Tehnologia laptelui.pdf - UBM :: Departamentul de Chimie-Biologie
Tehnologia laptelui.pdf - UBM :: Departamentul de Chimie-Biologie Tehnologia laptelui.pdf - UBM :: Departamentul de Chimie-Biologie
Œn procesul de pasteurizare i concentrare a laptelui se distrug cea 20.. .30%, la sterilizare -cca 50% din con˛inutul de vitamina C al laptelui - materie prim„. Vitaminele hidrosolubilc Ón procesul de prelucrare a laptelui trec Ón subprodusele lactate - lapte degresat, zer i zar„. C„ile de Ómbog„˛ire a laptelui cu vitamine. Sunt dou„ c„i principale de Ómbog„˛ire a laptelui cu vitamine: ï Crearea condi˛iilor optime de Óntre˛inere i alimenta˛ie a animalelor produc„toare de lapte. Óntruc‚t majoritatea vitaminelor din lapte sunt de provenien˛„ furajer„, sursa principal„ de Ómbog„˛ire a laptelui cu vitamine este includerea Ón ra˛ie a furajelor bogate Ón vitamine. ï Introducerea concentratelor de vitamine Ón laptele-materie prim„ in procesul de fabricare a unor produse lactate. Enzimele din lapte. Laptele proasp„t muls are un con˛inut variat de enzime. Unele sunt de origine mamar„, altele de origine microbian„, iar altele au origine mixt„. Ne vom referi la enzimele ce au importan˛„ Ón tehnologia i aprecierea calit„˛ii laptelui. Acestea, dup„ reac˛ia i substan˛a asupra c„reia ac˛ioneaz„ se clasific„ Ón 3 grupe: Hidrolaze Din aceast„ grup„ fac parte fosfataza, lipaza, lactaza, proteaza, amilaza etc. Fosfataza hidrolizeaz„ esterii fosforici, Ón lapte se Ónt‚lne te fosfataza alcalin„ i acid„. Fosfataza alcalin„ arc origine mamar„ i este foarte sensibil„ la temperaturi Ónalte. Ea se distruge la temperatura de pasteurizare de 63...65 C timp de 30 mm., de aceea prezen˛a acestei enzime Ón lapte indic„ lapte pasteurizat incorect, sau adaos de lapte crud Ón cel pasteurizat. De aceea, "proba fosfatazci" serve te ca indicator al pasteuriz„rii laptelui la temperaturi minime de pasteurizare.
Lipaza catalizeaz„ hidroliza gliceridelor Ón acizi gra i i glicerina, provoc‚nd apari˛ia diferitelor defecte de gust i miros la produsele lactate bogate Ón gr„simi. Este o enzim„ de provenien˛a mixt„. Ón lapte se g„se te sub 2 forme - lipaza membranic„ str‚ns legat„ de Ónveli ul globulei de gr„sime i lipaza plasmic„ - slab legat„ de cazein„. Unele vaci secret„ lapte cu con˛inut sporit de lipaza membranic„. Datorit„ acestui fapt untul i sm‚nt‚na fabricate din lapte proasp„t pot avea gust am„rui, ca rezultat al descompunerii gr„simii. In laptele normal, proasp„t muls, lipaza este practic inactiv„. Activitatea ei cre te brusc Ón cazul omogeniz„rii intense cu formare de spum„, pomp„rii dintr-un vas Ón altul etc, ceea ce scade rezisten˛a laptelui la p„strare. Aceast„ enzim„ este inactiv„ la pasteurizarea laptelui la temperaturi de peste 80 C, de aceea pentru cre terea duratei de p„strare a produselor lactate bogate Ón gr„simi, ele se fabric„ din materie prim„ pasteurizat„. Lipaza de origine bacterian„ particip„ la maturarea unor br‚nzeturi (Camambert, Roquefort, Bucegi, Picant„ etc.). Proteaza catalizeaz„ hidroliza substan˛elor proteice p‚n„ la peptone, polipeptide i aminoacizi. Are origine dubl„-mamar„ i microbian„. Particip„ la maturarea br‚nzeturilor cu past„ tare. Este activ„ i la temperaturi sc„zute, de ace provoac„ defecte de gust i miros laptelui crud r„cit, p„strat timp Óndelungat, pasteurizare se distruge. Lactaza catalizeaz„ hidroliza lactozei. Este de origine dubl„, Óns„ din glanda mamar„ Ón lapte trece Ón cantit„˛i neÓnsemnate, cantitatea principal„ fiind secretat„ microflora ce se dezvolt„ Ón lapte Ón perioada de p„strare. La pasteurizare se distruge
- Page 1 and 2: Curs tehnologia laptelui Valoarea n
- Page 3 and 4: conferind astfel laptelui propriet
- Page 5 and 6: Africa 31 0,7 0,2 0,7 Australia 510
- Page 7 and 8: Compozi˛ia chimic„ a laptelui La
- Page 9 and 10: 3. azot 15,0 mg 5. Urme de elemente
- Page 11 and 12: Margarinic Cl6H33COOH 1,0 Solid 0,1
- Page 13 and 14: nesatura˛i (linoleic, linolenic i
- Page 15 and 16: Meissl re de de Gr„sime 0,863topi
- Page 17 and 18: Œn cea de a doua faz„, glucoza i
- Page 19 and 20: pentru sinteza laptelui organismul
- Page 21 and 22: Schimbarea brusc„ a raportului cl
- Page 23 and 24: S-a constatat c„ prin consumul zi
- Page 25 and 26: i dup„ propriit„tile tehnologoc
- Page 27 and 28: Procesul de coagulare a cazeinei su
- Page 29 and 30: Figura 3 Structura proteinelor seri
- Page 31 and 32: Av‚nd Ón vedere c„ Ón cazein
- Page 33: Vitamina K. Laptele este o surs„
- Page 37 and 38: sm‚nt‚nii, untului etc. culoare
- Page 39 and 40: Densitatea laptelui de vac„ natur
- Page 41 and 42: produsului i starea fizic„ a gr
- Page 43 and 44: Aciditatea titrabil„ a laptelui v
- Page 45 and 46: Datorit„ capacit„˛ii tampon, c
- Page 47 and 48: eprezentat de Str. lactic, Str. ter
- Page 49 and 50: Bacteriile propionice av‚nd propr
- Page 51 and 52: Microorganismele patogene din lapte
Lipaza catalizeaz„ hidroliza gliceri<strong>de</strong>lor Ón acizi gra i i glicerina,<br />
provoc‚nd apari˛ia diferitelor <strong>de</strong>fecte <strong>de</strong> gust i miros la produsele lactate<br />
bogate Ón gr„simi. Este o enzim„ <strong>de</strong> provenien˛a mixt„. Ón lapte se g„se te<br />
sub 2 forme - lipaza membranic„ str‚ns legat„ <strong>de</strong> Ónveli ul globulei <strong>de</strong><br />
gr„sime i lipaza plasmic„ - slab legat„ <strong>de</strong> cazein„.<br />
Unele vaci secret„ lapte cu con˛inut sporit <strong>de</strong> lipaza membranic„.<br />
Datorit„ acestui fapt untul i sm‚nt‚na fabricate din lapte proasp„t pot avea<br />
gust am„rui, ca rezultat al <strong>de</strong>scompunerii gr„simii.<br />
In laptele normal, proasp„t muls, lipaza este practic inactiv„.<br />
Activitatea ei cre te brusc Ón cazul omogeniz„rii intense cu formare <strong>de</strong><br />
spum„, pomp„rii dintr-un vas Ón altul etc, ceea ce sca<strong>de</strong> rezisten˛a <strong>laptelui</strong> la<br />
p„strare.<br />
Aceast„ enzim„ este inactiv„ la pasteurizarea <strong>laptelui</strong> la temperaturi<br />
<strong>de</strong> peste 80 C, <strong>de</strong> aceea pentru cre terea duratei <strong>de</strong> p„strare a produselor<br />
lactate bogate Ón gr„simi, ele se fabric„ din materie prim„ pasteurizat„.<br />
Lipaza <strong>de</strong> origine bacterian„ particip„ la maturarea unor br‚nzeturi<br />
(Camambert, Roquefort, Bucegi, Picant„ etc.).<br />
Proteaza catalizeaz„ hidroliza substan˛elor proteice p‚n„ la peptone,<br />
polipepti<strong>de</strong> i aminoacizi. Are origine dubl„-mamar„ i microbian„.<br />
Particip„ la maturarea br‚nzeturilor cu past„ tare. Este activ„ i la<br />
temperaturi sc„zute, <strong>de</strong> ace provoac„ <strong>de</strong>fecte <strong>de</strong> gust i miros <strong>laptelui</strong> crud<br />
r„cit, p„strat timp Ón<strong>de</strong>lungat, pasteurizare se distruge.<br />
Lactaza catalizeaz„ hidroliza lactozei. Este <strong>de</strong> origine dubl„, Óns„ din<br />
glanda mamar„ Ón lapte trece Ón cantit„˛i neÓnsemnate, cantitatea principal„<br />
fiind secretat„ microflora ce se <strong>de</strong>zvolt„ Ón lapte Ón perioada <strong>de</strong> p„strare. La<br />
pasteurizare se distruge