change (pp. 99-109). Champaign, Illinois: Stripes.
Fernando, M.S.C. (2010). Appreciative inquiry: a positive approach to organizational
planning and learning. Social Research Reports, 10, 3-105.
Gergen, K. (2005). Social construction in context, Sage Publications, UK
Glasser, B., Strauss, A (1967), Discovery of Grounded Theory: The Strategies for
Qualitative Research, New Jersey, Aldine Transaction.
Goulding, C. (1999). Grounded Theory: some reflections on paradigm, procedures
and misconceptions, Working Paper Series June
Gross, P., Levitt, N., , (1988) Higher Supertition: The Academic Left and its Quarrels
With Science, the Johns Hopkins University Press
Haar, Van Der, D., (2002). A Positive Change. A Social Constructionist Inquiry into
the Possibilities to Evaluate appreciative Inquiry, Master Thesis, Tilburg University
Hacking, Ian (1999) The Social Construction of What? . Harvard University Press,
USA.
Hatos, A. (2009). Focus grup. Tehnica utilizată pentru evaluarea nevoilor din
comunitate http://ahatos.rdspr.ro/cursuri/focus_grup_cojocaru.doc
Iluţ, P. (1997). SANDU, A., Abordarea (2010) Metodologii calitative calitativă în analiza a fenomenelor socio-umanului. educationale, Iaşi: Polirom
presented at the International Symposium: „Scoala europeana–Scoala a viitorului ” on 22nd of October 2010

Krueger R., Casey M. (2005). Metoda focus grup. Ghid practic pentru cercetarea aplicată,
Collegium, Polirom, Iaşi,
Liotard, J.,F., (1984). The postmodern condition: a report on knowledge, University of
Minnesota Press
Lincoln, Y., Denzin, N., (2000). Handbook of Qualitative Research. Londra: SAGE.
Madrid, F.V., (2008). La intervention apreciativa: una nueva manera de descrrubir, crear,
compartir, e implementer conociemiento para el cambio en institutions gubernamentales
o privadas, in Revista de Cercetare si Interventie Sociala, Vol 20, 2008, Editura Lumen,
Iasi.
Marvasti, A (2003), Qualitative Research in Sociology. Sage Publication, London, UK.
Miftode, V. (2003). Tratat de metodologie sociologică, Editura Lumen, Iaşi
Plugaru, A., Ponea, S., (2010). Evaluation of Supervision Practice of the Social Services
provided to Elderly in Home Care Centre, in Postmodern Openings, Vol 3, 2010, Editura
Lumen, Iasi
Ponea, S., Chicos, C., Romii intre pozitiv si negativ, lucrarea prezentata in cadrul
seminarului de prezentată în cadrul seminarului Sandu, A. (coord., 2010), Supervizare de
caz în asistenţa socială, în cadrul Programului Masteral Supervizare şi Planificare Socială,
Universitatea “ Al. I. Cuza” Iaşi.
Preskill, Castambas (2006). Reframing Evaluation Through Appreciatuve Inquiry, Sage
Publications UK
Sandu A. (2002). Asistenţă şi intervenţie socială, Ed. Lumen, Iaşi.
Sandu, A. (2009b). SANDU, A., (2010) Tehnici Metodologii afirmativ-apreciative. calitative în analiza fenomenelor educationale, O sociopedagogie a succesului, Editura
Lumen, Iaşi
presented at the International Symposium: „Scoala europeana–Scoala a viitorului ” on 22nd of October 2010

Sandu, A., Cojocaru, S., Ponea S., Unguru, E., (2010), An analysis of the competencies in
supervision of social services, Social Research Report, December 2010 (Accepted Paper
Series)
Sandu, A., Cojocaru, Şt., Ponea, S. (2010). Appreciative evaluation training. Case Study:
Lumen Consulting and Training Center / Evaluarea apreciativă a programelor de training.
Studiu de caz: Centrul de Consultanţă şi Training Lumen, în Social Research Reports,
Vol 8. / Febrauary, Editura Expert Projects, Iaşi,
Sandu, A., Ponea, S. (2010). Appreciative counselling. Methodological framework/
Consilierea apreciativă. Cadre metodologice, în Revista Postmodern Openings, Vol. 2 /
iunie, Editura Lumen, Iaşi
Sandu, A., Ponea, S. (2010a). Applied protocol for appreciative group socialization /
Protocol de aplicare a grupului de socializare apreciativ, în Revista Postmodern
Openings, Număr Special mai, Editura Lumen, Iaşi
Sandu, A., Ponea, S. (2010b). Appreciative counselling. Methodological framework/
Consilierea apreciativă. Cadre metodologice, în Revista Postmodern Openings, Vol. 2/
iunie, Editura Lumen, Iaşi
Sandu, A., Ponea, S. (2010c). Social constructionism as a semiotical paradigm. An
analytical aproach of social creativity, în volumul Conferinţei Internaţionale Inventica,
Iaşi, 2010
Sandu, A., Ponea, S., Vlasă, B., (2010), Grilă de analiză calitativă a datelor cercetării
„Analiza oportunităţii introducerii ocupaţiei de „Supervizor în serviciile sociale” în COR
şi elemente de analiză ocupaţională” Master Supervizare şi Planificare socială
Universitatea SANDU, „Al. A., (2010) I. Cuza”, Metodologii Iaşi calitative în analiza fenomenelor educationale,
presented at the International Symposium: „Scoala europeana–Scoala a viitorului ” on 22nd of October 2010

Socorro, M., Fernando C. (2010). Appreciative inquiry: a
positive approach to organizational planning and learning, în
Revista Social Research reports, Vol. 10/Aprilie
Strauss, A., Corbin, J. (1998). Basics of qualitative research:
Teachniques and procedures of Developing Grounded Theory,
Sage Publications, UK
Yballe, L., O’Connor, D. (2004). Toward a pedagogy of
appreciation, in Cooperrider, D., Avital, M. (editors) (2004).
Constructive discourse and human organization, Elsevier,
SANDU, A., (2010) Metodologii calitative în analiza fenomenelor educationale,
presented at the International Symposium: „Scoala europeana–Scoala a viitorului ” on 22nd of October 2010