Regulament de finalizare a studiilor - Facultatea de biologie şi ...

Nr.____/_____________ 

UNIVERSITATEA BABEŞ-BOLYAI 

FACULTATEA DE BIOLOGIE ŞI GEOLOGIE 

Regulament de finalizare a studiilor 

Aprobat în sedinţa Consiliului Profesoral 

din data de 13.XII.2011 

Facultatea de Biologie şi Geologie 

Str. Republicii nr.44,400015, 

Cluj-Napoca 

Tel: 0264 431858 

Fax: 0264 431858 

E-mail: bioge@ubbcluj.ro 

1. Examenele de finalizare a studiilor (de licenţă, de diplomă sau de disertaţie) la Facultatea de 

Biologie şi Geologie din cadrul Universităţii “Babes-Bolyai” din Cluj-Napoca se desfăsoară pe baza Ordinului 

MECTS nr. 4033/12.04.2011, privind metodología-cadru de organizare a examenelor de finalizare a studiilor 

în învăţământul superior-examene de absolvire, licenţă, diplomă, disertaţie. 

2. Examenul de licenţă constă în două probe: 

Proba 1: Evaluarea cunoştinţelor fundamentale şi de specialitate - se desfăsoară sub forma 

unui examen oral, prin contact direct nemijlocit si prin prezenţa în acelasi loc si în acelasi moment a comisiei 

de evaluare si a examinatului. Candidatul va fi examinat (oral) din tematica în care se încadrează subiectul 

lucrării de licenţă. Pentru sesiunea iunie 2012, tematica este anexata prezentului regulament. 

Proba 2: Prezentarea şi susţinerea lucrării de licenţă - se desfăsoară sub formă orală, prin 

contact direct nemijlocit si prin prezenţa în acelasi loc si în acelasi moment a comisiei de evaluare si a 

examinatului 

3. Examenul de disertaţie constă dintr-o singură probă si anume prezentarea si sustinerea lucrării de 

disertaţie. Proba se desfăsoară sub formă orală, prin contact direct nemijlocit si prin prezenţa în acelasi loc si 

în acelasi moment a comisiei de evaluare si a examinatului. 

4. La fiecare probă nota minimă de promovare este 5,00, iar nota de promovare a examenului de 

finalizare a studiilor trebuie să fie cel puţin 6,00. 

5. Comisiile de licenţă şi disertaţie sunt alcătuite dintr-un presedinte, cel puţin doi membri si un 

secretar. Presedintele fiecărei comisii trebuie să fie cadru didactic titular cu gradul didactic de conferenţiar 

sau profesor universitar, iar membri trebuie să fie cadre didactice titulare cu titlul de doctor si cel puţin gradul 

didactic de lector universitar, iar secretarul comisiei trebuie să fie cadru didactic titular având cel puţin gradul 

didactic de asistent universitar. 

Secretarul comisiei are atribuţiuni de natură organizatorică, iar presedintele si cei doi membri ai 

comisiei evaluează si notează candidaţii. Notarea candidaţilor de către fiecare membru al comisiei se face cu 

note întregi de la 1 la 10, iar media unei probe este media aritmetică a notelor acodate de 

comisie. 

6. Candidaţii la examenul de licenţă prezintă la înscriere un certificat de competenţă lingvistică într-o 

limba de circulaţie internaţională eliberat (sau recunoscut) de Universitatea Babes-Bolyai. 

7. Nota la proba orală se comunică si motivează candidatului imediat sau la cel mult două ore după 

încheierea susţinerii lucrării. Comisiile vor anunţa la începutul sesiunii de prezentare modalitatea în care se 

va face anunţarea si motivarea notelor acordate. Nota acordată de comisie nu poate fi contestată. 

Parte integrantă din prezenta sunt: 

Anexa 1: Tematica examenului oral de Evaluarea cunostinţelor fundamentale si de specialitate 

Anexa 2: Cerinţele privind realizarea, redactarea si susţinerea lucrării de licenţă/disertaţie pentru 

sesiunea iunie 2012.

Tematica examenului oral de Evaluarea cunostinţelor fundamentale si de specialitate 

Departamentul de Biologie – linia română : 

Disciplina Cadre didactice – îndr. 

teze licenţă 

Subiecte pt. licenţă Obs. 

Citologie Sef lucr. dr. Lucian Barbu- 

Tudoran 

1. Citoscheletul celulelor eucariote: structura şi funcţii 

Biofizică Sef lucr. dr. Horia Banciu 1. Apa şi soluţiile apoase 

Genetică 

Biochimie 

Biochimia 

proteinelor cu 

elemente de 

proteomică 

Microbiologie 

generală 

Biologie celulară 

şi moleculară 

Fiziologia 

animalelor 

Introducere în 

biotehnologii 

Imunologie 

Fiziologia 

plantelor 

Educaţie pentru 

sănătate 

Evolutionism 

Biotehnologii 

vegetale 

Conf. dr. Cornelia 

Craciunaş, asist dr. Iulia 

Lupan 

Sef lucr. dr. Manuela 

Banciu, dr. Alina Sesărman 

Sef lucr. dr. Manuela 

Banciu, 

dr. Alina Sesărman 

Conf. dr. Vasile Muntean 

Prof. dr. Nicolae Dragoş 

Conf. dr. Corina Roşioru, 

sef lucr. dr. Camelia Lang 

Sef lucr. dr. Anca Keul 

Sef lucr. dr. Mircea Chiriac 

Conf. dr. Cristina Dobrotă, 

asist. dr. Dorina Podar 

Dr. Liana Monica Deac 

Prof. dr. Elena RAKOSY 

Prof. dr. Elena RAKOSY 

2. Biomembrane şi energetică celulară 

1. Structura şi funcţiile materialului genetic: replicarea, 

transcrierea. 

1. Niveluri de organizare ale proteinelor 

1. Sinteza proteinelor la procarioteetapelele 

procesului de traducere; particularitati ale 

traducerii la eucariote, modificari postsintetice ale 

proteinelor. 

1. Nutriţia bacteriilor: fototrofie şi chemotrofie 

1. Organizarea celulară a ADN în celulele procariote şi 

eucariote. 

2. Replicarea ADN la procariote şi eucariote 

1. Fiziologia centrilor nervoşi 

2. Sistemul nervos vegetativ. 

1. Totipotenţa celulară şi variabilitatea genetică a 

organismelor, consideraţii generale şi aplicabilitate 

pentru biotehnologii. 

2. Transformarea genetică şi clonarea organismelor, 

consideraţii generale şi aplicabilitate pentru 

biotehnologii. 

1. Toleranţa imună şi autoimunitatea 

1. Fotosinteza. Pigmenţi asimilatori, mecanisme, 

factori care influenţează fotosinteza 

1. Probioticele 

2. Obezitatea 

1. Variabilitatea genetica, surse de variabilitate, 

importanta pentru evolutia organismelor 

2. Origine avietii si evolutia la nivel celular 

1. Culturi de organe, tesuturi si celule vegetale – 

totipotentialitatea celulei somatice in vitro 

2. Inginerie genetica vegetala, realizarile 

principalelor capitole ale ingineriei genetice 

Anexa 1

Disciplina Cadre didactice – îndr. 

teze licenţă 

Subiecte pt. licenţă Obs. 

Hidrobiologie Conf.dr. Momeu Laura Ecosisteme acvatice continentale 

Ecosisteme cu ape curgătoare - mediul lotic 

1. Principalele caracteristici ale apelor 

curgătoare 

2. Structura bazinelor acvatice cu apă 

curgătoare 

3. Concepţii modeme în ecologia râurilor 

4. Comunităţi de plante şi animale din 

râuri: BENTOS 

Ecosisteme acvatice cu apă stătătoare – 

mediul lentic 

1. Criterii de clasificare a lacurilor 

2. Principalele caracteristici ale lacurilor 

3. Comunităţi de plante şi animale din 

lacuri: PLANCTON 

Allan, J.D.,1995, Stream Ecology: structure and 

function of running waters, Chapman & Hall, London, 

1-388; 

Cîmpean, M., Battes, K.P., Momeu, L., 2011, 

Hidrobiologie, ape continentale, Ghid de lucrări 

Ecotoxicologie Conf.dr. Momeu Laura 

practice, Ed. Presa Universitară Clujeană, 1-109; 

Cole, G.A., 1983, Textbook of limnology, Ed. 

3, The C.V. Mosby Company, St. Louis, 1-401; 

Momeu, L., Cîmpean, M., Battes, K.P., 2011, 

Hidrobiologie, Ed. Presa Universitară Clujeană,1- 

132. 

Procesele de bioacumulare, bioconcentrare şi 

bioamplificare 

1. Biodisponibilitate 

2. Bioacumulare 

3. Bioconcentrare 

4. Bioamplificare 

Evaluarea toxicităţii poluanţilor 

1. Teste de toxicitate 

2. Doza şi concentraţia letală 

Efectele poluanţilor asupra populaţiilor, 

comunităţilor şi ecosistemelor 

1. lmpactul poluanţilor asupra populaţiilor 

2. lmpactul poluanţilor asupra structurii ş i 

dinamicii comunităţilor 

lmpactul poluanţilor asupra ecosistemelor 

Bibliografie Ecotoxicologie 

Costache, C., Modrogan, C., 2006, 

Ecotoxicologie şi evaluarea riscului, Ed. A.G.I.R., 

Bucureşti, 1-190; 

Postolache, C., Postolache, C., 2000, 

lntroducere în ecotoxcologie, Ed. Ars Docendi, 

Bucureşti, 1- 234; 

Walker, C.H., Hopkin, S.P.,.Sibly, R.M, 

Peakall, D.B., 2001, Principles of Ecotoxicology, Ed 

a II-a, Taylor & Francis, 1-309. 

Micologie Conf.dr. Pârvu Marcel 1. Ciuperci Polyporales 

2. Ciuperci Agaricales 

Bibliografie 

• Pârvu, M., 2007, Ghid practic de micologie, 

Ed. Casa Cărţii de Ştiinţă, Cluj-Napoca 

(http://micologie.bioge.ubbcluj.ro) 

pag. 252-257; 272-293 

Precizare. La fiecare specie, trebuie cunoscute: valoarea 

alimentară (comestibilă, necomestibilă, otrăvitoare), valoarea 

medicinală, forma şi culoarea carpozomului, substratul pe 

care se dezvoltă (sol, lemn), nutriţia (saprofită şi sau 

parazită) şi perioada de fructificare (prmăvara până vara, 

vara până toamna, toamna, perenă). 

Informaţia poate fi gasită la adresa (de site) menţionată mai 

sus.

Ecosisteme: 

structura şi 

functii 

Ecosisteme: 

structura şi 

functii 

Linia germana 

Zoologia 

nevertebratelor 

Prof. Laszlo Rakoy 

Prof. Laszlo Rakoy 

1. Structura, functiile si dinamica landschaftului 

cultural din Transilvania 

2. Structura, functiile si dinamica padurilor de fag 

3. Structura, functiile si dinamica pajistilor xerice din 

Transilvania (Suatu, Fanatele Clujului, Dealul cu fluturi 

de la Viisoara) 

Bibliografie 

1. Suportul de curs 

2. Botnariuc N., Vadineanu A. 1982. Ecologie. Edit. 

Didactică şi Pedagogică, Bucureşti. 

3. Vadineanu A. 1995. Dezvoltarea durabila vol. 1. 

Teorie si practica. Ed. Univ. Bucuresti 

1. Erfassung der Biodiversität auf Trocken- und 

Halbtrockenwiesen 

2. Hotspots der Biodiversität Rumäniens 

3. Struktur und Dynamik der Buchenwälder in 

Siebenbürgen 

4. Enstehung der Kulturlandschaft in Siebenbürgen 

5. Das Wert der Kulturlandschaft Siebenbürgens 

6. Die Lebensräume der Donaudelta und dessen 

Biodiversität 

7. Schutzmaßnahmen für gefährdete Feuchtwiesen 

der Kulturlandschaft 

Literatur 

1. Presentationen in Rahmen der Vorlesungen und 

Seminare 

2. Begon M., Mortimer M. & Thompson D.J. 1996. 

Population Ecology. Therd Edition. Blackwell Scientific 

Publications Limited. Oxford. 

3. Campbell N.A. & Reece B.J. 2002. Biology 6/e. 

Pearson Education, Inc./Benjamin Cummings. 

4. Krebs Ch., J.1995. Ecology 5 Edition, Pearson 

International Edition. London. 

5. Stugren B. 1986. Grundlagen der Allgemeinen 

Oekologie. Gustav Fischer, Jena 

conf.dr. Alexandru Crişan Clasele Rotifere (Nematelminte) şi Crustacee 

(Artropoda, Mandibulata) 

Bibliografie: 

A. Crisan, Zoologia nevertebratelor, Presa Univ. 

Clujeana, 2004., 

E. Chiriac, M. Udrescu, Ghidul naturalistului în 

lumea apelor dulci, Ed. şt. Bucuresti, 1965. 

Fitosociologie Şef lucr.dr. Irina Goia Structura, nomenclatura şi dinamica comunităţilor de 

vegetaţie 

Bibliografie: 

Cristea, V., Gafta, D., Pedrotti F., 2004, 

Fitosociologie, Presa Universitară Clujeană, cap 4 & 

Legislatia 

mediului 

Lector dr. Veronica 

Rebreanu 

5, p 62-210; 211-227 

1. Principiile dreptului mediului - internaţionale, 

comunitare (unionale), naţionale. 

2. Protecţia principalelor elemente de mediu 

potrivit legii–cadru de protecţia mediului. 

3. Conceptul de dezvoltare durabilă privind 

protecţia naturii reflectat în legislaţia 

4. 

românească. 

Protecţia juridică a ariilor naturale 

5. Autorităţi care au atribuţii în domeniul 

protecţiei mediului: Ministerul Mediului; 

- 

Agenţia Regională de Protecţia Mediului; 

Garda de Mediu. 

Bibliografie: 

Mircea DUŢU, Dreptul mediului. Tratat. Abordare 

integrată, vol. I-II, Editura „Economică”, Bucureşti, 

2003. 

- Mircea DUŢU, Dreptul internaţional al mediului, 

Editura „Economică”, Bucureşti, 2004. 

- Mircea DUŢU, Principii şi instituţii fundamentale de 

drept comunitar al mediului, Editura „Economică”, 

Bucureşti, 2005. 

- Mircea DUŢU, Tratat de dreptul mediului, Editura 

„C.H.Beck” , Bucureşti, 2007. 

- Mircea DUŢU, Dreptul mediului, Editura „C.H. Beck”, 

Bucureşti, 2007.

Zoologia 

vertebratelor 

- Marinela GHEREȘ, Mihai ȘERBAN, Veronica 

REBREANU, Economia mediului, Editura 

- 

”Risoprint”, Cluj-Napoca, 2010. 

Ludwig KRÄMER, EC Environmental Law, fourth 

edition, Sweet&Maxwell, London, 2000. 

- Daniela MARINESCU, Tratat de dreptul mediului, 

ediţia a II-a revăzută şi adăugită, Editura “Universul 

Juridic”, Bucureşti, 2007. 

- Veronica REBREANU, Dreptul mediului, format 

electronic – toţi studenţii au acces la el. 

- Veronica REBREANU, Conceptul de dezvoltare 

durabilă, în vol. „Sustainable Development: Utopia or 

Reality?”, Editura „Sfera Juridică”, Cluj-Napoca, 2010. 

- Philippe SANDS, Principles of International 

- 

Environmental Law, Second edition, Cambridge 

University Press, Marea Britanie, 2004. 

Maurice SUNKIN, David M. ONG, Robert WIGHT, 

Sourcebook on Environmental Law, Cavendish 

Sourcebook Series, Second edition, Cavendish 

Publishing Limited, London, 2002. 

Legislaţie: 

- OUG nr. 195/2005 privind protecţia mediului 

- Strategia Naţională pentru Dezvoltare Durabilă 

- Legea apelor nr. 107/1996 

- OUG nr. 57/2007 privind regimul ariilor naturale 

protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei 

şi faunei sălbatice 

Conf.dr. Ioan Coroiu 1. Clasa Mamifere (Mammalia). Caractere generale : 

Ordinul Insectivora, Ordinul Rodentia. Ordinul 

Chiroptera 

2. Clasa Aves. Caractere generale. Biologia 

reproducerii 

3. Peştii. Caractere generale. Supraordinul Teleostei 

Biogeografie Asist.dr.Alin David 1. Istoria evolutivă a omului. Impact asupra 

biodiversităţii 

Botanică Şef lucr. Florin Crişan Licheni 

1. Morfologia şi structura talului. Înmulţirea. 

2. Ecologie. Originea şi evoluţia lichenilor. 

3. Sistematica. 

4. Utilizări ale lichenilor în alimentaţie, medicină 

şi industrie. 

5. Importanţa lichenilor ca bioindicatori. 

Entomologie Şef lucr. dr. Teodor Lucian 

Alexandru 

Parazitologie Şef lucr. dr. Teodor Lucian 

Alexandru 

Bibliografie 

1. CIURCHEA, M., 1998, Lichenii din România, 

I, Ascomycotina:Pyrenocarpi, Presa 

Universitară Clujană, cap. I.1, p. 11 – 30, 

cap. I.3, p. 56 – 61. 

2. DRĂGULESCU, C., BARTOK, K., CRIŞAN, 

F., 2005, Lichenoflora judeţului Sibiu, Ed. 

Univ. Lucian Blaga, Sibiu,cap. I, p. 7 – 51. 

3. PÂRVU, M., 2003, Botanică sistematică I, 

Ed. Gloria, Cluj-Napoca, cap. 3.6.2, p.159 – 

181. 

1. Clasa Insecta: carcaterizare generală 

morfologică, anatomică, structurală şi funcţională. 

2. Reproducerea şi dezvoltarea insectelor. 

3. Biologia şi ecologia insectelor. 

Bibliografie 

CRIŞAN A., MUREŞAN D. (1999). Clasa Insecte. Manual 

de Entomologie generală, Presa Universitară 

Clujană, Cluj-Napoca. 

ELZINGA R. J. (2000). Fundamentals of Entomology, 

Prentice Hall, New Jersey. 

KIS B., TOMESCU N. (1984) Lucrări practice de Zoologia 

nevertebratelor. Univ. “Babeş-Bolyai”, Cluj- 

Napoca. 

- bibliografia se poate accesa la Biblioteca de 

Zoologie, str. Clinicilor, nr. 5-7, Cluj-Napoca. 

4. Categoriile şi formele de parazitism. 

5. Adaptări morfo-anatomo-fiziologice ale paraziţilor

la viaţa parazitară. 

6. Cicluri biologice ale paraziţilor. 

7. Acţiunea paraziţilor asupra gazdei şi reacţia 

gazdei faţă de parazit. 

Bibliografie 

CHIRIAC E. (1975). Parazitologie generală, Ed. Did. 

Ped., Bucureşti. 

CRIŞAN A. (2004). Zoologia nevertebratelor. Presa 

universitară Clujeană, Cluj-Napoca. 

GHERMAN I. (1990). Dicţionar de parazitologie, Ed. 

Ştiinţifică, Bucureşti. 

KIS B., TOMESCU N. (1984) Lucrări practice de Zoologia 

nevertebratelor. Univ. “Babeş-Bolyai”, Cluj- 

Napoca. 

- bibliografia se poate accesa la Biblioteca de 

Zoologie, str. Clinicilor, nr. 5-7, Cluj-Napoca.

Departamentul de Biologie – linia maghiară : 

Disciplina Cadrul didactic Subiecte pt. licenţă 

Növényélettan / 

A növények 

ökofiziológiája 

Fiziologia plantelor / 

Ecofiziologie vegetală 

Humán- és állatélettan 

tételek 

Fiziologie umană şi animală 

Szövettan és 

humánanatómia tételek 

Histologie şi anatomie 

umană 

conf. univ. dr. 

Fodorpataki László 

docens 

lector univ. dr. Kis 

Erika adjunktus 

lector univ. dr. Kis 

Erika adjunktus 

Tételek – Tematică 

1. A növények ásványi táplálkozása: az ásványi tápelemek 

élettani szerepei / Nutriţia minerală a plantelor: rolul fiziologic 

al elementelor nutritive 

2. A növények nitrogén-autotrófiájának és nitrogénmixotrófiájának 

élettani alapjai / Bazele fiziologice ale 

autotrofiei şi mixotrofiei azotului la plante 

3. A gyökér és a faedények szerkezetének alkalmazkodása 

a tápanyagszállításhoz / Adaptarea structurii rădăcinii şi a 

vaselor lemnoase la transportul substanţelor nutritive 

Ajánlott irodalom – Bibliografie 

Fodorpataki L., Szigyártó L. (2009): A növények 

ökofiziológiájának alapjai, Kriterion Kiadó, 149-172 

old. 

Fodorpataki L., Szigyártó L., Bartha Cs. (2011): Növénytani 

ismeretek, Scientia Kiadó, 74-83, 92-104 old 


1. A hipotalamusz endokrin működése. / Funcţia endocrină a 

hipotalamusului 

2. A pajzsmirigyhormonok hatásai. / Rolul fiziologic al 

hormonilor tiroidieni 

3. A mellékvesekéreg hormonjai. / Hormonii 

corticosuprarenalieni. 


Fonyó Attila, Ligeti Erzsébet (2008) Az orvosi élettan 

tankönyve. Medicina, Budapest, pp. 473-520 


1. Hámszövetek / Ţesuturi epiteliale 

2. A belső elválasztású mirigyek szerkezete. / Structura 

glandelor endocrine. 


Kessler Jenő, Kis Erika (2000) Az emberi test anatómiája. 

Erdélyi Tankönyvtanács, Ábel kiadó, Kolozsvár, pp. 37-41. 

Kis Erika (2006) Általános állatszövettan. Egyetemi Kiadó, 

Kolozsvár, pp. 7-30.

Gerinces állatrendszertan 

Zoologia vertebratelor 

Mikrobiológia 

Microbiologie 

Növényrendszertan 

Botanică sistematică 

Genetika 

Genetică 

Biofizika 

Biofizică 

Sejtbiológia 

Biologie celulară 

lector univ. dr. Pap 

Péter László 

adjunktus 

lector univ. dr. Papp 

Judit adjunktus 

lector univ. dr. 

Ruprecht Eszter 

adjunktus 


Székely Gyöngyi 

adjunktus 

asistent univ. dr. 

Jakab Endre 

tanársegéd 

lector univ. dr. Kósa 

Ferenc adjunktus 


1. A tetrapodák kialakulása és korai fejlődése a Devonban. / 

Dezvoltarea tetrapodelor în perioada Devon. 

2. A madarak kialakulása és mezozoikumi fejlődése. / 

Evoluția păsărilor în Mezozoic. 

3. A szinapzsidák és a korai emlősök megjelenése és 

fejlődése. / Apariţia şi evoluţia synapsidelor și mamiferelor 

primitive. 


Pough, F. H., Janis, C. M., Heiser, J. B. (2002). Vertebrate 

life. 6th ed. Prentice Hall, New Yersey. 

Ridley, M., Jones, D. (2003). Evolution. Blackwell 


1. A bakteriális sejtfal szerkezete / Structura peretelui 

bacterian 

2. A baktériumok közötti kommunikáció / Comunicarea între 

bacterii 

3. A baktériumok szaporodásának típusai / Tipuri de 

multiplicare la bacterii 


Papp Judit (2009) Általános mikrobiológia I., Kriterion 

Könyvkiadó, Kolozsvár 


A zárvatermők korszerű osztályozása: nagyobb rendek és 

családok / Clasificarea modernă a Angiospermelor: marile 

ordine și familii. 



1. A DNS szerkezete és replikációja / ADN: structură şi 

replicare 

2. A gének átírásának szabályozása / Transcripţia. 

3. A fehérjék szintézise és transzportja. / Translaţia 


A.F. Griffiths, J.H. Miller, D.T. Suzuki, R.C. Lewontin, G.M. 

William (2004): Introduction to Genetic Analysis, New York, 

W.H.Freeman & Co. 


1. A látási ingerület kialakulása a retinában. Fotokémiai 

folyamatok a receptorsejetekben. / Formarea stimulului 

vizual în retină. Reacţii fotochimice în celulele receptoare. 

2. Membránpotenciálok eredete. A nyugalmi membrán 

potenciál. Az akciós membránpotenciál keletkezése és az 

ingerület terjedésének mechanizmusa. / Originea 

potenţialelor de membrană. Potenţialul de repaus. 

Generarea potenţialului de acţiune şi mecanismul propagării 

impulsului neuronal. 

3. A kemiozmotikus elmélet. Az oxidatív foszforiláció és az 

elektron transzport lánc kapcsolata. / Teoria chemiosmotică. 

Relaţia între fosforilarea oxidativă şi lanţul transportori de 

electroni. 


Rontó Gy, Tarján I: A biofizika alapjai, Medicina, Budapest, 

1991. 

Damjanovich S, Fidy J, Szöllősi J: Orvosi biofizika, Medicina, 

Budapest, 2007. 

Tarba C, Banciu H L: Biofizică, Risoprint, Cluj-Napoca, 2010 


1. A sejtek közötti kommunikáció / Comunicarea celulară 

2. A jelátvitel (szignáltranszdukció) molekuláris alapjai / 

Bazele moleculare ale semnalizării celulare 


Kósa Ferenc (2009) Sejtbiológia II. Kolozsvári Egyetemi 

Kiadó – Presa Universitară Clujeană, pp. 43-114

Populációbiológia 

Populaţii: structură şi funcţii 

Gerinctelen állattan 

Zoologia nevertebratelor 

Entomológia 

Entomologie 

Hidrobiológia 

Hidrobiologie 

lector univ. dr. Markó 

Bálint adjunktus 


Ujvárosi Lujza 

adjunktus 


László Zoltán 

adjunktus 

asistent univ. 

Macalik Kunigunda 

tanársegéd 


1. Populációk térbeli eloszlás / Dispersia populaţiilor în 

spaţiu 

2. Populációk közötti interakciók: Mutualizmus és 

parazitizmus / Interacţiuni: mutualism şi parazitism 

3. Szociobiológiai alapok / Introducere în sociobiologie 


Begon, M., Harper, J.L., Towsend, C.R. (1990). Ecology: 

individual, populations and communities. 2 nd ed. Blackwell 

Science, Oxford. 

Szentesi, Á., Török, J. (1997): Állatökológia. egyemeti 

jegyzet. – Kovásznai Kiadó, Budapest, pp. 364. 

Wilson, E. O., Bossert, W. H. (1981): Bevezetés a 

populációbiológiába. – Gondolat Kiadó, Budapest 


1. A gerinctelen állatcsoportok alapvető szerveződési szintjei 

/ Nivelele de organizare in sistematica animalelor 

nevertebrate 

2. Az ízeltlábúak testájai és azok függelékei, a kitinkutikula 

sajátos vonásai / Morfologia externă şi organizarea cuticulei 

la arthropode 

3. Egyes ízeltlábú csoportok táplálkozásának és 

szaporodásának sajátos jellemzői / Caractere specifice ale 

digestiei şi reproducerii la arthropode 


Ujvárosi L., Markó B., 2007. Gerinctelen Állattan I. Apáthy 

Könyvek. Kolozsvári Egyetemi Kiadó. Presa Universitară 

Clujeană 

Markó B., Ujvárosi L., László Z., 2010. Gerinctelen 

állatismeret I. Kolozsvári Egyetemi Kiadó. Presa Universitară 

Clujeană 

Brusca R.C., Brusca G. J., 2003. Invertebrates. 2 nd edition. 

Sinauer Associate, Inc., Sunderland, Massachusets, USA 


1. A rovarok metamorfózisa és evolúciós előnyei / 

Metamorfoza la insecte şi avantajele ei evoluţionare 

2. A fitofágia és a rovarok elleni kémiai védekezés / Fitofagia 

la insecte şi mijloace chimice de apărare ale plantelor 


Gillot, C. 2005 Entomology. Third edition. Springer. 831 pp. 

Gullan, P. and Cranston P. 2005 The insects. An outline in 

entomology. Third edition. Blackwell Publishing. 505 pp. 

Szentesi, Á., Török, J. 1997 Állatökológia. Egyetemi jegyzet. 

Kovásznai Kiadó, Budapest 


1. Vízi élettájak és közösségek jellemzése / Caracterizarea 

comunităţilor acvatice 

2. Vízi makrofiták / Macrofite acvatice 

3. A metafiton és a rizomenon / Metafitonul şi rizomenonul 


Cronk, J.K, Fennessy, S., 2001,Wetland Plants: Biology and 

Ecology, CRC Press, Boca Raton, Florida 

Felföldy, L., 1981, A vizek környezettana. Általános 

hidrobiológia. Mezőgazd. Kiadó, Budapest 

Lampert, K., 1904, Az édesvizek élete. K. M. Természettud. 

Társ. Kiadása, Budapest 

Moss, B., 1998, Ecology of Freshwaters – Man and Medium, 

Past to Future. Blackwell Science Ltd., London 

Sebestyén, O., 1963, Bevezetés a limnológiába. A belvizek 

életéről. Akad. Kiadó, Budapest 

Wetzel, R.G. 2001. Limnology: Lake and River Ecosystems, 

3rd ed. Academic Press

Általános ökológia 

Ecologie generală 

-asistent univ. dr. 

Szabó D. Zoltán 

tanársegéd - 

- asistent univ. 

Macalik Kunigunda 

tanársegéd - 


1. Populációs kölcsönhatások / Interacţiuni populaţionale 

2. A közösségek jellemzése / Caracterizarea comunităţilor 

3. Intraspecifikus kompetíció / Competiţia intraspecifică 


Begon, M., Townsend, C.R., Harper, J.L., 2006: Ecology 

from Individuals to Ecosystems, Blackwell Publishing 

Hortobágyi, T., Simon, T., 2000: Növényföldrajz, társulástan 

és ökológia, Tankönyvkiadó, Budapest 

Szentesi, Á., Török, J., 1997: Állatökológia, Kovásznai 

Kiadó, Budapest 

Pásztor, E., Oborny, B. (szerk.), 2007, Ökológia, Nemzeti 

Tankönyvkiadó, Budapest

TEMATICA EXAMENULUI DE LICENTA – Departamentul de Geologie : 

(se opteaza pentru tematica in care se incadreaza subiectul lucrarii de licenta) 

Analiza de facies: Sistemul fluvial; calcare lacutre/palustre; tarmuri siliciclastice 

Bibliografie: 

Walker R.G., James N.P., 1992. Facies Models. Response to Sea Level Change. Geol. Assoc. Canada, 

410p. 

Tucke, E.M., Wright V.P., 1990. Carbonate Sedimentology. Blackwell Scientific Publications, 482p. 

Carstologie: Speleogeneza (teorii privind formarea pesterilor) 

Bibliografie: 

Onac B.P., 2000. Geologia regiunilor carstice. Ed. Didactica si pedagogica, București. 

Ford D.C. & Williams P., 2007. Karst geomorphology and hydrology. Wiley & so., London 

Combustibili fosili: Principalele tipuri de carbuni 

Bibliografie: 

Petrescu I. et al., 1986. Geologia zacamintelor de carbuni, vol.1, Ed. Tehnica, Bucuresti, 314p. 

Cristalografie: Examinarea optica a cristalelor 

Bibliografie: 

Imreh I. 1966. Cristalografie. Ed. Didactica si Pedagogica, Bucuresti. 

Onac B.P., 2001. Principii de cristalografie, Ed. Presa Universitara Clujeana. 

Foraje si lucrari miniere: Forajul hidrogeologic. 

Bibliografie: 

Georgescu G., 1983. Tehnologia forarii sondelor, Ed. Didactica si Pedagogica, Bucuresti. 

Iordache Gh., 1972. Forarea si exploatarea sondelor de apa, Ed.Tehnica, Bucuresti. 

Gemologie: Gradarea diamantelor 

Bibliografie: 

Ionescu C., 2001. Expertiza gemologica. 342 p. 

Geochimie: Principiile si procesele care controleaza compozitia apelor naturale 

Bibliografie: 

Hem, J. D., 1989. Study and Interpretation of the Chemical Characteristics of Natural Waters. U.S. 

Geological Survey Water-Supply Paper 2254, p. 10-42. 

Geologia Cuaternarului: Mamifere cuaternare 

Bibliografie: 

Codrea V., 1997. Geologia Cuaternarului. Noţiuni de bază. Universitatea Babeş-Bolyai. 

Geologia petrolului: Rezervoare 

Bibliografie: 

Gluyas J., Swarbrick R., 2004. Petroleum Geoscience, Blackwell Publishing, 359p. 

Geologia Romaniei: Bazine post-tectonice din Carpaţii Meridionali şi Occidentali: Haţeg, Petroşani, 

Bozovici. 

Bibliografie: 

Palaeogeography, Palaeoclimatology, Palaeoecology 293 (2010). Întregul volum. 

Pop E. I., 1993. Monografia geologică a Bazinului Petroşani. Ed. Academiei Române, Bucureşti. 

Givulescu R., 1996. Flora oligocenă superioară din Bazinul Petroşani. Casa Cărţii De Ştiinţă. 

Codrea A.V., 2002. Badenian Insectivores from Bozovici Basin (Southern Carpathians, Caraş-Severin 

District). Acta Paleontologica Romaniae, 3 (2001): 67-75, Iaşi. 

Mutihac V. et al., 2004. Geologia României. Ed. Didactică şi Pedagogică. 

Geologia solurilor: Formarea si compozitia partii minerale a solului, proprietatile fizice, fizico-mecanice si 

chimice ale solului. Profilul de sol: realizarea morfologica a solului, formarea, nomenclatura si sistematica 

orizonturilor de sol. 

Bibliografie: 

Blaga, G., Rusu, I., Udrescu, S., Vasile, D. 1996, Pedologie. Ed. Didac. si Pedag., Buc., 296 p. 

Chirita C.D., Paunescu C., Teaci D., Solurile Romaniei (cu determinator in culori), 179p. Edit. Agro-Silvica, 

Bucuresti. 

Geologia zacamitelor de carbuni: Zacaminte de carbuni din Romania 

Bibliografie: 

Petrescu I. et al., 1987. Geologia zacamintelor de carbuni, vol.2, Ed. Tehnica, Bucuresti, 386p.

Geologie economica: Metalogenia Romaniei: subductia Neogena din Carpatii Orientali. 

Bibliografie: 

Borcoş M., Krautner H.G., Udubasa G., Sandulescu M., Nastaseanu S., Bitoianu C., 1984. Map of the 

mineral resources. 2 nd edition. Explanatory note. Institute of Geology and Geophysics, Bucharest, 237 p. 

Marza I., 1999. Geneza zacamintelor de origine magmatica, 4, Metalogenia Hidrotermala, Presa Univ. 

Clujeana, 516 p. 

Geologie fizica: Vulcanismul si produsele activitatii vulcanice. 

Bibliografie: 

Lazarescu V., 1980. Geologie fizica, Ed.Tehnica, Bucuresti. 

Marshak S., 2005. Earth: portrait of a planet, Second edition, 748 p., Norton & Company 

Understanding Earth/ Frank Press, Raymond Siever, John Grotzinger, Thomas H. Jordan, 4th edition, 

Freeman and Company, New York. 

Geologie structurala si Cartografie geologica: Structuri secundare: Cute, structuri secundare disjunctive, 

panze de sariaj. 

Bibliografie: 

Grasu C., 1997, Geologie structurală, Ed.Tehnică, Bucureşti, 244p. 

Hobbs B.E., Means W.D., Williams P.F., 1988. Principii de geologie structurala, 477p., Edit. Stiintifica si 

Enciclopedica, Bucuresti. 

Geotectonica: Tectonica plăcilor; rifturi oceanice, contacte divergente intracontinentale; aulacogene şi 

impactogene, Ciclul Wilson; mişcări verticale (epirogenetice) asociate tectonicii plăcilor; contacte 

convergente între plăci: zonele de subducţie 

Bibliografie: 

Kearey and Vine, 1990. Global tectonics. Blackwell Science. 

Bleahu M., 1985, 1989. Tectonica globala (vol. I si II). 

Hazarduri geologice: Alunecările de teren (clasificare, mecanism de producere, detectarea şi controlul 

alunecărilor de teren, combatere, răspândire, exemple); subsidenţa (clasificare, cauze, detectare, control, 

combatere). 

Bibliografie: 

Duma, S., 1998. Studiul geoecologic al exploatărilor miniere din zona sudică a M-ţilor Apuseni, Poiana 

Ruscă şi M-ţii Sebeşului. Ed. Dacia, Cluj-Napoca. 

Florea M. N., 1979. Alunecări de teren şi taluze. Ed. Tehn. Buc. 

Kusky T.M., 2002. Geological Hazards. A sourcebook., Greenwood Press, London, 297p. 

Hidrogeologie: Caractere chimice ale apelor subterane. 

Bibliografie: 

Baciu C., 2004. Hidrogeologie. Ed. Casa carţii de ştiinţa, Cluj-Napoca, 151 p. (p. 99-119) 

Identificarea si evaluarea resurselor geologice: Probarea zacamintelor. Principii generale. Metodologia 

de probare chimica si fizico-mecanica a zacamintelor de substante minerale utile solide. 

Bibliografie: 

Clichici O., Stoici S., 1986, Cercetarea geologica a substantelor minerale solide. Editura Tehnica, 477 p., 

Bucuresti. 

Popa A., 1976, Prospectiuni si explorari miniere, Editura didactica si pedagogica, 533 p., Bucuresti. 

Metode de extracţie a minereurilor: Metode de exploatare cu inmagazinarea minereului. 

Bibliografie: 

Covaci Ş., 1983. Exploatari miniere subterane. Editura Didactica şi Pedagogica, Bucureşti, 424 p. 

Popa A., 1996. Metode şi tehnici de exploatare a zacamintelor de substanţe minerale utile. Editura Didactica 

şi Pedagogica, Bucureşti. 

Metode fizice de analiza: Metode de analiza cu raze X 

Bibliografie: 

Onac B.P., 2001. Principii de cristalografie. Ed. Presa Universitara Clujeana. 

Microfaciesuri carbonatice 

La alegere, unul dintre urmatoarele capitole: Sisteme de clasificare a rocilor carbonatice; Diagnoza factorilor 

de mediu; Zone de facies 

Bibliografie: 

Bucur I.I., 1996. Microfaciesuri şi microfosile in roci carbonatice (curs multiplicat). 175 p., Cluj-Napoca 

Fluegel E., 2004. Microfacies of carbonate rocks. 976 p. Springer, Berlin Heidelberg New York.

Micropaleontologie: Foraminiferele: caractere morfologice; natura si structura testului; cresterea si 

arhitectura generala a testului; forma si modul de dispunere a lojelor; terminologie, orientare, dimensiuni 

Bibliografie: 

Bucur I, Filipescu S., 1999. Micropaleontologia foraminiferelor. Editura Presa Universitară Clujeană, 174 p. 

Mineralogie: Formarea mineralelor din topituri magmatice (faza magmatica, faza pegmatiticapneumatolitica, 

faza hidrotermala). 

Bibliografie: 

Muresan I., 1997. Mineralogie. Partea I. Univ.”Babes-Bolyai” Cluj-Napoca; 258-277. 

Mastacan Gh., Mastacan I., 1975. Mineralogie. Ed. Tehnica; Bucuresti; Vol. I , 189-192. 

Mineralogie aplicata: Lianti minerali 

Bibliografie: 

Mercus A., 1981. Mineralogie tehnica 

Nannoplancton: Nannoplanctonul calcaros si nannofosilele calcaroase: utilitatea în biostratigrafie; 

Importanţa ştiinţifică şi practică – aplicatii in industria petroliferă. Criteriile pentru biozonări pe bază de 

nannoplancton calcaros si corelarea cu alte grupe de organisme. 

Bibliografie: 

Mészáros, N. et al., 1991: Curs de nannoplancton. Univ. Babeş-Bolyai, 138 p., Cluj-Napoca. 

Paleobotanica si Palinologie: 1. Florele fosile de-a lungul timpurilor geologice si rolul lor litogenetic. (pentru 

teme de licenta in domeniul Palinologia Neogenului); 2. Istoria padurilor din Romania. (pentru teme de 

licenta in domeniul Palinologia Cuaternarului) 

Bibliografie: 

Petrescu I., Dragastan O., 1981. Plante fosile. Ed. Dacia, Cluj-Napoca, 471 p. (p. 453-463) 

Farcaş S., Popescu F., Tanţau I., 2006. Dinamica spaţiala si temporala a stejarului, frasinului si carpenului in 

timpul Tardi- si Postglaciarului pe teritoriul Romaniei. Ed. Presa Universitara Clujeana, Cluj-Napoca, 214 

p. (p. 13-27) 

Paleoecologie: Informaţii paleoecologice furnizate de fosile: adaptarea organismelor la mediu şi la modul de 

viaţă. Modalităţile de viaţă: mobilitatea, nutriţia, reproducerea, creşterea, comportamentul. Reconstituiri de 

paleomediu. Zăcămintele fosilifere: caracterele zăcămintelor fosilifere: zăcăminte prin concentrare; 

zăcăminte prin conservare. 

Bibliografie: 

Gall J-C., 1995. Paléoécologie. 239 p., Masson, Paris. 

Rado G., 1974. Paleoecologie. 414 p., Univ. Bucuresti. 

Paleontologie: La algere unul dintre urmatoarele capitole: Clasa Anthozoa, subclasa Zoantharia (coralii); 

Phyllum Mollusca, Clasa Gastropoda; Originea tetrapodelor terestre: peştii crossopterigieni şi amfibienii 

labirintodonţi 

Bibliografie: 

Bucur I.I., Chira C. & Tanţau I. (2001) – Paleontologie I – Sistematica nevertebratelor. 128 p., Multipl. Lit. 

Univ. Babeş-Bolyai, , Cluj-Napoca 

Nistor-Hanganu E., Şuraru N., Grigorescu D.I., 1983. Paleontologie. 496 p., Ed. Did. şi Ped. , Bucureşti. 

Şuraru Maria, 1975. Paleontologie, Stomochordata şi Vertebrata. 366 p., Multipl. Lit. Univ. Babeş-Bolyai , 

Cluj-Napoca. 

Şuraru N., 1977. Paleontologie, Nevertebrate. 508 p., Multipl. Lit. Univ. Babeş-Bolyai , Cluj-Napoca. 

Petrologie magmatica: Magma. Definiţie, caracteristici chimice şi fizice. Tipuri fundamentale de magme. 

Bibliografie: 

Har N., 2005. Petrologie magmatica. Elemente de petrogeneza şi prodisele magmatismului. Casa Carţii de 

Ştiinţa. Cluj Napoca. 195p. 

Radulescu D., 1981. Petrologie magmatica şi metamorfica. Editura Didactica şi Pedagogica. Bucureşti. 

366p. 

Wilson M., 1997. Igenous petrogenesis. A global tectonic approach. Chapman & Hall, London. 

Petrologie metamorfica: Factorii fundamentali ai metamorfismului. Tipuri fundamentale de metamorfism. 

Bibliografie: 

Bucher K., Frey M, 1994. Petrogenesis of Metamorphic Rocks. Springer – Verlag. 318 p. 

Miyashiro A., 1994. Metamorphic petrology. UCL Press. 

Radulescu D., 1981. Petrologie magmatica şi metamorfica. Editura Didactica şi Pedagogica. Bucureşti. 

366p.

Petrologie sedimentara: Roci siliciclastice 

Bibliografie: 

Tucker M.E., 2001. Sedimentary Petrology. An Introduction to the Origin of Sedimentary Rocks Blackwell 

Science, Oxford, 262p. 

Resurse minerale: Zacaminte hidrotermale (hipotermale, mezotermale, epitermale şi hidrometasomatice). 

Bibliografie: 

Marza I., 1999. Geneza zacamintelor de origine magmatica, 4, Metalogenia Hidrotermala, Presa Universitara 

Clujeana, 516 p. 

Vlad Ş-N., 2005. Tipologia şi gestiunea resurselor minerale metalifere. Casa Carţii de Ştiinţa, 204 p. 

Rezistenta materialelor si mecanica rocilor: Proprietati fizice si mecanice ale rocilor 

Bibliografie: 

Florea M., 1983. Mecanica rocilor. Editura Tehnica, Bucureşti. 332 p. 

Jaeger J.C., Cook N.G.W., Zimmerman R.W., 2007. Fundamentals of Rock Mechanics. Blackwell 

Publishing. 475 p. 

Todorescu A, 1984. Proprietaţile rocilor. Metodologii şi rezultate. Editura Tehnica, Bucureşti. 676 p. 

Stratigrafie: Cronostratigrafie: definiţii, tipuri, proceduri de stabilire a unităţilor şi stratotipurilor unităţilor 

cronostratigrafice; scări cronostratigrafice, metode de cronocorelare 

Bibliografie: 

Filipescu S., 2002. Stratigrafie. 277 p. Presa Universitara Clujeana. 

TEMATICĂ ALTERNATIVĂ PENTRU LINIA MAGHIARĂ 

Geologie structurala si cartografie geologica: Deformari rupturale; deformari plastice 

Bibliografie: 

McClay K.R., 1987. The Mapping of Geological Structures, Open University Press Milton Keynes and 

Halsted Press,161p. 

Csontos L., 1996. Szerkezeti földtan , ELTE egyetemi jegyzet, Budapest 

Geotectonica: Zone de convergenta a placilor si structuri asociate; zone de divergenta a placilor si structuri 

asociate 

Bibliografie: 

Mosonyi E., 1998. Globáltektonika, Egyetemi jegyzet, 

Kearey and Vine, 1990. Global tectonics. Blackwell Science. 

Micropaleontologie: Foraminiferele: caractere morfologice; natura si structura testului; cresterea si 

arhitectura generala a testului; forma si modul de dispunere a lojelor; terminologie, orientare, dimensiuni 

Bibliografie: 

Majzon, L., 1966. Foraminifera-vizsgálatok, Akadémiai Kiadó, Budapest, 940 p. 

Boda, J., Monostori M, 1991. Mikropaleontologiai gyakorlatok : kézirat. Tankönyvkiadó, Budapest, 332 p. 

Petrologie sedimentara: Asociatii de roci sedimentare din zone orogene: preflis, flis, molasa; analiza 

granulometrica a rocilor epiclastice 

Bibliografie: 

Anastasiu N., 1998. Sedimentologie şi petrologie sedimentară. Ed. Universităţii Bucureşti. 

Jipa D., 1987. Analiza granulometricä a sedimentelor 

Szakmány G., 2001. Mikromineralógia. Oktatási segédanyag 

Petrologie magmatica: Procese de diferentiere a magmelor; clasificarea rocilor magmatice 

Bibliografie: 

Best, MG 2003. Igneous and metamorphic petrology. Blackwell Science Ltd 

Kiss J., 1996. Àsvàny-kőzettani alapismeretek, 380 pg. (Jegyzet) Nemzeti Tankönyvkiadó. 

Petrologie metamorfica: Roci ale metamorfismului orogenic; rocile metamorfismului de contact 

Bibliografie: 

Mosonyi E., 2008. Metamorf kőzettan jegyzet (elektronikus formátum) 

Vernon. R H., 2004. A practical guide to rock microstructures. Cambridge University Press


sesiunea iunie 2012. 

GHID PRACTIC 

de realizare şi evaluare a lucrării de licenţă 

la Facultatea de Biologie şi Geologie/Departamentul Biologie – linia română 

1. Teme pentru lucrarea de licenţă : 

Pentru orientarea şi îndrumarea studenţilor, în condiţii corespunzătoare, trebuie respectate câteva reguli. 

• Afişarea temelor (pentru lucrarea de licenţă) se face la fiecare colectiv din facultate, până la începerea celui 

de-al doilea semestru al anului universitar. 

• Alegerea temei pentru lucrarea de licenţă, de către studenţii sistem Bologna, se realizează până la 

sfârşitul anului II de studiu, sub îndrumarea tutorelui (îndrumătorului) de an. 

• Tutorele de an prezintă secretariatului facultăţii (în prima decadă a lunii mai, pentru anul II de studiu nivel 

licenţă, sistem Bologna) Tabel nominal cu studenţii, titlul lucrării de licenţă şi îndrumătorul lucrării de 

licenţă, pentru avizare de către Consiliul profesoral. 

• Tematica lucrării de licenţă poate fi cu caracter experimental, practic, aplicativ şi/sau teoretic. 

• În alegerea temei, studenţii sunt orientaţi de către tutorele de an, prin prezentarea de aspecte de 

cercetare din facultate, în funcţie de aptitudinile individuale, nivelul de cunoştinţe, perspective continuării 

cercetării la nivel masterat şi doctorat etc. 

• Un cadru didactic poate îndruma cel mult 5 lucrări de licenţă/promoţie, la toate specializările din facultate, 

pentru o implicare cât mai eficientă în activitatea de îndrumare. 

• Fiecare cadru didactic titular de curs trebuie să coordoneze cel puţin o lucrare de licenţă/promoţie, la orice 

specializare existentă în facultate. 

• Fiecare cadru didactic oferă mai multe teme pentru lucrare de licenţă, în fiecare an. Temele care nu au fost 

alese de studenţi, pot fi oferite anul următor. 

• Titlul lucrării de licenţă este stabilit de cadru didactic şi/sau poate fi sugerat de student. 

• Acceptarea coordonării lucrării de licenţă a unui student, obligă cadrul didactic să supravegheze procesul 

de realizare a lucrării, iar pe student să fie receptiv la toate sugestiile şi sfaturile profesionale primite. 

2. Structura lucrării de licenţă 

În ceea ce priveşte structura lucrării de licenţă, nu există o reţetă universal valabilă. La facultatea noastră, 

cele mai multe lucrări de licenţă au o parte teoretică şi una practică. Numărul de pagini al unei lucrări de 

licenţă diferă şi în funcţie de subiectul abordat. O lucrare cu parte teoretică şi parte practică are număr 

variabil de pagini în funcţie de domeniul şi tema abordată, iar bibliografia trebuie să cuprindă mai multe 

titluri, în limba română şi străină. Din totalul de pagini, partea teoretică reprezintă circa 30%, iar partea 

practică (material şi metodă de lucru, rezultate obţinute şi discuţii) 60%. Concluziile, bibliografia şi eventual 

anexele reprezintă până la 10%. La o lucrare teoretică, continutul va fi organizat în capitole şi subcapitole 

care să reflecte stadiul actual al cunoaşterii, structurat logic, evitându-se alăturarea de texte disparate. 

În lucrarea de licenţă se folosesc informaţii din toată bibliografia menţionată. Deosebit de important este ca 

informaţiile din lucrare să fie clare, concise, la subiect şi scrise corect gramatical. Trebuie evitată informaţia 

de prisos, care îngreunează înţelegerea textului. 

Coperta lucrării de licenţă are format A4 şi corespunde coperţii unei cărţi. Lucrarea de licenţă poate 

fi legată prin compactare la un atelier de legătorie şi/sau spiralare.Pagina de titlu repetă informaţii de 

pe copertă şi conţine titlul propriu-zis al lucrării (Fig. 1). 

Fig. 1 

Model pentru copertă a unei lucrări de licenţă la Biologie: 

UNIVERSITATEA "BABEŞ-BOLYAI" CLUJ-NAPOCA 


Specializarea Biologie 

LUCRARE DE LICENŢĂ 

Conducător ştiinţific: 

Prof. univ. dr. CLAPA Ioan 

Absolvent: 

ISTRATE Nicolae 

Cluj-Napoca 

Iunie 2008 

Model pentru pagină de titlu: 

UNIVERSITATEA "BABEŞ-BOLYAI" CLUJ-NAPOCA 


Specializarea Biologie 

Acţiunea antifungică a extractului vegetal de Allium cepa 

Conducător ştiinţific: 

Prof. univ. dr. CLAPA Ioan 

Absolvent:

ISTRATE Nicolae 

Cluj-Napoca, 

Iunie 2008 

Cuprinsul (conţinutul) lucrării de licenţă este structurat pe capitole, subcapitole, paragrafe, în 

funcţie de specificul textului. 

Model orientativ de cuprins al lucrării de licenţă la Biologie: 

CUPRINS 

Introducere................................................................................................................................................3 

I. Caractere morfologice, nutritive şi medicinale al speciei Allium cepa....................................................5 

1. Morfologie..............................................................................................................................................5 

2. Incadrare sistematică.............................................................................................................................7 

3. Compoziţie chimică................................................................................................................................9 

4. Caracteristici nutitive............................................................................................................................11 

5. Caracteristici medicinale.................................... .................................................................................12 

II. Acţiunea antifungică a extractului vegetal de Allium cepa...................................................................17 

1. Material şi metodă de lucru..................................................................................................................17 

1.1. Medii nutritive pentru cultivarea ciupercilor.......................................................................................19 

1.2. Obţinerea extractului vegetal.............................................................................................................20 

1.3. Obţinerea de colonii fungice pe mediu nutritiv...................................................................................21 

2. Rezultate şi discuţii...............................................................................................................................25 

2.1. Acţiunea extractului vegetal asupra germinării şi creşterii ciupercii Botrytis cinerea.........................25 

2.1.1. Cultivarea ciupercii pe mediu nutritiv cu extract vegetal.................................................................25 

2.1.2. Cultivarea ciupercii pe mediu nutritiv cu allicină.............................................................................27 

2.1.3. Cultivarea ciupercii pe mediu nutritiv cu Fluconazol.................................. ....................................29 

2.2. Acţiunea extractului vegetal asupra germinării şi creşterii ciupercii Fusarium oxysporum…….........31 

2.3. Acţiunea extractului vegetal asupra germinării şi creşterii ciupercii Sclerotinia sclerotioru………....33 

Concluzii...................................................................................................................................................35 

Bibliografie................................................................................................................................................37 

Precizări 

În Introducere se prezintă motivaţia alegerii temei, gradul de noutate, importanţa etc. 

Toate titlurile bibliografice menţionate la Bibliografie, trebuie să fie indicate în lucrare. Cel mai frecvent, 

titlurile bibliografice se scriu în ordine alfabetică. Indicarea bibliografiei în lucrarea de licenţă se face în 

funcţie de numărul de autori. Model orientativ, pentru scierea bibliografiei, la o lucrare de licenţă. 

Bibliografie 

1. Duke, J.A., Bogenschutz-Godwin, M.J., duCellier, J., Duke, P-A.K., 2002, Handbook of Medicinal 

Herbs, CRC Press. 

2. Hughes, B.G., Lawson, L.D., 1991, Antimicrobial effects of Allium sativum L. (garlic), Allium 

ampeloprasum L. (elephant garlic), and Allium cepa L. (onion), garlic compounds and commercial garlic 

supplement products, Phytotherapy Research, 5(4): 154-158. 

3. Josling, P., 2003, Allicin. The heart of garlic, NWI Publishing Callahan, Florida. 

4. Lemar, K.M., Passa, O., Aon, M.A., Cortassa, S., Müller, C.T., Plummer, S., O’Rourke, B., Lloyd, D., 2005, 

Allyl alcohol and garlic (Allium sativum) extract produce oxidative stress in Candida albicans, Microbiology, 

151(10): 3257-3265. 

Dacă este un singur autor (Pct. 3), se indică în paranteză (Josling, 2003), dacă sunt 2 autori (Pct.2) se 

notează (Hughes şi Lawson, 1991), iar dacă sunt mai mulţi autori (Pct. 1 şi 4) se scrie (Duke şi colab., 4 

2002). De asemenea, la Bibliografie se notează referinţele bibliografice de pe Internet, cu precizarea adresei 

site-lui. 

3. Redactarea lucrării de licenţă 

Lucrarea de licenţă se elaborează în 3 exemplare: 1 exemplar pentru arhiva instituţiei, 1 exemplar pentru 

conducătorul ştiinţific şi 1 exemplar pentru candidat. Formatul lucrării de licenţă este A4. 

Tehnoredactarea se realizează la calculator, pe format A4, cu oglinda paginii de 2,5 cm stanga (pentru 

compactare) şi câte 2,0 cm în dreapta, sus şi jos. Textul imprimat are o spaţiere de 1,5 linii între rânduri şi 

este redactat cu Times New Roman, font de 12, cu utilizarea diacriticelor caracteristice. La redactare, 

paragraful se aliniază prin justified, iar alineatul se marchează spre interior. Numerotarea paginilor începe cu 

pagina de titlu, care este pagina 1 şi se continuă, până la ultima pagină. 

4. Susţinerea lucrării de licenţă 

Susţinerea lucrării de licenţă se face în faţa unei comisii alcătuită din 3 cadre didactice din Facultatea 

de Biologie şi Geologie (specialişti în domeniul în care se încadrează tema lucrării sau în domenii conexe, 

care au cel puţin gradul didactic de şef de lucrări şi titlul de doctor) şi un secretar. În calitate de secretar al 

comisiei de licenţă pot fi numiţi şi asistenţi universitari din facultate.

Comisia de organizare a examenului de licenţă are obligaţia de a anunţa data şi locul susţinerii lucrării de 

licenţă şi de a intocmi planificarea intrării candidaţilor. La susţinerea lucrării, candidaţii se prezintă cu cel 

puţin o jumătate de oră, înaintea orei programate. 

Coordonatorul lucrării de licenţă întocmeşte un referat de evaluare pe care îl depune la secretariatul 

facultăţii, cu cel puţin 48 de ore înainte de începerea susţinerii. Cadrele didactice cu grad de asistent şi/sau 

şef de lucrări fără titlul de doctor nu pot coordona lucrări de licenţă decât împreună cu un alt cadru didactic, 

specialist în acelaşi domeniu şi care are cel puţin gradul de şef de lucrări şi titlul de doctor. În acest caz, 

referatul de evaluare este semnat de ambii coordonatori. În situaţia în care conducătorul ştiinţific nu face 

parte din Comisia de licenţă, el poate participa la susţinerea lucrării în calitate de invitat. 

5. Prezentarea lucrării 

Susţinerea lucrării de către candidat durează circa 10 minute şi cuprinde principalele idei din conţinutul 

lucrării, elementele de contribuţie personală obţinute în cercetarea temei abordate etc. 

După terminarea prezentării, membrii comisiei adresează întrebări pentru verificarea modului în care 

candidatul cunoaşte problematica abordată în lucrare, pentru verificarea modului în care s-a făcut 

valorificarea bibliografiei citate etc. Discuţiile membrilor comisiei de licenţă cu candidatul durează circa 5 

minute. 

6. Sugestii orientative 

Pentru o prezentare in Power Point, sunt necesare circa 10-15 slide-uri, cu titlul lucrării (1 slide), cuprinsul (1 

slide), material şi metodă de lucru (1 slide), rezultate obţinute (8-10 slide-uri), concluzii (1 slide) şi bibliografie 

selectivă (1 slide). La prezentare, nu se citeşte numai informaţia de pe slide. 

7. Notarea lucrării de licenţă 

Nota acordată pentru lucrare va reflecta conţinutul informaţional al acesteia, modul de prezentare, precum şi 

răspunsurile candidatului la întrebările adresate de membrii comisiei. Nota se calculează ca medie 

aritmetică a notelor acordate de cei 3 membri ai comisiei, fără rotunjire. Nota propusă de conducătorul 

ştiinţific este orientativă, iar secretarul comisiei de licenţă nu acordă note. 

Media minimă de promovare a examenului de licenţă este 6,00. Dacă nota acordată pentru lucrarea de 

licenţă este mai mică de 6,00, membrii Comisiei de licenţă notează pe coperta 3, o apreciere scurtă (maxim 

10 rânduri) şi semnată privind lucrarea. 

8. Concluzii finale 

Pentru candidaţii care au promovat examenul de licenţă se eliberează o adeverinţă provizorie, care este 

valabilă până în momentul eliberării diplomelor de licenţă. 

Facultatea de Biologie şi Geologie a UBB organizează o bază de date cu lucrările de licenţă susţinute, prin 

grija secretarilor de catedră şi a secretariatului facultăţii. 

Ghidul practic a fost aprobat de Consiliul profesoral al Facultăţii de Biologie şi Geologie şi se aplică pentru 

toţi candidaţii, indiferent de promoţie, care se prezintă la examenul de licenţă, în sesiunea iunie-iulie 2009 şi 

ianuarie-februarie 2010. 

Bibliografie 

1. Ghid practic de redactare a tezei de licenţă, Învăţământul Jurnalistic clujean , anul II, nr. 12, octombrie 

2007; 

2. Regulamentul de organizare şi desfăşurare a examenului de licenţă la Facultatea de Drept a UBB, 

law.ubbcluj.ro/secretare/regulament_admitere_2006_lic_master.pdf 

Cluj-Napoca,



STRUCTURA PROPUSĂ 1 

pentru lucrarea de licenţă a absolvenţilor Departamentului de Geologie 

Cap. I. Introducere. Se precizează localizarea arealului studiat şi obiectivele propuse pentru realizarea 

lucrării de licenţă. 

Cap. II. Metode de studiu. Se descriu metodele aplicate în vederea atingerii obiectivelor propuse: în teren 

(cartare, localizare, ridicare de profile, metoda de probare, localizarea probelor, imagini foto etc.) şi în 

laborator (confecţionarea secţiunilor subţiri, prelucrarea materialului paleontologic, granulometrie, analize 

specifice macroscopice si microscopice, difracţie de raze X, metode spectroscopice, analize termice, 

microsondă electronică etc. – după caz); 

Cap. III. Geologia regiunii si zonei studiate. Sinteză privind cadrul geologic-structural în contextul evolutiv 

al unei regiuni mai largi (ex: Carpaţii Orientali, Meridionali, Munţii Apuseni, Bazinul Transilvaniei, Bazinul 

Pannonic etc.). Se pune accent pe contextul structural-tectonic si stratigrafic (în concordantă cu obiectivele 

lucrării). Se menţionează contribuţiile ştiinţifice anterioare publicate în literatura de specialitate, cu citarea 

corectă si completă a autorilor. Se va evita simpla preluare de citări din alte lucrări de specialitate si se va 

pune accent pe examinarea tuturor resurselor bibliografice disponibile. 

Zona care intră în obiectivul studiului va fi prezentată într-un subcapitol, respectând acelasi mod de 

structurare a informatiei. Se prezintă contextul în care urmează să se pună în aplicare metodologia de studiu 

propusă si modul în care obiectivele propuse vin să completeze informaţia ştiinţifică existentă. 

Capitolul IV. Prezentarea în detaliu a studiului care face obiectul lucrării de licenţă. Sunt detaliate într-o 

succesiune logică a rezultatele obtinute prin metodele utilizate si interpretarea acestora (acesta fiind capitolul 

esenţial al lucrării, comisia de evaluare va aprecia modul de însusire a metodologiei de lucru). Capitolul 

trebuie să contină, după caz, principalele caracteristici mineralogice, petrografice, de facies, micro- si macropaleontologice, 

stuctural-texturale etc. identificate în materialul studiat. Textul trebuie ilustrat cu material 

grafic reprezentativ (schiţe de încadrare geologică, diagrame, coloane litologice, secţiuni transversale, 

fotografii ale mineralelor, rocilor, fosilelor, structurilor, aflorimentelor etc.). Datele obtinute trebuie interpretate 

în contextul obiectivelor lucrării, făcându-se comparatii cu rezultatele existente în literatura de specialitate si 

subliniindu-se eventualele noutăti aduse de lucrare. 

Citarea autorilor în text se face astfel: 

- un singur autor: (Ilie, 1954) sau Ilie (1954), după caz; 

- doi autori: (Chira & Bălc, 2001) sau Chira & Bălc (2001), după caz ; 

- trei sau mai mulţi autori: (Johnson et al., 2006) sau Johnson et al. (2006), după caz. 

Cap. V. Concluzii. Se sintetizează toate rezultatele obţinute şi se încadrează în contextul cunoasterii 

subiectului luat în studiu. Se menţionează clar contributia autorului la studiul realizat. 

Cap. VI. Bibliografie. Se prezintă în ordine alfabetică toate lucrările citate în text, mentionând toţi autorii. 

Modul de redactare a listei de lucrări trebuie să urmărească următoarele reguli: 

a. Cărţi: 

Balintoni, I. (1997). Geotectonica terenurilor metamorfice din România. Editura Carpatica, Cluj-Napoca, 176 

p. 

b. Articole, studii etc. publicate în reviste de specialitate: 

Amelin, Y., (2004). Sm–Nd systematics of zircon. Chemical Geology 211, 375-387. 

Cawood, P.A., Buchan, C., (2007). Linking accretionary orogenesis with supercontinent assembly. Earth 

Science Reviews 82, 217-256. 

Nance, R.D., Murphy, J.B., Strachan, R.A., D'Lemos, R.S., Taylor, G.K., (1991). Late Proterozoic 

tectonostratigraphic evolution of the Avalonian and Cadomian terranes. Precambrian Research 53, 41-78. 

1 În funcţie de particularităţile temei studiate, coordonatorul ştiinţific poate aduce modificări prezentei structuri.



BABEŞ-BOLYAI TUDOMÁNYEGYETEM 

BIOLÓGIA ÉS GEOLÓGIA KAR 

Biológia és Ökológia alapképzések 

Magyar nyelvű magiszteri képzés 

GHID 

de redactare a lucrărilor de licenţă şi masterat 

- Departamentul de Biologie – linia maghiară - 

Az államvizsga és magiszteri szakdolgozatok 

szerkezeti és formai követelményei 

1. 

A címlapon román nyelven szerepeljen: az egyetem neve, a kar neve, a dolgozat típusának megnevezése 

(Államvizsga dolgozat - Lucrare de licenţă, illetve Magiszteri dolgozat - Disertaţie de masterat), majd a 

dolgozat címe, a végzős hallgató neve, a szak, ahol végez, a témavezető (Conducător ştiinţific), esetleg még 

a konzulens (Consultant ştiinţific) neve, ha a témavezetőn kívül más személy is vezette a dolgozatot, 

Kolozsvár, évszám. 

2. 

A második lapon magyar nyelven szerepeljen: az egyetem neve, a kar neve, a dolgozat típusának 

megnevezése (Államvizsga dolgozat, illetve Magiszteri dolgozat), majd a dolgozat címe, a végzős hallgató 

neve, a szak, ahol végez, a témavezető, esetleg még a konzulens (ha a témavezetőn kívül más személy is 

vezette a dolgozatot) neve, Kolozsvár, évszám. 

3. 

Tartalomjegyzék oldalszámokkal. 

4. 

1.) Bevezetés – a saját eredményeken alapuló szakdolgozat esetében 

– a szakdolgozat témájának szakirodalmi alapon történő részletes áttekintése, elméleti rész; 

– a témaválasztás megindokolása, egy tágabb tudományterületbe való behelyezése; 

– célkitűzések és kérdések (vagy hipotézisek) megfogalmazása. 

2.) Bevezetés (ekkor a fejezet címe: Szakirodalmi áttekintés) – a nem saját eredményeken alapuló, 

szakirodalmi összegzést végző szakdolgozatok esetében 

– a témaválasztás megindokolása, egy tágabb tudományterületbe való behelyezése; 

– célkitűzések és kérdések; 

– a szakdolgozat témájának szakirodalmi alapon történő részletes áttekintése, elméleti rész. 

5. 

Anyag és módszer – a saját eredményeken alapuló szakdolgozat esetében 

– a vizsgálat tárgyának bemutatása (pl. egy faj, egy nemzetség, egy populáció, egy növény- v. 

állatközösség, egy terület) - erre, a szakvezető útmutatása alapján, a bevezetésben is sor kerülhet, 

amennyiben a témaválasztás ezt indokolja; 

– a vizsgálat körülményeinek bemutatása; 

– a vizsgálat módszertani leírása (pl. gyűjtés, megfigyelés, mérés módszerei), felhasznált eszközök (pl. 

mérőműszer), mért változók; 

– az adatfeldolgozás módszerei. 

6. 

Eredmények és kiértékelésük – a saját eredményeken alapuló szakdolgozat esetében 

– az eredmények közlése (itt lehetnek táblázatok, ábrák, saját feldolgozású térképek, saját rajzok) és ezek 

értelmezése, kiértékelése, magyarázata. A kiértékelés támaszkodjon az eddig tanult vagy olvasott 

ismeretekre; 

– az eredmények összevetése más, hasonló témakörben született tanulmányok eredményeivel; 

– jövőbeni kutatási irányzatok lehetőségei (kimaradt kérdések felsorolása, milyen tanulmányt lenne érdemes 

elvégezni, amely sokkal inkább választ adna a dolgozatban feltett kérdésekre vagy kiegészítené azokat). 

7. 

1.) Következtetések levonása – a saját eredményeken alapuló szakdolgozat esetében 

2.) Összegzés – a nem saját eredményeken alapuló, szakirodalmi összegzést végző szakdolgozatok 

esetében 

A dolgozat lényegének megfogalmazása. 

– a legérdekesebb következtetések megfogalmazása röviden, esetleg pontokba szedve (3-5 pont).

8. 

Köszönetnyilvánítás 

– segítőknek, anyagi támogatónak (ha volt). 

9. 

Irodalomjegyzék 

Az irodalomjegyzék összeállítását a Functional Ecology c. nemzetközi szaklap követelményei szerint kell 

összeállítani (http://www.functionalecology.org/view/0/authorGuideline.html; References). 

Cikkek esetében: 

Resmeriţă, I. (1967) Fitocenoze din Câmpia Transilvaniei cu relictul xerotermic Nepeta ucranica. Studii şi 

cercetări de biologie, Seria Botanică, 19, 53-60. 

Magyarázat: Resmeriţă = a szerző vezetékneve, I. = a szerző keresztnevének kezdőbetűje, 1967 = az 

idézett cikk megjelenésének éve, „Fitocenoze din Câmpia Transilvaniei cu relictul xerotermic Nepeta 

ucranica.” = a cikk címe, „Studii şi cercetări de biologie, Seria Botanică” = a folyóirat neve, 19 a folyóirat 

kötetszáma, 53-60 a cikk oldalszámai. 

Könyv, tanulmány esetében: 

Baskin, C.C. & Baskin, J.M. (2001) Seeds. Ecology, biogeography, and evolution of dormancy and 

germination. Academic Press, San Diego, CA, US. 

Magyarázat: ebben az esetben a könyvnek két szerzője van, a könyv címe „Seeds. Ecology, biogeography, 

and evolution of dormancy and germination”, ezt követi a kiadó „Academic Press” és a kiadás helyszíne „San 

Diego, CA, US”. 

Könyvfejezet esetében: 

Bartha S., Rédei T., Szollát Gy., Bódis J. & Mucina, L. (1998) Északi és déli kitettségű dolomitsziklagyepek 

térbeli mintázatainak összehasonlítása. Sziklagyepek szünbotanikai kutatása. Zólyomi Bálint 

professzor emlékének (szerk P. Csontos), , pp. 159-182. Scientia Kiadó, Budapest. 

Magyarázat: „Északi és déli kitettségű dolomitsziklagyepek térbeli mintázatainak összehasonlítása” a 

könyvfejezet címe, amely a Csontos Péter által szerkesztett „Sziklagyepek szünbotanikai kutatása. Zólyomi 

Bálint professzor emlékének” c. könyvben jelent meg a Scientia Kiadó gondozásában, Budapesten. A 

könyvfejezet oldalszámai: 159-182. 

Az irodalomjegyzékben szereplő tanulmányokat, könyveket, stb. a szerzők vezetékneve szerint betűrendi 

sorrendben kell felsorolni, számozás nélkül. Ha ugyanaz a szerző több tanulmánnyal is szerepel, akkor az 

évszám szerint kell rendezni, ha pedig az egyik tanulmányban egyedüli szerző (ez kerül előre), a többiben 

kettő vagy több szerző van, akkor a második szerző neve szerint kell rendezni a többi tanulmányt. 

10. 

Függelék (fakultatív) 

A nyers, általában alapadatokat közlő, terjedelmesebb táblázatok (pl. cönológiai felvételek, mérési 

eredmények) vagy térképelemzések (ábra) ide kerülnek. A függelékben külön számozzuk az ábrákat és 

táblázatokat, és ugyanúgy címmel látjuk el, mint azokat, amelyek a szövegtestbe kerülnek. A szövegben 

pedig pl. (Függelék 1. táblázat)- ként kell rá utalni. 

11. 

Kivonat 

Magyar nyelvű maximum egy oldalas kivonat. 

12. 

Rezumat 

Román nyelvű maximum egy oldalas kivonat. 

Egyéb formai követelmények 

Irodalmi források idézése 

Szövegben idézni kell azt a szerzőt (szerzőket) – csak a vezetéknevet! – tanulmányuk megjelenésének 

dátumával együtt, akinek az adata, véleménye, az általa leírt ismeretek bekerültek a dolgozatba. 

Pl. „A földtörténet harmadkorában az Erdélyi-medence a Parathetys egyik beltengere volt (Juhász 

1987)” itt Juhász a tanulmány egyetlen szerzője. 

„Az északi és déli kitettségű sziklagyepek fajösszetétele is különböző (Bartha és mtsai 1998)” az 

utóbbi esetben kettőnél több szerző volt.

Ha két szerző van akkor a szövegkörnyezetben (Bartha és Kun 2001). Vagy: „Bartha és Kun (2001) 

szerint a gyepek nem mindig fajgazdagok. Azonban Gál és munkatársai (1985) kimutatták, hogy ez az 

összefüggés ....” 

A nagyon alapvető, széles körben ismert információkat, tényeket már nem szükséges alátámasztani, 

vagyis ebben az esetben nem szükséges idézni azt, aki ezt először leírta, igazolta. Pl. „A hím erdei pinty 

tollazatának színe eltér a nőstényétől.” 

Azok a szakirodalmi források, amelyekre a dolgozat szövegében történik hivatkozás legyenek benne 

az irodalomjegyzékben, és fordítva, minden irodalmi forrásra, amely az irodalomjegyzékben szerepel, 

hivatkozni kell a szövegben. 

Formai követelmények 

A dolgozatot A4-es formátumban, 12-es betűmérettel, másfeles sorközzel, akár mindkét oldalra nyomtatva 

(javasolt), egy példányban kell elkészíteni. 

Fajneveket dőlt betűvel kell írni a szövegben. Faunisztikai vagy florisztikai témájú dolgozatoknál az auctor (a 

faj leírója) nevének és a leírás évének a kiírása kötelező a faj első (!) említésénél. 

Ábrák és táblázatok 

Az ábra címe mindig az ábra alá, táblázat esetében fordítva, a táblázat fölé kerül. Pl. 

„1. ábra. A kezelés hatása az állományok diverzitására.”, majd folytatólagosan az ábramagyarázatok. Pl. „Az 

ábrán található rövidítések: K = kaszálás, L = legeltetés.” 

„1. táblázat. A kezelés hatása az állományok diverzitására.” 

Az ábrákra, táblázatokra utalni kell a szövegben. Pl. „A legeltetett állományok diverzebbek voltak, mint a 

nem kezelt állományok (1. táblázat).” 

Ha fényképek, térképek kerülnek a szövegbe, azokat is számozni kell, ábrafelirattal kell ellátni és ugyanúgy 

ábraként utalni rájuk a szövegben (4. ábra). 

A dolgozatot az államvizsga bizottság titkárának kell leadni a védés előtt egy héttel. Az erre 

vonatkozó információkat a leadás előtt tesszük közzé e-mail körlevélben és/vagy plakátokon, de az 

egyetem titkárságán is felvilágosítást nyújtanak. 

A dolgozat magyar és román nyelvű, maximum egy oldalas kivonatát a védés előtt két héttel e-mailen 

kell eljuttatni Markó Bálinthoz (balintm@gmail.com). 

Cluj-Napoca, 25.11.2011

Regulament de finalizare a studiilor - Facultatea de biologie şi ...

Create successful ePaper yourself

Delete template?

Save as template?