pdf romana - Universitatea Transilvania

Cercetări privind monitorizarea la bord a parametrilor procesului de mecaniz. a lucrărilor agricole de semănat
6. CONCLUZII FINALE
6.1. Concluzii generale
1. Semănatul este prima verigă din lanţul tehnologic al producţiei agricole, prin care seminţele
sunt introduse în sol, la o anumită adâncime, într-o anumită cantitate şi sub o anumită formă de
distribuire, în vederea înfiinţării unei noi culturi. Termenul de sămânţă este atribuit atât seminţelor
propriu-zise, care la maturitate se separă de fructul în care s-au format (mazăre, fasole, varză etc.),
cât şi unor fructe care îşi păstrează seminţele în interiorul lor şi după maturitate (cereale, floarea
soarelui, cânepă etc.)
2. In afară de pregătirea seminţelor şi a terenului pentru semănat, o atenţie deosebită trebuie
acordată maşinilor de semănat, tractoarelor şi altor echipamente tehnologice care concură la
înfiinţarea culturilor agricole. Acestea trebuie să asigure indicii calitativi impuşi lucrării de semănat,
dar să realizeze această lucrare şi în condiţii economice optime.
3. Principalele plante care se seamănă şi se cultivă în România şi prezentate în această lucrare
sunt: grâul, porumbul, orzul, orezul, floarea soarelui, soia, rapiţa şi sfecla de zahăr. Totuşi datele
statistice arată că în România suprafeţele cultivate sunt în continuă scădere, iar producţiile medii la
hectar stagnează sau scad, în contradicţie cu situaţia europeană şi mondială din acest punct de
vedere.
4. Principalele cerinţe impuse lucrării de semănat se referă la: executarea în epoca optimă;
respectarea normei de semănat la hectar; respectarea distanţei dintre rânduri şi a rectilinităţii
rândurilor; seminţele să se repartizeze la adâncimea necesară, uniform în lan şi să se acopere bine
cu un strat de pământ mărunţit; să nu se facă greşuri.
5. Maşinile de semănat universale includ în componenţă cutii de seminţe, aparate de distribuţie,
tuburi de conducere a seminţelor, brăzdare, transmisii pentru antrenarea aparatelor de distribuţie,
mecanisme pentru acţionarea brăzdarelor şi marcatoare pentru orientarea agregatului de semănat în
timpul lucrului. Aceste subansambluri sunt montate pe un cadru susţinut de două roţi, de la care se
face şi antrenarea aparatelor de distribuţie.
6. România are o experienţă şi o tradiţie bine consolidată în domeniul proiectării şi fabricării de
maşini de semănat, cele mai bune rezultate obţinându-se de către Mecanica CEAHLAU - Piatra
Neamţ (SUP 29M, SPC 6FS, SK 4, SPSF 8), SC MAT Craiova S.A. (SUDV31 - OD, SC 31 DN,
Multigrain 5000, SF 6), S.C. ROMET S.R.L. – Buzău (SCPA - 29) sau I.N.M.A. – Bucureşti (SD
3,6, S8, -CP). De regulă, dimensiunile acestor maşini de semănat s-au corelat cu caracteristicile
funcţionale ale tractoarelor fabricate în România.
7. Pe plan internaţional se remarcă maşinile de semănat ale altor firme prestigioase, precum:
BSV6 – fabricată de firma NODET GOUGIS (Franţa), AZOS – FOTSCHRITT (Germania),
SULKY CC TRAMLINES – SULKY (Germania), AMICA UBALDI (Italia), SP – GASPARDO
(Italia), AGRICOLA ITALIANA (Italia) etc. Performanţele constructiv-funcţionale ale acestor
maşini sunt similare cu cele ale firmelor americane, dar monitorizarea la bordul tractorului a
indicilor funcţionali este în curs de implementare.
8. Principalele tendinţe pe plan mondial în domeniul maşinilor de semănat se referă la creşterea
capacităţii de lucru (ACCORD DT 8 – Germania, MONOSEM – Franţa), utilizarea sistemelor
pneumatice cu suprapresiune la echipamentele pentru prăşitoare (INO – Becker – Germania),
semănatul direct în mirişte (Rapid A800S – Suedia) sau echiparea cu elemente de ghidare şi
monitorizare prin GPS (John Deere – S.U.A.). In cazul acestor echipamente se obţin performanţe
deosebite, utilizarea lor justificându-se la semănatul unor suprafeţe foarte mari, unde economiile de
combustibil şi surplusul de recoltă anulează costurile mai mari de producere a lor.
9. Pornind de la importanţa deosebită acordată lucrării de semănat, a fost necesară
normalizarea unor indici referitori la diferitele restricţii impuse acesteia, proveniţi atât din
necesitatea asigurării condiţiilor optime de germinare şi răsărire, dar şi cele care vor trebui să
66
Autor: ing.PĂUNESCU I. Dan Dorian Conducător ştiinţific: Prof.univ.dr.ing.BRĂTUCU Gheorghe