Totul despre Proteine - GRUPA IV.pdf

Introducere
Cuvântul proteina provine din limba greaca proteinus care înseamna primul. Proteinele
intra în componenta tuturor celulelor, iau parte la formarea unor fermenti si intervin în
desfasurarea tuturor proceselor vitale în organism: intra în structura multor hormoni; participa
la formarea anticorpilor cu rolul de aparatori ai organismului împotriva microbilor si toxinelor
acestora; intra în combinatii chimice cu substante chimice toxice, transformându-le în
substante netoxice; îndeplinesc functia de transportatori formând diferite complexe (proteinolipidic,
proteino-glucidic, proteino-mineral, proteino-vitaminic, proteino-hidric si cu unele
medicamente); participa la mentinerea echilibrului osmotic, la repartizarea apei si a
substantelor dizolvate în ea în diferitele parti ale organismului; pot fi arse în organism cu scop
energetic, 1 g de proteine eliberând 4 kcalorii.
În componenta proteinelor intra aminoacizi. Din cei 20 de aminoacizi cunoscuti 8 sunt
considerati esentiali, întrucât nu pot fi sintetizati în organismul omului si trebuie adusi zilnic
cu alimentele. Acestia sunt valina, lizina, leucina, izoleucina, metionina, triptofanul, treonina,
fenilalanina. Pentru copiii sub 1 an histidina este aminoacid esential. Ceilalti au fost numiti
neesentiali întrucât pot fi sintetizati în organism din alte substante. Pentru sinteza proteinelor
organismului este nevoie de aminoacizi esentiali si neesentiali în anumite proportii.
Aminoacizii esentiali îndeplinesc functii diferite în organism.
Valina. Insuficienta ei în ratia alimentara provoaca scaderea consumului de hrana,
dereglari de coordonare a miscarilor, hipertensiune si moartea sobolanilor supusi experientei.
Lizina intra în componenta triptofanului si metioninei. Insuficienta de lizina în ratia
alimentara are drept consecinta dereglarea circulatiei sanguine, micsorarea numarului de
eritrocite în sânge si continutului de hemoglobina, provoaca istovirea muschilor, dereglari în
calcificarea oaselor, diverse modificari patologice în ficat si plamâni. Insuficienta lizinei la
oameni provoaca cefalee, vertijuri, greata, voma, anemie, leucopenie. Includerea lizinei în
ratia alimentara face sa sporeasca numarul de reticulocite în maduva oaselor. Sunt sarace în
lizina cerealele. Sursele principale de lizina le constituie brânza de vaci, carnea, pestele.
Leucina contribuie la normalizarea bilantului de azot, a metabolismului proteic si
glucidic. în insuficienta de leucina la animale se retine cresterea, se micsoreaza masa corpului,
apar modificari în ficat, în glanda tiroida.
Izoleucina întra în componenta proteinelor organismului. Lipsa izoleucinei în ratia
alimentara provoaca echilibru azotat negative.
Metionina este donatorul principal de grupe metilice labile, folosite la sinteza colinei
(substanta cu însusiri biologice active, cu actiune lipotropa). Metionina normalizeaza
metabolismul lipidelor si al fosfolipidelor în ficat si se recomanda la profilaxia si tratarea
aterosclerozei. Acidul folic stimuleaza eliminarea grupelor metilice ale metioninei, asigura
sinteza colinei în organism. Metionina este necesara la functionarea suprarenalelor si la
sinteza adrenalinei. Sursa principala de metionina este brânza de vaci.
Treonina. In lipsa ei la animale se retine cresterea, se micsoreaza masa corpului,
provocând chiar moartea lor.
Triptofanul participa la sinteza albuminei si globulinei, este necesar la cresterea
animalelor si mentinerea echilibrului azotat, la sinteza proteinelor serice si a hemoglobinei, a
acidului nicotinic si joaca un rol important în profilaxia pelagrei. Surse importante de
triptofan sunt carnea, pestele, brânza de vaci, ouale. Sunt bogate în triptofan soia, fasolea,
mazarea. O cantitate relativ mica de triptofan contine proteina porumbului. Din aceasta cauza
ratia alimentara cu utilizarea preponderenta a porumbului poate provoca pelagra.
Fenilalanina participa la normalizarea functiei glandei tiroide si a suprarenalelor. Din
fenilalanina se sintetizeaza tirozina care contribuie la formarea adrenalinei.
4