pdf romana - Universitatea Transilvania

Universitatea TRANSILVANIA din Braşov 

Facultatea de Alimentaţie şi Turism 

Ing. PĂUNESCU I. Dan-Dorian 

TEZA DE DOCTORAT 

-Rezumat- 

CERCETĂRI PRIVIND MONITORIZAREA LA BORD A 

PARAMETRILOR PROCESULUI DE MECANIZARE A 

LUCRĂRILOR AGRICOLE DE SEMĂNAT 

RESEARCH INTO BOARD MONITORING OF 

PARAMETERS CHARATERISING THE MECHANIZATION 

PROCESS OF AGRICULTURAL SEEDING WORKS 

Conducător ştiinţific: 

Prof.univ.dr.ing. BRĂTUCU Gheorghe 

Braşov 

2010

MINISTERUL EDUCAŢIEI, CERCETĂRII ŞI INOVĂRII 

UNIVERSITATEA TRANSILVANIA DIN BRAŞOV, 

500038 Braşov, B-dul Eroilor nr.29, 

Tel./Fax: +40-0268-413000 

Către _________________________________________ 

Vă aducem la cunoştinţă că în ziua de joi, 22.07.2010, ora 11:00 în sala RP6 (amfiteatru 

corp R), la Facultatea de Alimentaţie şi Turism, va avea loc susţinerea publică a tezei de 

doctorat intitulată Cercetări privind monitorizarea la bord a parametrilor procesului de 

mecanizare a lucrărilor agricole de semănat, elaborată de domnul ing. Păunescu I. Dan 

Dorian în vederea obţinerii titlului ştiinţific de Doctor în domeniul fundamental Ştiinţe 

Inginereşti, domeniul Inginerie Mecanică, cu următoarea comisie, numită prin ordinul 

Rectorului Universităţii Transilvania din Braşov, nr. 4128/25.06.2010 

PREŞEDINTE: Prof.univ.dr.ing.Romulus GRUIA 

DECAN – Facultatea de Alimentaţie şi Turism 

Universitatea Transilvania din Braşov 

CONDUCĂTOR 

ŞTIINŢIFIC: 

Prof.univ.dr.ing. Gheorghe BRĂTUCU 


REFERENŢI: Prof.univ.dr.ing. Gigel PARASCHIV 

Universitatea Politehnica Bucureşti 

Cercet.şt.pr.I, dr.ing. Vasile MOCANU 

Institutul de Cercetare–Dezvoltare pentru 

Pajişti - Braşov 

Prof.univ.dr.ing. Florean RUS 


În acest scop vă trimitem alăturat rezumatul tezei de doctorat şi vă invităm să luaţi parte la 

şedinţa publică de susţinere a tezei de doctorat. 

În cazul în care doriţi să faceţi aprecieri sau observaţii asupra conţinutului lucrării, vă 

rugăm să le transmiteţi pe adresa Departamentului de Doctorat al Universităţii

Cercetări privind monitorizarea la bord a parametrilor procesului de mecaniz. a lucrărilor agricole de semănat 

CUPRINS 

1. Generalităţi privind lucrarea de semănat şi echipamentele tehnice utilizate.................... 9 

1.1. Generalităţi despre semănat şi importanţa sa în tehnologiile de cultură ale plantelor… 9 

1.2. Principalele specii de plante care se seamănă şi se cultivă în România............................ 10 

1.3. Condiţii agrotehnice impuse lucrării de semănat …………………………………… 16 

1.4. Metode de semănat.................................................................................. 21 

1.5. Stadiul actual în domeniul construcţiei de echipamente tehnice de semănat ……… 23 

1.6. Tendinţe în domeniul construcţiei de echipamente pentru semănat ………… 49 

1.7. Concluzii privind lucrarea de semănat şi echipamentele tehnice folosite………… 

52 

2. Stadiul actual al cercetărilor şi realizărilor în domeniul echipamentelor pentru 

monitorizarea procesului de semănat ………………….. ………………………………….. 55 

2.1. Indicii calitativi de lucru ai maşinilor de semănat şi necesitatea monitorizării acestora 55 

2.2Stadiul actual în domeniul echipării maşinilor de semănat cu instalaţii de monitorizare 59 

2.3. Elemente componente ale instalaţiilor de monitorizare şi control.………………… 65 

2.4. Concluzii privind echipamentele pentru monitorizarea procesului de semănat ……… 74 

3.Necesitatea si obiectivele lucrării............................................................................................ 77 

3.1. Necesitatea lucrării............................................................................................................ 77 

3.2.Obiectivele lucrării şi metodica de cercetare.................................................................... 78 

4.Contribuţii teoretice privind posibilitatea monitorizării la bord a parametrilor 81 

procesului de mecanizare a lucrărilor agricole de semănat ……………………………… 

4.1. Elemente de calcul privind parametrii constructivi şi indicatorii funcţionali 

81 

monitorizabili ai maşinilor de semănat....................................................................................... 

4.2. Cercetări privind folosirea senzorilor tip fototranzistor la monit. echipam. de semănat... 95 

4.3. Cercetări privind folosirea GPS la monitorizarea echipamentelor de semănat................. 111 

4.4. Cercetări privind folosirea senzorilor piezoelectrici la monitoriz. echipam. de semănat 114 

4.5. Concluzii privind contribuţiile teoretice la cercetarea sistemelor de monitorizare a 

procesului de mecanizare a lucrărilor agricole de semănat …………………………… 117 

5. Cercetări experimentale privind monitorizarea la bord a parametrilor procesului de 

mecanizare a lucrărilor agricole de semănat ………………………………………………….. 

121 

5.1. Obiectivele cercetării experimentale................................................................................. 121 

5.2. Obiectul cercetărilor experimentale................................................................................... 121 

5.3. Metodica cercetărilor experimentale.................................................................................. 128 

5.4. Aparatura şi echipamentele folosite la cercetările experimentale...................................... 132 

5.5. Desfăşurarea cercetărilor experimentale............................................................................ 142 

5.6. Prelucrarea, analiza şi interpretarea rezultatelor cercetărilor experimentale …………… 147 

5.7. Concluzii privind cercetările experimentale ………………………………………… 

154 

6. Concluzii finale........................................................................................................................... 157 

6.1. Concluzii generale............................................................................................................ 157 

6.2. Concluzii privind cercetările teoretice şi experimentale................................................... 161 

6.3. Contribuţii personale.......................................................................................................... 165 

6.4. Direcţii viitoare de cercetare.............................................................................................. 

166 

Bibliografie …………………………………………………………………………………… 167 

Anexe ………………………………………………………………………………………….. 171 

1 

Autor: ing.PĂUNESCU I. Dan Dorian Conducător ştiinţific: Prof.univ.dr.ing.BRĂTUCU Gheorghe


1. Generalities regarding the seeding work and the technical used equipments .................. 

1.1. Generalities of the seeding and its importance in agricultural plants technologies … 9 

1.2. Main plants species which are seeded and cultivated in Romania.................................... 10 

1.3. Agro technical conditions imposed to seeding work ………………………………… 16 

1.4.Seeding methods ................................................................................................................ 21 

1.5.Current stage in the field of developing seeding technical equipments ……………… 23 

1.6. Trends in seeding equipments development field ……………………………………… 49 

1.7. Conclusion regarding the seeding work and the technical equipments used ………… 

52 

2. Current stage of the researches and achievements in the field of equipments for 

seeding process monitoring ………………………………………………………………….. 

55 

2.1. Seed machines working quality indices and their monitoring necessity……………… 55 

2.2. Current stage in equipping seeding machines with monitoring systems field................. 59 

2.3.Parts of the monitoring and controlling systems ………………………………………… 65 

2.4. Conclusions regarding the equipments for seeding process monitoring ……………… 74 

3.PhD thesis necessity and objectives........................................................................................ 77 

3.1. PhD thesis necessity........................................................................................................... 77 

3.2.PhD thesis objectives and the research methodic............................................................... 78 

4.Theoretical contributions regarding the posibilities of into board monitoring of 81 

parameters charaterising the mechanization process of agricultural seeding works….. 

4.1. Calculus elements regarding the seeding machines monitoring constructive parameters 81 

and functional indices.................................................................................................................. 

4.2.Researches regarding the use of phototransistor sensors to monitoring the seeding 95 

equipments ………………………………................................................................................... 

4.3.Researches regarding the use of GPS to monitoring the seeding equipments …............... 111 

4.4.Researches regarding the use of piezoelectric sensors to monit. the seeding equipments 114 

4.5. Conclusions regarding theoretical contributions to researching board monitoring of 117 

parameters charaterising the mechanization process of agricultural seeding works ………… 

5. Experimental reseasrches reagrding into board monitoring of parameters 

charaterising the mechanization process of agricultural seeding works ………………… 

121 

5.1. Experimental research objectives...................................................................................... 121 

5.2. Experimental research object............................................................................................. 121 

5.3. Experimental research methodic ....................................................................................... 128 

5.4. Devices and equipments used to the experimental researches........................................... 132 

5.5. Experimental researches development............................................................................... 142 

5.6. Processing, analysis and interpretation of the results of experimental researches……… 147 

5.7. Conclusions regarding the experimental researches…………………………………… 

154 

6. Final conclusons......................................................................................................................... 157 

6.1. General conclusions........................................................................................................... 157 

6.2. Conclusions regarding the theoretical and experimental researches................................. 161 

6.3. Personal contributions....................................................................................................... 165 

6.4. Future research directions.................................................................................................. 

166 

Bibliography………………………………………………………………………………...... 167 

Annexes……………………………………………………………………………………… 171 

2 



PREFAŢĂ 

În cadrul tehnologiilor pentru înfiinţarea culturilor agricole semănatul ocupă un loc special, 

prin importanţă şi sensibilitatea lucrării. O lucrare de semănat corespunzătoare presupune 

respectarea simultană a mai multor condiţii, începând cu selectarea seminţelor, pregătirea patului 

germinativ în preziua sau ziua semănatului, dar şi folosirea unor maşini de semănat care să 

respecte la cel mai înalt nivel indicii calitativi de lucru impuşi acestei lucrări, simultan cu 

realizarea unei productivităţi a muncii cât mai competitive. În acest sens maşinilor de semănat li sau 

adus îmbunătăţiri permanente, astfel încât normele la hectar să fie riguros respectate, 

adâncimea de încorporare a seminţelor să fie uniformă, rândurile să fie drepte, cu distanţe egale 

între ele, distanţele dintre plante pe rând să se conformeze exigenţelor agrotehnicii, să se evite 

greşurile şi suprapunerile etc. 

Pentru ca operatorul sistemului tehnic tractor-maşină de semănat să poată respecta cât mai 

riguros aceste cerinţe au fost aduse perfecţionări permanente acestor maşini, cea mai recentă şi 

interesantă aplicaţie în acest sens referindu-se la monitorizarea la bord în timp real a unora dintre 

parametrii funcţionali şi economici ai procesului de mecanizare a lucrării de semănat. Dacă la 

început s-a urmărit doar buna funcţionare a secţiilor de lucru ale maşinilor de semănat, în 

momentul de faţă cea mai complexă monitorizare se face prin utilizarea sistemelor de comunicaţii 

moderne (GPS, internet), pentru a se urmării întreaga activitate a agregatului agricol studiindu-se 

chiar şi posibilitatea de înlocuire completă a tractoristului cu un robot comandat şi controlat de la 

mare distanţă. Echipamentul permite monitorizarea nu numai a performanţelor sistemului tehnic, 

dar şi controlul felului în care mecanizatorul se achită de sarcinile specifice. 

Ca rezultat al acestor realizări tehnice calitatea lucrării de semănat s-a îmbunătăţit în 

permanenţă, contribuind în felul acesta la creşterea continuă a recoltelor. Neadaptarea 

tehnologiilor şi echipamentelor pentru semănatul culturilor agricole la progresul tehnic mondial 

din acest domeniu conduce la o productivitate mai scăzută a muncii, recolte mai mici şi cheltuieli 

specifice de producţie mai mari şi, în final, la imposibilitatea de a face faţă concurenţei pe piaţa 

liberă europeană sau pe piaţa mondială. 

Ca urmare a acestei situaţii se poate considera că tema acestei lucrări este de mare 

actualitate pentru agricultura românească, în general, şi pentru producătorii de echipamente 

tehnice pentru semănat, în special. Prin valorificarea superioară a unor elemente de natură tehnică 

devenite comune pentru alte domenii de activitate (GPS), dar şi prin completarea dotării maşinilor 

de semănat cu senzori care să semnaleze starea de funcţionare a acestora se va face un important 

pas înainte pe calea implementării progresului tehnico-ştiinţific în agricultura românească. 

Lucrarea este structurată în 6 capitole dezvoltate pe 185 pagini, 165 figuri şi grafice, 28 

tabele de sinteză şi 79 relaţii matematice, 6 anexe, precum şi 108 surse bibliografice. De 

asemenea, la lucrare sunt ataşate următoarele documente: Lista lucrărilor în domeniul tezei, CVurile 

autorului în limbile română şi engleză precum şi un rezumat în limbile română şi engleză. 

Capitolul 1, intitulat „ Generalitǎţi privind lucrarea de semǎnat şi echipamentele tehnice 

utilizate ” se face la început o scurtă istorie asupra evoluţiei echipamentelor de semănat şi o 

analiză concretă referitoare la principalele specii de plante care se seamănă şi cultivă în România 

(grâul, porumbul, orezul, floarea-soarelui, soia, rapiţa, sfecla de zahăr), pentru care prezintă 

dinamica suprafeţelor ocupate de acestea în ultimii 10 ani, dinamica producţiilor medii la hectar şi 

a producţiei totale de cereale. Cea mai mare parte a capitolului 1 este dedicată analizei stadiului 

actual şi tendinţelor în domeniul construcţiei de echipamente tehnice pentru semănat, remarcânduse 

creşterea continuă a capacităţii de lucru (lăţimii şi vitezei de deplasare), preciziei de 

însămânţare, inclusiv în teren parţial prelucrat şi, în mod deosebit, echiparea lor cu sisteme de 

monitorizare la bord a indicilor funcţionali şi economici realizaţi de acestea. 

Capitolul 2, intitulat „Stadiul actual al cercetărilor şi realizărilor în domeniul 

echipamentelor pentru monitorizarea procesului de semănat” prezintă la început indicii calitativi 

3 



de lucru impuşi maşinilor de semănat şi continuă cu analiza modului în care se controlează şi se 

monitorizează aceşti indici. Se descrie principiul utilizării GPS-ului la monitorizarea lucrărilor 

agricole şi se prezintă o serie de instalaţii care valorifică acest principiu, remarcându-se 

posibilitatea de ghidare extrem de precisă a maşinilor agricole la executarea unor lucrări (arat, 

semănat, combaterea bolilor şi dăunătorilor, recoltat). Pentru utilizarea corespunzătoare a 

instalaţiilor de control şi monitorizare a indicilor calitativi de lucru ai maşinilor de semănat este 

necesar ca sistemul de monitorizare şi maşina agricolă să se proiecteze şi execute simultan, 

stabilindu-se locul în care traductoarele să preia în cele mai bune condiţii semnalele necesare şi să 

se afle în siguranţă deplină pe timpul efectuării lucrării de semănat. 

Capitolul 3, intitulat „Necesitatea şi obiectivele lucrării de doctorat”prezintă utilitatea 

abordării temei propuse, obiectivul principal al lucrării şi obiectivele subsidiare, pe baza cărora se 

va putea rezolva în totalitate obiectivul principal, precum şi metodica generală de cercetare. 

Capitolul 4, intitulat „Contribuţii teoretice privind posibilitatea monitorizării la bord a 

parametrilor procesului de mecanizare a lucrărilor agricole de semănat” s-au studiat în vederea 

implementării 3 soluţii de sisteme de monitorizare: cu folosirea senzorilor de tip fototranzistor, cu 

folosirea sistemului GPS şi cu folosirea senzorilor de tip piezoelectric. În fiecare caz s-au analizat 

avantajele şi dezavantajele acestor sisteme, şi luând în considerare necesitatea adaptărilor la 

maşini se semănat aflate în funcţiune, a propus soluţii tehnice şi s-au conceput software capabile 

să rezolve problema abordată. 

Capitolul 5, intitulat „Cercetări experimentale privind monitorizarea la bord a procesului 

de mecanizare a lucrării de semănat” prezintă modul de desfăşurare a cercetărilor experimentale 

efectuate, analiza şi interpretarea rezultatelor obţinute, care aduc o contribuţie importantă la 

aprofundarea cunoştinţelor din acest domeniu. 

Capitolul 6, intitulat „Concluzii finale” cuprinde principalele concluzii desprinse din 

lucrare, contribuţiile ştiinţifice ale autorului tezei de doctorat şi direcţiile viitoare de cercetare pe 

care acesta intenţionează să le dezvolte pe această temă. 

Autorul îşi exprimă profunda recunoştinţă, respectul şi mulţumirile faţă de conducătorul 

ştiinţific, prof.univ.dr.ing. Brătucu Gheorghe de la Universitatea „Transilvania” din Braşov 

pentru sprijinul acordat în perioada de pregătire a examenelor, referatelor şi de elaborare a tezei 

de doctorat, prin formularea de idei pertinente de înaltă valoare ştiinţifică şi prin implicarea în 

vederea rezolvării tuturor aspectelor tehnice referitoare la finalizarea corespunzătoare a fiecărei 

etape parcurse, precum şi a lucrării în totalitate. 

Mulţumesc conducerii Catedrei de Ingineria Proceselor Alimentare a Facultăţii de 

Alimentaţie şi Turism a Universităţii „TRANSILVANIA” din Braşov pentru asigurarea cadrului 

organizatoric de desfăşurare a activităţii de doctorat, precum şi colectivelor de profesori de la 

această catedră care au participat în comisiile de evaluare la examenele şi referatele în perioada 

parcurgerii programului de pregătire la doctorat, pentru sfaturile şi îndrumările ştiinţifice 

acordate. În mod deosebit mulţumesc doctoranzilor din catedra IPA pentru ajutorul dat la 

finalizarea tezei de doctorat. 

Nu în ultimul rând, mulţumesc familiei pentru sprijinul moral şi material, pentru înţelegerea 

de care a dat dovadă pe tot parcursul activităţii mele la doctorat. 

Braşov, iulie 2010 Ing. PĂUNESCU I. Dan Dorian 

4 



1. GENERALITǍŢI PRIVIND LUCRAREA DE SEMǍNAT ŞI 

ECHIPAMENTELE TEHNICE UTILIZATE 

1.1. Generalităţi despre semănat şi importanţa sa în tehnologiile de cultură 

ale plantelor 

Se apreciază că semănatul este prima verigă din lanţul tehnologic, cu pondere însemnată în 

nivelul producţiei agricole. Pregătirile pentru semănat încep imediat după recoltarea plantei 

premergătoare, în ceea ce priveşte terenul, şi imediat după recoltat, în ceea ce priveşte sămânţa, iar 

încheierea acestor pregătiri are loc în ziua semănatului[4],[20],[39],[43],[63],[65]. 

Semănatul este lucrarea prin care seminţele sunt introduse în sol, la o anumită adâncime, întro 

anumită cantitate la hectar şi sub o anumită formă de distribuire, în vederea înfiinţării unei noi 

culturi. 

Până la inventarea primei maşini rudimentare de semănat, seminţele erau aruncate pe sol cu 

mâna liberă, proces ce presupunea o productivitate mică şi un grad redus de încolţire[10]. 

Prima maşină de semănat a fost utilizată de fermierii chinezi încă din secolul II î.Hr. 

Primul brevet de invenţie atestat documentar în Europa aparţine italianului Camillo Torello şi 

datează din 1566. 

Prima descriere detaliată a unei maşini de semănat aparţine tot unui italian, Tadeo Cavalina, 

Bologna,1602, dar maşinile de semănat au început să fie folosite efectiv începând cu a doua jumătate 

a secolului al XIX-lea. 

Jethro Tull (1674–1741) a inventat o maşină de semănat cu tracţiune animală. Aceasta 

consta dintr-un vehicul cu roţi, pe care era montat un buncăr cu seminţe. Seminţele erau 

împrăştiate în mod egal pe întreaga suprafaţă a câmpului de un mecanism cu clichet, în rânduri, şi 

acoperite cu pământ. 

Termenul de sămânţă este atribuit atât seminţelor propriu-zise, care la maturitate se separă de 

fructul în care s-au format (mazăre, fasole, varză, in, mac), cât şi unor fructe care îşi păstrează seminţele 

în interiorul lor şi după maturitate (cereale, floarea soarelui, cânepă, sfeclă etc.)[74]. 

În afară de pregătirea seminţelor şi a terenului pentru semănat, o atenţie deosebită trebuie 

acordată maşinilor de semănat, tractoarelor şi altor utilaje care concură la înfiinţarea culturilor 

agricole [3],[26],[30]. 

Adâncimea de semănat este specifică fiecărei culturi, dar ea depinde şi de: textura solului, de 

gradul de umiditate, nivelul la care se găseşte aceasta în sol, de felul germinaţiei (epigeică sau 

hipogeică), de lungimea coleoptilului, de mărimea seminţei (cantitatea de substanţe de rezervă din 

bob) etc. 

Semănatul de calitate asigură o bună germinaţie a seminţelor, răsărirea explozivă şi uniformă, 

creşterea şi dezvoltarea normală a plantelor, cu acoperirea terenului de timpuriu şi cu posibilitatea 

de a învinge în concurenţa cu buruienele[46]. 

1.2. Principalele specii de plante care se seamănă şi se cultivă în România 

Principalele specii de plante care se seamănă şi cultivă în România sunt: 

Grâul (genul Triticum aestivum L.) este una dintre cele mai importante cereale şi totodată 

planta care ocupă pe glob cele mai mari suprafeţe cultivate. 

Porumbul (Zea mays L.) este una din cele mai importante plante de cultura, cu utilizări 

multiple in alimentaţia oamenilor, industrie, hrana animalelor. (conform statisticilor FAO, 

distribuţia consumului este: 21% alimentaţia umana, 72% hrana animalelor, 7% industrie). 

5 



Orzul (Hordeum vulgare L) cuprinde trei convarietăţi, între care sunt importante sunt 

hexastichon Alef. (orz pentru furaje) şi distichon Alef. (orz pentru bere – orzoaică) 

Orezul ocupă pe glob locul doi ca suprafaţă cultivată (după grâu) locul doi la producţia medie 

(după porumb) şi locul trei (după grâu şi porumb) la producţia totală de cereale a lumii. 

Floarea – soarelui (Helianthusannuus L.) este o plantă anuală, originară din Peru si Mexic; 

cultura agricolă a fost introdusă în Europa la începutul secolului XVI şi a cunoscut o largă 

răspândire după al doilea război mondial. 

Soia aparţine speciei Glycine max.(L), ordinul Leguminosales soia este una din plantele 

agricole de cea mai mare importanţa pentru alimentaţia umana, alimentaţia animalelor şi industrie. 

Rapiţa (Brassica napus L) se situează pe locul cinci, sub aspectul producţiei de ulei 

comestibil, intre plantele oleaginoase. 

Sfecla de zahar (Beta vulgaris L.) este o cultura intensiva foarte rentabila, care valorifica 

eficient fertilizarea organica si minerala, apa de irigaţie, fiind şi o buna planta premergătoare pentru 

majoritatea culturilor agricole, contribuind la distrugerea buruienilor şi la structurarea solului. 

Figura 1.11 prezintă, pe baza datelor furnizate de Institutul Naţional de Statistică [73],[107] 

precum şi a celor existente pe site-ul Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, dinamica 

suprafeţelor ocupate de principalele culturi de câmp din România, pe o perioadă cuprinsă între anii 

2001 şi 2009. 

Fig. 1.11. Dinamica suprafeţelor ocupate de principalele culturi de câmp din România 

Din cele 23,8 milioane ha cât însumează teritoriul României, suprafaţa agricolă a ţării este de 

14,7 mil. ha (61,7 %), din care 9,4 mil. ha reprezintă teren arabil. România se găseşte pe locul 7 din 

Europa ca suprafaţă agricolă (după Franţa Spania, Germania, Polonia, Marea Britanie şi Italia) şi pe 

locul 5 ca suprafaţă arabilă (după Franţa, Spania, Germania şi Polonia) 

Contribuţia agriculturii, silviculturii şi pisciculturii în formarea Produsului Intern Brut se 

situează în jurul valorii de 6% din PIB, iar in statele membre ale UE se situează la aproximativ 

1,7%. 

6 



Raportul dintre suprafaţa arabilă a ţării la numărul de locuitori denotă faptul că fiecărui 

locuitor îi revin circa 0,42 ha teren arabil, valoare superioară multor ţări europene şi aproape dublă 

faţă de media europeană, care este de doar de 0,236 ha/locuitor. 

In tabelul 1.1 se prezintă evoluţia parcului de tractoare şi maşini agricole din România în 

ultimii patru ani. 

Evoluţia parcului de tractoare şi maşini agricole din România Tabelul 1.1 

SPECIFICARE [nr. buc.] 2006 2007 2008 2009 

Tractoare agricole 174563 174003 174790 176841 

Pluguri 138594 139782 141512 142519 

Combine autopropulsate 24975 24656 24273 24249 

Maşini de semănat 67761 67761 68308 68916 

Se poate observa că exceptând combinele autopropulsate pentru recoltat cereale, dotarea 

fermierilor români cu tractoare, pluguri agricole şi maşini de semănat a înregistrat o evoluţie uşor 

ascendentă [59],[60],[68]. 

1.3 Condiţii agrotehnice impuse lucrării de semănat 

Principalele cerinţe impuse semănatului se referă la[11],[32],[35],[61]: 

Să se execute la epoca optimă 

Să se respecte cantitatea de sămânţă necesară la hectar 

Să se respecte distanţa dintre rânduri şi direcţia dreaptă a rândurilor 

Să se repartizeze seminţele la adâncimea cerută, uniform în lan şi să se acopere bine cu 

un strat de pământ mărunţit 

Să nu se facă greşuri 

În tabelul 1.5 sunt prezentate normele de însămânţare la hectar, temperatura minimă de 

germinare, distanţa între rânduri şi adâncimea de semănat care trebuie respectate la înfiinţarea 

principalelor culturi agricole. 

Condiţii ce trebuie respectate la înfiinţarea unor culturi agricole[75] Tabelul 1.5 

Cultura 

înfiinţată 

Norma la 

hectar, 

kg/ha 

Temperatura 

minimă de 

germinare, 

C O 

Distanţa între 

rânduri, 

cm 

Adâncimea de 

semănat, 

m/s 

Grâu 100···200 10···15 2,5···5 

Secară 100···180 10···15 2···3 

Orz 110···160 10···15 3···5 

Ovăz 140···180 1···2 10···15 3···5 

Mazăre 120···280 1···2 20···35 3···8 

Porumb 50···80 8···9 60···70 4···8 

Lucernă 6···25 1···2 15···30 1···2 

Sfeclă 20···30 4···5 40···50 1,5···4 

Rapiţă 6···12 30···40 1···2 

Orzoaică 6···12 1···2 10···15 2···3 

Floarea- 

6···12 7 70 5···8 

soarelui 

Soia 60···90 7···8 45···50 3···4 

Fasole 80···200 8···9 45···50 5···7 

7 



1.4. Metode de semănat 

Metodele de semănat caracterizează modul de repartiţie relativă a seminţelor pe suprafaţa 

solului. Ele trebuie să asigure condiţii optime de dezvoltare a plantelor, de utilizare raţională de 

către plante a energiei solare şi a umidităţii solului. Cele mai importante metode de semănat 

practicate în România vor fi prezentate în continuare[27],[28],[63],[70]:semănatul în rânduri 

obişnuite;semănatul în rânduri apropiate; semănatul în benzi sau fâşii;semănatul în cuiburi; metoda 

de semănat prin împrăştiere. 

Alegerea metodei de semănat depinde de cultura care se seamănă şi de lucrările de întreţinere 

care urmează a se executa ulterior. 

1.5. Stadiul actual în domeniul construcţiei de echipamente tehnice de semănat 

Maşinile de semănat universale includ în componenţa lor următoarele părţi principale: cutia 

de seminţe, aparatele de distribuţie, tuburile de conducere a seminţelor, brăzdarele, transmisia 

pentru antrenarea aparatelor de distribuţie, mecanismul pentru acţionarea brăzdarelor şi 

marcatoarele pentru asigurarea conducerii agregatului de semănat în timpul lucrului. Toate aceste 

părţi componente sunt montate pe un cadru susţinut de două roţi de la care se face şi antrenarea 

aparatelor de distribuţie[18],[27],[36]. 

Maşinile de semănat în cuiburi, purtate, sunt formate dintr-un cadru prevăzut cu triunghi de 

prindere, susţinut pe două roţi pe care sunt montate secţiile de semănat. O secţie de semănat este 

formată dintr-un cadru, montat articulat de cadrul principal al maşinii, pe care sunt dispuse cutia de 

seminţe, aparatul de distribuţie, brăzdarul şi roata de tasare acţionare. Roata de tasare acţionare 

îndeplineşte atât rolul de organ de acoperire şi presare a seminţelor în sol cât şi de acţionare a 

aparatului de distribuţie[38],[57],[63],[71]. 

Maşinile de semănat combinate sunt prevăzute, în afară de organele pentru efectuarea 

semănatului în rânduri sau cuiburi, şi cu echipamente pentru efectuarea altor lucrări (încorporat 

îngrăşăminte, aplicat insectofungicide, aplicat erbicide etc.). 

România are o experienţă şi o tradiţie bine consolidată în domeniul proiectării şi fabricării de 

maşini de semănat, cele mai bune rezultate obţinându-se de către Mecanica CEAHLAU - Piatra 

Neamţ (SUP 29M, SPC 6FS, SK 4, SPSF 8), SC MAT Craiova S.A. (SUDV31 - OD, SC 31 DN, 

Multigrain 5000, SF 6), S.C. ROMET S.R.L. – Buzău (SCPA - 29) sau I.N.M.A. – Bucureşti (SD 

3,6, S8, -CP). De regulă, dimensiunile acestor maşini de semănat s-au corelat cu caracteristicile 

funcţionale ale tractoarelor fabricate în România. 

Pe plan internaţional se remarcă maşinile de semănat ale altor firme prestigioase, precum: 

BSV6 – fabricată de firma NODET GOUGIS (Franţa), AZOS – FOTSCHRITT (Germania), 

SULKY CC TRAMLINES – SULKY (Germania), AMICA UBALDI (Italia), SP – GASPARDO 

(Italia), AGRICOLA ITALIANA (Italia) etc. Performanţele constructiv-funcţionale ale acestor 

maşini sunt similare cu cele ale firmelor americane, dar monitorizarea la bordul tractorului a 

indicilor funcţionali este în curs de implementare. 

1.6. Tendinţe în domeniul construcţiei de echipamente pentru semănat 

Principalele tendinţe pe plan mondial în domeniul maşinilor de semănat se referă la creşterea 

capacităţii de lucru (ACCORD DT 8 – Germania, MONOSEM – Franţa), utilizarea sistemelor 

pneumatice cu suprapresiune la echipamentele pentru prăşitoare (INO BREZICE –Slovenia şi 

Becker – Germania), semănatul direct în mirişte (Rapid A800S – Suedia) sau echiparea cu elemente 

de ghidare şi monitorizare prin GPS (John Deere – S.U.A.). In cazul acestor echipamente se obţin 

performanţe deosebite, utilizarea lor justificându-se la semănatul unor suprafeţe foarte mari, unde 

economiile de combustibil şi surplusul de recoltă anulează costurile mai mari de producere a lor. 

8 



2. STADIUL ACTUAL AL CERCETĂRILOR ŞI REALIZĂRILOR ÎN 

DOMENIUL ECHIPAMENTELOR PENTRU MONITORIZAREA 

PROCESULUI DE SEMĂNAT 

2.1. Indicii calitativi de lucru ai maşinilor de semănat şi necesitatea 

monitorizării acestora 

Indicii după care se apreciază calitatea unei lucrări de semănat, stabiliţi conform normelor 

agrotehnice, sunt următorii[23],[29],[46],[69]: 

• cantitatea de seminţe distribuite pe unitatea de suprafaţă; aceasta este în funcţie de 

cultură, cerinţe tehnologice, valoarea culturală a seminţelor etc. şi are o valoare cuprinsă între 

1,5... 400 kg/ha; se mai numeşte şi norma la hectar; neuniformitatea debitului (normei) de semănat 

- pe teren orizontal este de maximum 2%; 

• gradul de neuniformitate admis al distribuţiei seminţelor pe lăţimea de lucru a maşinii de 

semănat (între aparatele de distribuţie) - pe teren orizontal este de 3%; 

• neuniformitatea adâncimii de încorporare a seminţelor. Adâncimea de încorporare a 

seminţelor poate varia cu: 

± 1 cm pentru cele încorporate la adâncimi de peste 4 cm; 

± 0,5 cm pentru cele încorporate la adâncimi sub 4 cm; 

• gradul de vătămare al seminţelor. Vătămarea maximă admisă a seminţelor este de 0,3 %. 

Indicii calitativi de lucru la semănat prezentaţi sunt valabili pentru situaţia în care terenul 

este bine pregătit pentru semănat, afânat în profunzime până la adâncimea la care se execută 

semănatul, nivelat, fără resturi vegetale. Mărunţirea solului trebuie astfel făcută încât fracţiunile cu 

dimensiuni de până la 3 cm să fie în procent de minim 95 %. Umiditatea trebuie să fie cea optimă 

pentru tipul de sol în care se execută semănatul. 

În vederea aprecierii calităţii lucrărilor de însămânţare se verifică următoarele: 

• însămânţarea integrală a normei de seminţe la hectar, specifică culturii respective şi 

stabilită prin reglarea iniţială a semănătorii; 

• uniformitatea însămânţării executată de diferitele distribuitoare; 

• gradul de vătămarea a seminţelor la semănat; 

• adâncimea de încorporare a seminţelor şi uniformitatea acesteia; 

• dimensiunea întrerândurilor de încheiere; 

• lipsa greşurilor şi a porţiunilor semănate repetat; 

• rectilinietatea rândurilor semănate. 

2.2. Stadiul actual în domeniul echipării maşinilor de semănat cu instalaţii 

de monitorizare 

2.2.1. Instalaţii de monitorizare cu traductoare 

În prezent majoritatea firmelor constructoare de maşini agricole au, cel puţin ca dotare opţională pentru 

maşinile de semănat, un monitor de bord pe care se poate vizualiza suprafaţa lucrată (totală sau parţială), 

viteza de lucru, nivelul de umplere al cutiei de seminţe, precum şi buna funcţionare a secţiilor de 

semănat[50],[51],[58]. 

Primele aparate comerciale, destinate monitorizării la bord a parametrilor maşinilor de 

semănat au fost realizate cu aproximativ douăzeci de ani în urmă. 

Firma MaterMacc din Italia a realizat o maşină de semănat plante prăşitoare, dotată 

(opţional) cu trei aparate electronice ce permit afişarea suprafeţei totale sau parţiale lucrate, vitezei 

9 



de lucru şi distanţei parcurse (fig. 2.2., a), întreruperea distribuţiei pe unul sau mai multe rânduri 

(fig. 2.2, b), sau numai contorizează simplu, autonom (autoalimentat) numărul de hectare semănate 

(fig. 2.2., c). 

a b c 

Fig. 2.2. Aparate de monitorizare pentru maşinile de semănat MaterMacc Italia 

(www.matermacc.it) 

John Deere vine în întâmpinarea noului concept de „agricultură de precizie” cu sistemul de 

monitorizare GreenStar. 

Original GreenStar posedă o interfaţă de tip ecran alb-negru cu un buton de apăsare ce 

permite utilizatorului să introducă informaţii şi să vizualizeze în permanenţă datele operaţionale. 

Sistemul John Deere GreenStar 2 2600 (fig. 2.7.) afişează datele pe un ecran touch-screen de 

ultimă tehnologie, ce permite operatorului să configureze şi să vizualizeze mai multe aplicaţii 

simultan, pe pagina de start. 

Fig. 2.7. Sistemul John Deere GreenStar 2 2600[www.deere.com] 

Fig. 2.8. Mobile Processor Fig. 2.9. Parametrii monitorizaţi 

10 



Mobile Processor (fig. 2.8.) este creierul sistemului GreenStar. Acest computer mobil se 

ataşează în partea din spate a display-ului GreenStar şi posedă un card de memorie ce permite 

stocarea informaţiilor legate de întreg procesul de semănat, informaţii de poziţionare, precum şi 

totalitatea informaţiilor tehnice legate de tractor şi de maşina de semănat. 

Cardul poate înregistra până la 800 de ore de date (de ajuns pentru un întreg sezon pentru 

mulţi cultivatori). 

Parametrii monitorizaţi în cadrul procesului de semănat pot fi: distanţa parcursă, aria 

suprafeţei semănate, consumul orar de combustibil, productivitatea, consumul de combustibil pe 

hectar, numărul de ore lucrate de operator pe lună etc. (fig. 2.9.). 

2.2.2. Instalaţii de monitorizare prin GPS 

GPS-ul a constituit până nu demult apanajul domeniului militar. În prezent tehnologia GPS a 

fost transferată parţial şi sferei civile, găsindu-şi utilizarea într-o multitudine de domenii, precum: 

transporturi auto, feroviare, navale şi aeriene; echipamente de construcţie; echipamente de 

monitorizare şi supraveghere în agricultură etc. 

Sistemul Global de Poziţionare (GPS – Global Position System), care a revoluţionat pentru 

totdeauna localizarea, monitorizarea, navigarea şi alte aplicaţii conexe, a apărut ca rezultat al unor 

importante investiţii realizate de Departamentul pentru Apărare al SUA. GPS este un sistem mondial de 

radionavigare format dintr-o constelaţie de 24 de sateliţi plasaţi pe orbită, care gravitează în jurul 

Pământului şi din staţiile terestre aferente. 

Pentru calcularea poziţiei exacte se 

foloseşte principiul triangulaţiei, fiind necesare 

coordonatele furnizate de trei sateliţi. GPS 

foloseşte aceste stele artificiale ca puncte de 

referinţă pentru a calcula poziţia terestră a unor 

obiecte cu precizie de câţiva metri. De fapt, cu 

formele avansate de GPS, respectiv DGPS 

(Differential Global Position System) se pot 

efectua măsurători care au abateri de ordinul a 

câţiva centimetri (fig. 2.10.). 

Arhitectura unui sistem de comunicaţii în 

cadrul sistemului de monitorizare bazat pe GPS 

este prezentată în fig. 2.11[67]. 

Fig. 2.10. Sistemul de ghidare GPS diferenţial 

Marile firme constructoare de maşini agricole sunt din ce in ce mai interesate de a utiliza 

ghidarea prin GPS, Compania John Deere este chiar coproprietar al unui satelit aflat pe o orbită mai 

înaltă şi pe care îl utilizează pe vreme nefavorabilă. 

Fig. 2.11. Arhitectura de comunicaţie în cadrul 

sistemului de monitorizare bazat pe GPS 

11 



Pentru calcularea poziţiei se foloseşte principiul triangulaţiei, fiind necesare, teoretic, coordonatele 

furnizate de trei sateliţi. În practică, pentru aflarea poziţiei exacte se utilizează semnalul provenind de la 

minim 4 sateliţi. 

Acesta captează semnalele sateliţilor mari şi le retransmite către Pământ. Ferma ce posedă 

sistemul de monitorizare prin GPS preia semnalul, transmiţându-l sub formă de unde radio FM 

către antena de pe utilajul agricol. 

În figurile 2.12. şi 2.13. sunt prezentate diferite echipamente GPS şi DGPS pentru ghidare (mers în 

paralel) pentru diferite lucrări agricole: erbicidare, arat, semănat, lucrări pe timp de noapte. 

Fig. 2.12. Sistemul de ghidare prin GPS tip Arvanav[www.arvatec.it] 

Sistemul de ghidare prin satelit 

tip Arvanav înglobează un receptor 

DGPS de calitate, prevăzut cu antenă 

externă şi care posedă un afişaj ce 

monitorizează poziţia exactă a utilajului, 

viteza de lucru, suprafaţa realizată, 

numărul de treceri precum şi informaţii 

asupra erorilor existente. 

Sistemul Navguide de tip DGPS 

este uşor de utilizat şi permite 

vizualizarea în timp real a lucrării 

efectuate şi lucrul în curbă sau în linie 

dreaptă. 

În contextul ultimilor ani, în care 

motorina şi îngrăşămintele au devenit tot 

mai scumpe, marja de profit a fermierilor 

Fig. 2.13. Sistemul de ghidare prin GPS tip 

Navguide 

s-a redus tot mai mult. De exemplu costul cultivării unui hectar de grâu a crescut de la 445 euro în 

2002 la 724 euro în 2007, adică cu 65%. 

2.3.Elemente componente ale instalaţiilor de monitorizare şi control 

Senzorii piezoelectrici valorifică efectul piezoelectric, care a fost descoperit în anul 1880 

de către fraţii Pierre şi Jacque Curie şi pus în evidenţă prin apariţia unei diferenţe de potenţial 

electric la capetele unui dielectric sau feroelectric, atunci când asupra lui acţionează o forţă de 

compresie mecanică. Diferenţa de potenţial se datorează polarizării electrice a materialului 

piezoelectric sub acţiunea deformatoare a solicitării mecanice externe[2],[52],[66]. 

Senzorii piezoelectrici s-au dovedit a fi instrumente capabile să măsoare parametrii pentru 

procese variate. Încă din 1950, atunci când senzorii piezoelectrici au început să pătrundă în 

12 



aplicaţiile industriale, a fost evidentă fiabilitatea lor (fig. 2.21.). Au fost utilizaţi cu succes în 

aplicaţiile complexe din domenii precum: medical, aero-spaţial sau chiar energie nucleară[67]. 

Fig.2.21. Schema electrică de principiu a unui senzor piezoelectric 

Dezvoltarea tehnologiei piezoelectrice este legată direct de numeroasele ei avantaje. Deşi 

senzorii piezoelectrici sunt sisteme electro-mecanice care reacţionează la compresiune, elementele 

sensibile prezintă practic deformare zero. Acest lucru conferă robusteţe senzorilor piezoelectrici, 

făcându-i liniari pentru un domeniu larg al amplitudinii mărimi măsurate. În plus, tehnologia 

piezoelectrică este insensibilă la câmpuri electromagnetice şi radiaţii, permiţând astfel măsurători în 

condiţii grele de exploatare. 

Traductoarele cu elemente fotoelectrice utilizează elemente sensibile de tip fotoelectric 

care detectează variaţiile unui flux luminos, dependente de viteza de rotaţie, folosind în acest scop 

un dispozitiv modulator acţionat de arborele a cărui turaţie se măsoară (fig. 2.22.)[104]. 

După modul în care se obţin variaţiile fluxului luminos, dispozitivele modulatoare sunt de 

două tipuri: 

• cu întreruperea fluxului luminos; 

• cu reflexia fluxului luminos. 

a) b) 

Fig. 2.22. Principii de funcţionare ale elementelor sensibile fotoelectrice[56] 

În cazul întreruperii fluxului luminos, elementul sensibil este de forma celui din figura 

2.22., a, fiind alcătuit dintr-o sursă de radiaţii luminoase (SL) în spectrul vizibil sau infraroşu şi un 

element fotoelectric (EF), între care se află un disc opac (D), prevăzut cu orificii (fante) aşezate 

echidistant pe un cerc concentric discului. Uneori discul D este transparent şi fantele sunt opace. 

Traductoarele capacitive de deplasare acţionează asupra unui condensator modificând unul 

din parametrii ce determină capacitatea acestuia. În cazul condensatorului plan, capacitatea C este 

dată de relaţia: 

13 



⋅ S c 

C = 

x 

ε 

, (2.17) 

în care: ε este permitivitatea dielectricului; Sc – suprafaţa comună a armăturilor; x – distanţa dintre 

armături[53],[56]. Posibilităţile de modificare a capacităţii condensatorului plan sunt redate în fig. 

2.26.cu caracteristicile statice respective. 

a b c 

Fig. 2.26. Traductoare capacitive de deplasare şi caracteristicile lor statice 

Traductoarele pentru măsurarea vitezelor şi turaţiilor sunt utilizate pentru conversia vitezelor 

unor corpuri solide, aflate în mişcare de translaţie, respectiv de rotaţie în jurul unei axe, în semnale 

electrice. 

Măsurarea directă a vitezei liniare se poate realiza cu ajutorul unui traductor de inducţie de 

curent continuu (fig.2.27). Cuplând mecanic tija de legătură 3 cu sistemul a cărui viteză se măsoară, 

se realizează micşorarea lungimii solenoidului mobil 2 în câmpul magnetic generat de magnetul 

permanent 1. Drept consecinţă se obţine o tensiune electromotoare în gol e, a cărei mărime este 

proporţională cu viteza de deplasare v a solenoidului mobil, adică cu viteza liniară a sistemului ce 

face corp comun cu tija solenoidului. 

Fig. 2.27. Traductor inductiv pentru măsurarea vitezelor liniare 

Traductoarele de turaţie cu elemente fotoelectrice (cap. 2.3.1.2) sunt foarte răspândite, 

deoarece prezintă avantaje certe, ca de exemplu: 

gama foarte largă de turaţii, inclusiv turaţii foarte joase; 

construcţia simplă; 

încărcarea arborelui cu un cuplu rezistent foarte mic sau chiar nul (cazul traductoarelor 

fotoelectrice cu reflexie). 

14 



2.3.2.Variante constructive de echipamente pentru monitorizarea indicilor calitativi 

de lucru ai maşinilor de semănat 

Sistemul de monitorizare Multi-function Drill Control 

Aparatul multifuncţional pentru controlul maşinilor de 

semănat în rânduri (fig. 2.29) monitorizează operaţia şi 

controlează deplasarea rectilinie atât a maşinilor de semănat 

convenţionale, cât şi ale celor cu dispozitiv pneumatic pentru 

semănat în cuiburi. Instrumentul are un display iluminat (fig. 

2.28) cu 4 cifre şi 6 funcţiuni, o alarmă pentru viteza de 

înaintare, turaţia ventilatorului şi a arborelui mecanismului de 

distribuţie a seminţelor şi senzori inductivi şi capacitivi (fig. 

2.30 şi fig. 2.31). Viteza de deplasare şi suprafaţa lucrată pot fi 

afişate în unităţi metrice sau în inch. 

Instrumentul indică: 

o viteza de înaintare (plus alarma pentru viteza minimă); 

o suprafaţa parţială şi suprafaţa totală lucrată; 

o numărul de rânduri curente şi paralelismul acestora 

pentru o secvenţă selectată; 

Fig. 2.28. Multi-function Drill 

o turaţia ventilatorului (plus alarma pentru viteza maximă şi Control- display 

minimă); 

o turaţia arborelui de distribuţie (plus alarma pentru viteza minimă); 

o nivelul minim în buncărul de seminţe. 

Fig. 2.29. Schema sistemului de monitorizare a unei maşini de semănat plante prăşitoare 

echipată cu senzor inductiv[www.rdstec.com] 

15 



3. NECESITATEA SI OBIECTIVELE LUCRĂRII 

3.1. Necesitatea lucrării 

Agricultura modernă este o ramură economică de maximă importanţă la nivel mondial, în 

care se fac mari investiţii financiare şi de inteligenţă, şi de la care se aşteaptă rezultate tot mai bune, 

capabile să hrănească o populaţie aflată într-o creştere explosivă, dar să asigure şi materia primă 

pentru o mulţime de ramuri industriale. 

Dacă se compară agricultura anului 2010 cu cea practicată cu un secol în urmă se constată 

diferenţe semnificative, în special la cantităţile de produse obţinute pe unitatea de suprafaţă, care în 

unele cazuri s-au multiplicat de mai multe ori. La aceste rezultate cercetarea ştiinţifică şi-a adus o 

contribuţie majoră prin geneticienii, agrotehnicienii, chimiştii şi inginerii mecanici, care pe 

domeniile specifice de activitate, au produs adevărate „revoluţii”, cu multe contribuţii extrem de 

valoroase, dar şi cu unele consecinţe negative, în special asupra mediului agricol. 

Majoritatea lucrărilor agricole sunt complet mecanizate, echipamentele tehnice care le 

deservesc înglobând ultimele rezultate ale cercetărilor ştiinţifice din domeniile mecanicii, 

electronicii, informaticii, ergonomiei muncii etc. Exploataţiile agricole se extind în permanenţă, 

rotaţiile culturilor se desfăşoară în conformitate cu cerinţele de bază ale agrotehnicii, solul începe să 

devină un mijloc de producţie căruia i se acordă o atenţie tot mai mare etc. Toate acestea au condus 

la creşterea permanentă a productivităţii muncii în agricultură, astfel că la nivelul anului 2010 doar 

1,5 % din forţa de muncă din Uniunea Europeană este ocupată în această ramură economică. 

Din păcate, nu acelaşi lucru se poate spune şi despre agricultura românească, pentru care 

numeroasele reforme prin care a trecut în ultimul secol au distrus şi ceea ce era bun şi au pornit de 

la capăt pe direcţii noi de dezvoltare. Retrocedarea în anii '90 a terenurilor agricole foştilor 

proprietari, lipsiţi de baza materială necesară lucrării pământului la standarde moderne, a condus 

doar la o fărâmiţare excesivă a exploataţiilor agricole, la practicarea agriculturii de subzistenţă şi la 

lăsarea în paragină a unor suprafeţe agricole tot mai mari. 

În cadrul tehnologiilor pentru înfiinţarea culturilor agricole semănatul ocupă un loc special, 

prin importanţă şi sensibilitatea lucrării. O lucrare de semănat corespunzătoare presupune 

respectarea simultană a mai multor condiţii, începând cu selectarea seminţelor, pregătirea patului 

germinativ în preziua sau ziua semănatului, dar şi folosirea unor maşini de semănat care să respecte 

la cel mai înalt nivel indicii calitativi de lucru impuşi acestei lucrări, simultan cu realizarea unei 

productivităţi a muncii cât mai competitive. În acest sens maşinilor de semănat li s-au adus 

îmbunătăţiri permanente, astfel încât normele la ha să fie riguros respectate, adâncimea de 

încorporare a seminţelor să fie uniformă, rândurile să fie drepte, cu distanţe egale între ele, 

distanţele dintre plante pe rând să se conformeze exigenţelor agrotehnicii, să se evite greşurile şi 

suprapunerile etc. 

Pentru ca operatorul sistemului tehnic tractor-maşină de semănat să poată respecta cât mai 

riguros aceste cerinţe au fost aduse perfecţionări permanente acestor maşini, cea mai recentă şi 

interesantă aplicaţie în acest sens referindu-se la monitorizarea la bord în timp real a unora dintre 

parametrii funcţionali şi economici ai procesului de mecanizare a lucrării de semănat. Dacă la 

început s-a urmărit doar buna funcţionare a secţiilor de lucru ale maşinilor de semănat, în momentul 

de faţă cea mai complexă monitorizare se face prin utilizarea sistemelor de comunicaţii moderne 

(GPS, internet), pentru a se urmării întreaga activitate a agregatului agricol studiindu-se chiar şi 

posibilitatea de înlocuire completă a tractoristului cu un robot comandat şi controlat de la mare 

distanţă. Echipamentul permite monitorizarea nu numai a performanţelor sistemului tehnic, dar şi 

controlul felului în care mecanizatorul se achită de sarcinile specifice. 

Ca urmare a acestor realizări tehnice calitatea lucrării de semănat s-a îmbunătăţit în 

permanenţă, contribuind în felul acesta la creşterea continuă a recoltelor. Neadaptarea tehnologiilor 

şi echipamentelor pentru semănatul culturilor agricole la progresul tehnic mondial din acest 

16 



domeniu conduce la o productivitate mai scăzută a muncii, recolte mai mici şi cheltuieli specifice de 

producţie mai mari şi, în final, la imposibilitatea de a face faţă concurenţei pe piaţa liberă europeană 

sau pe piaţa mondială. 

Ca urmare a acestei situaţii se poate considera că tema acestei lucrări este de mare actualitate 

pentru agricultura românească, în general, şi pentru producătorii de echipamente tehnice pentru 

semănat, în special. Prin valorificarea superioară a unor elemente de natură tehnică devenite 

comune pentru alte domenii de activitate (GPS), dar şi prin completarea dotării maşinilor de 

semănat cu senzori care să semnaleze starea de funcţionare a acestora se va face un important pas 

înainte pe calea implementării progresului tehnico-ştiinţific în agricultura românească. 

3.2. Obiectivele lucrării şi metodica de cercetare 

Obiectivul principal al lucrării de doctorat îl constituie monitorizarea la bordul tractoarelor 

a parametrilor procesului de mecanizare a lucrărilor agricole de semănat. 

Atingerea acestui obiectiv presupune parcurgerea secvenţială şi rezolvarea unor obiective 

subsidiare, cele mai importante dintre acestea fiind: 

• realizarea unui studiu privind stadiul actual al cunoştinţelor despre rolul şi importanţa 

lucrării de semănat în tehnologia generală de cultivare a plantelor, cu evidenţierea particularităţilor 

acestei lucrări în situaţiile concrete de înfiinţare a unor culturi bine precizate; 

• realizarea unei sinteze asupra situaţiei naţionale şi mondiale în domeniul construcţiei de 

echipamente tehnice pentru semănat, cu specificarea caracteristicilor principalelor ansambluri 

funcţionale şi chiar ale unor piese care pot contribui la perfecţionarea generală a maşinilor de 

semănat; 

• analiza stadiului actual al echipării sistemelor tehnice pentru semănat cu instalaţii de 

monitorizare a unor indicatori funcţionali şi economici specifici procesului de lucru şi a tipurilor de 

instalaţi folosite de firmele de prestigiu din acest domeniu; 

• cercetarea comparativă a sistemelor de monitorizare a diferiţilor parametri ai procesului 

de mecanizare a lucrării de semănat şi evidenţierea avantajelor folosirii acestora în diferite condiţii 

de lucru; 

• analiza teoretică a posibilităţii de utilizare a tehnicii şi tehnologiei GPS pentru 

monitorizarea caracteristicilor tehnico-economice ale procesului de semănat, în vederea urmării 

parametrilor respectivei lucrări; 

• conceperea unui software complex de urmărire a parametrilor procesului de semănat prin 

utilizarea GPS şi adaptarea sa la monitorizarea acestor parametri; 

• realizarea echipamentului necesar valorificării software-lui conceput pentru monitorizarea 

prin GPS şi adaptarea acestuia la cerinţele specifice existente la bordul tractoarelor; 

• realizarea unei cercetări teoretice asupra posibilităţilor de utilizare a senzorilor 

piezoelectrici la monitorizarea stării de funcţionare a echipamentelor de încorporat seminţele în sol 

şi realizarea echipamentului şi a software-lui care să valorifice acest principiu; 

• realizarea unei cercetări teoretice şi practice asupra posibilităţilor de utilizare a senzorilor 

fotoelectrici la monitorizarea stării de funcţionare a echipamentelor de încorporat seminţele în sol 

şi conceperea unui software care să asigure utilizarea datelor furnizate de traductoare; 

• efectuarea cercetărilor experimentale în laborator şi în exploatare pentru stabilirea 

concordanţei dintre rezultatele furnizate de programele teoretice concepute şi instalaţiile realizate, 

în situaţia reală a folosirii echipamentului de monitorizare a parametrilor procesului de mecanizare 

a lucrărilor de semănat; 

• prelucrarea şi interpretarea rezultatelor obţinute în vederea diseminării acestora, inclusiv 

prin propuneri de brevete de invenţii sau proiecte europene de continuare a cercetărilor. 

17 


] 


Analiza stadiului actual în domeniul 

agrotehnicii şi construcţiei de echipamente 

tehnice pentru lucrarea de semănat. 

Analiza stadiului actual al dotării sistemelor 

tehnice pentru semănat cu echipamente de 

monitorizare la bord a parametrilor funcţionali 

Cercetarea teoretică, proiectarea unui software 

şi conceperea unui echipament tehnic care să 

utilizeze GPS la monitorizarea procesului de 

semănat 

Cercetarea teoretică, proiectarea unui software 

şi conceperea unui echipament tehnic care să 

utilizeze traductoarele fotoelectrice la 

monitorizarea procesului de semănat 

Cercetarea teoretică, adaptarea unui software şi 

conceperea unui echipament tehnic care să 

utilizeze traductoare piezoelectrice la 

monitorizarea procesului de semănat 

Cercetarea experimentală în laborator şi în 

exploatare a echipamentelor de monitorizare a 

procesului de semănat 

Analiza şi compararea rezultatelor cercetărilor 

teoretice şi experimentale în vederea 

perfecţionării constructiv-funcţionale a 

echipamentelor de monitorizare la bord a 

parametrilor procesului de semănat 

STOP 

Îmbunătăţire 



Fig. 3.1. Metodica generală de studiu a temei abordate 

18 



4. CONTRIBUŢII TEORETICE PRIVIND POSIBILITATEA 

MONITORIZĂRII LA BORD A PARAMETRILOR PROCESULUI DE 

MECANIZARE A LUCRĂRILOR AGRICOLE DE SEMĂNAT 

4.1. Elemente de calcul privind parametrii constructivi şi indicatorii 

funcţionali monitorizabili ai maşinilor de semănat 

Pentru ca indicatorii funcţionali ai maşinilor de semănat să fie monitorizaţi cu precizia 

necesară trebuie ca echipamentele de urmărire să se proiecteze şi execute într-o strânsă corelaţie cu 

proiectarea şi construirea subansamblurilor acestor maşini. Este vorba, în principal, de 

subansamblurile care au legătură directă cu traseul seminţelor (cutia de seminţe, aparatele de 

distribuţie de diferite tipuri, tuburile de conducere, brăzdarele, roţile de tasare, mecanismele 

transmisiei etc.). 

Calculele referitoare la cutia de seminţe a maşinii de semănat trebuie să stabilească volumul 

optim al acestora, spaţiul parcurs de maşina de semănat între două alimentări consecutive, 

dimensiunea orificiului de curgere a seminţelor etc. Aceste elemente şi relaţiile lor de calcul sunt 

legate de norma de sămânţă la hectar, distanţa între boabe pe rând, suprafaţa însămânţată, 

capacitatea de lucru a maşinii etc., elemente monitorizabile la cele mai multe maşini de semănat. 

La aparatele de distribuţie cu cilindri canelaţi, specifice unui mare număr de maşini de 

semănat în rânduri este utilă şi chiar necesară uneori cunoaşterea volumului de seminţe evacuat de 

acestea la o rotaţie, grosimea stratului activ de seminţe, volumul de seminţe distribuit prin stratul 

activ, secţiunea transversală a canelurilor etc. Aceste elemente furnizează sistemului de 

monitorizare date despre debitul masic al aparatului de distribuţie, implicat în controlul normei de 

sămânţă la hectar. 

Aparatele de distribuţie cu cilindri cu pinteni au construcţia şi funcţionarea apropiate de cele 

cu cilindri canelaţi, deci şi elementele de calcul vor fi similare, relaţiile precizate în lucrare servind 

direct la monitorizarea unor indici funcţionali ai procesului de lucru executat de maşinile de 

semănat. 

La aparatele de distribuţie centrifugale forma paletelor rotorului, curbura şi modul de 

dispunere a acestora pe rotor trebuie astfel alese încât impactul seminţelor cu paletele, precum şi cu 

peretele camerei de distribuţie să nu producă vătămarea lor. De asemenea, trebuie stabilită valoarea 

minimă a vitezei unghiulare a conului de distribuţie pentru care începe mişcarea boabelor pe con în 

sus, pentru a asigura debitul necesar satisfacerii normei la hectar. 

În cazul aparatelor de distribuţie cu dozare mecanică şi distribuţie pneumatică calculele 

trebuie să vizeze atât debitul de seminţe evacuat de cilindrul canelat, cât şi corelarea acestuia cu 

debitul de aer capabil să-l transporte la destinaţie. La acest tip de aparat de distribuţie trebuie 

dimensionat cu atenţie şi diametrul conductei principale de transport şi distribuţie a seminţelor, 

astfel încât deplasarea seminţelor să se facă în cele mai bune condiţii. 

La maşinile de semănat de precizie (în cuiburi) se utilizează aparate de distribuţie 

pneumatică cu discuri cu orificii, la care este necesară stabilirea valorii depresiunii asupra unei 

seminţe aflată în dreptul unui orificiu al discului, astfel încât aceasta să se menţină pe disc şi să fie 

transportată în siguranţă către brăzdarul care o încorporează în sol. De asemenea, este deosebit de 

importantă stabilirea numărului de orificii ale discului pentru a respecta numărul de seminţe care se 

distribuie pe un hectar. 

4.2.Cercetări privind folosirea senzorilor tip fototranzistor la 

monitorizarea echipamentelor de semănat 

Parametrii monitorizaţi in cadrul procesului de semănat pot fi: distanţa parcursă, aria 

suprafeţei semănate, consumul orar de combustibil, productivitatea muncii la lucrul cu maşina 

19 



respectivă, consumul de combustibil pe hectar, numărul de ore lucrate de operator pe lună 

etc.[19],[22],[64]. 

Fig. 4.12. Prezentarea schematică a multiplexorului cu 8 intrări utilizat 

Sistemul de monitorizare realizat foloseşte pentru culegerea datelor senzori tip fototranzistor 

– LED cu emisie in infraroşu, montaţi pe fiecare secţie a maşinii de semănat. Se lucrează în 

infraroşu pentru ca măsurătorile să nu fie influenţate de lumina solară. 

Impulsurile sunt prelucrate (digitalizate) si apoi transmise prin intermediul unei interfeţe 

portului USB al unui laptop sau PC. De aici, printr-un program conceput şi realizat in C ++ (denumit 

DorianSoft) se efectuează calculele necesare, iar pe display se vor afişa: 

o în dreptul fiecărei secţii, în timp real, căderea fiecărei seminţe; 

o numărul de seminţe introduse în sol pe fiecare rând şi semnalarea unor greşuri sau seminţe 

multiple; 

o numărul total de seminţe semănate ; 

suprafaţa lucrată în timp real. 

S-a contorizat şi numărul total de seminţe, deoarece, ţinând cont de masa a 1000 de boabe, 

la fiecare hectar lucrat să se poată calcula norma la hectar şi verifica respectarea acesteia. 

S-a considerat un echipament prevăzut cu 8 secţii de semănat, poziţionate la 60 de cm 

distanţă între rânduri şi reglate la 60 cm distanţă între plante pe rând. 

Pentru ca datele sa poată fi preluate prin intrarea USB a calculatorului şi ţinând cont că se 

doreşte preluarea a 8 canale pe o singură cale de date, programul foloseşte şi softul interfeţei pentru 

joystick realizat de Microsoft Corporation, DirectX Software Development Kit (DXSDK)[72]. 

Deoarece este necesar să fie transmise mai multe informaţii pe acelaşi canal şi cum acest 

lucru nu se poate face simultan, se recurge la o partajare în timp a canalului, numită multiplexare. 

20 



Multiplexoarele se montează la obiectele îndepărtate pentru a asigura transmiterea 

informaţiei, pe unul si acelaşi circuit, consecutiv de la mai multe traductoare. 

Fig. 4.13. Programul de monitorizare (interfaţa grafică) 

O parte a programul instalat permite citirea de la portul USB al laptop-ului a semnalului 

multiplexat şi realizează demultiplexarea acestuia. 

S-a declarat un vector „seminţe”, în care s-a memorat numărul de seminţe care au trecut prin 

fiecare secţie şi s-a folosit o variabilă „seminţeTot”, care reprezintă numărul total de seminţe trecute 

prin cele 8 secţii. 

Prin „buttonz” se monitorizează starea secţiilor la un moment dat; acesta putând lua valoarea 

0 sau 1. 

S-a calculat suprafaţa de lucru, „supLucru”, definită ca fiind un număr real calculat după 

formula: 

SupLucru = ns·ds·L, (4.58) 

în care: ns este numărul de seminţe semănate pe fiecare secţie; ds -distanţa dintre seminţe pe rând; L 

- lăţimea de lucru. 

Toate calculele se efectuează ţinând cont de viteza şi de lăţimea de lucru a maşinii de 

semănat. 

În exemplul din figura 4.13. secţia a 8-a a fost blocată, acel X afişat in dreptul ei marcând 

acest lucru, iar la secţia a 5-a s-a semnalat un greş. 

Programul realizat in C ++ , denumit „MONIT” este următorul: 

.... 

21 



// Function-prototypes 

//----------------------------------------------------------------------------- 

INT_PTR CALLBACK MainDlgProc( HWND hDlg, UINT msg, WPARAM wParam, LPARAM 

lParam ); 

BOOL CALLBACK EnumObjectsCallback( const DIDEVICEOBJECTINSTANCE* pdidoi, 

VOID* pContext ); 

BOOL CALLBACK EnumJoysticksCallback( const DIDEVICEINSTANCE* pdidInstance, 

VOID* pContext ); 

HRESULT InitDirectInput( HWND hDlg ); 

VOID FreeDirectInput(); 

HRESULT UpdateInputState( HWND hDlg ); 

// Stuff to filter out XInput devices 

#include 

HRESULT SetupForIsXInputDevice(); 

bool IsXInputDevice( const GUID* pGuidProductFromDirectInput ); 

void CleanupForIsXInputDevice(); 

struct XINPUT_DEVICE_NODE 

{ 

DWORD dwVidPid; 

XINPUT_DEVICE_NODE* pNext; 

}; 

struct DI_ENUM_CONTEXT 

{ 

DIJOYCONFIG* pPreferredJoyCfg; 

bool bPreferredJoyCfgValid; 

}; 

bool g_bFilterOutXinputDevices = false; 

XINPUT_DEVICE_NODE* g_pXInputDeviceList = NULL; 

... 

Semnalul provenit de la fototranzistor este prelucrat printr-o schemă cu circuitul 555 folosit ca 

monostabil. 

Fig. 4.14. Schema circuitului monostabil realizat cu ßE 555 

22 



4.3. Cercetări privind folosirea GPS la monitorizarea echipamentelor de 

semănat 

Pentru monitorizarea principalilor indici funcţionali ai unei maşini de semănat s-a folosit un 

localizator dotat cu un receptor GPS si unul GPRS (fig. 4.15.). 

Fig. 4.15. Localizatorul tip AVL-900 

Receptorul GPS recepţionează semnalele de la sateliţi printr-o antenă care se fixează 

magnetic pe cabina tractorului. 

Prin GPRS se face schimbul de informaţii, în sistem duplex, între GPS şi operatorul ce 

supraveghează lucrarea agricolă, prin intermediul unui program numit GooLocate. 

Acest program permite afişarea coordonatelor in timp real pe o hartă tip Google Maps. 

Parametrii monitorizaţi prin GPRS sunt: timpul, latitudinea, longitudinea, altitudinea, viteza şi 

distanţa parcursă. 

Informaţiile sunt stocate într-o bază de date (fig. 4.16), de unde prin intermediul unui soft 

realizat în Visual C, se pot urmări în timp real: distanţa parcursă, suprafaţa lucrată, viteza medie şi 

productivitatea maşinii de semănat. 

Lăţimea de lucru este o dată de intrare şi se introduce de către operator, ţinând cont de 

caracteristicile tehnice ale maşinii de semănat. 

Prin programul realizat în Visual C s-a definit ca număr real distanţa „dist” parcursă de 

maşina de semănat în perioada de eşantionare setată în prealabil pe localizatorul GPS. Perioada de 

eşantionare este prestabilită printr-un mesaj SMS trimis către numărul atribuit localizatorului şi este 

de minim 1 secundă. 

A doua variabilă este timpul „timp”, definită ca număr întreg. 

Prin apăsarea butonului „Preia date” se citesc informaţiile din baza de date tip .mdb, creată 

de programul GooLocate. 

După preluarea datelor se introduce ca variabilă, într-o casetă text, lăţimea de lucru. 

Programul permite calcularea şi afişarea pe ecran a distanţei parcurse, vitezei de lucru, a 

suprafeţei lucrate precum şi a productivităţii muncii realizată cu maşina de semănat (fig. 4.17.). 

23 



Fig. 4.16. Baza de date 

Fig. 4.17. Interfaţa grafică a programului de monitorizare prin GPS 

24 



Programul DorianSoft realizat în Visual C este prezentat în continuare. 

Public Class Form1 

Dim dist As Double 

Dim timp As Integer 

Private Sub Form1_Load(ByVal sender As System.Object, ByVal e As System.EventArgs) 

Handles MyBase.Load 

Me.LogTableAdapter.Fill(Me.VehicleDBDataSet.Log) 

End Sub 

Private Sub Button1_Click(ByVal sender As System.Object, ByVal e As System.EventArgs) 

Handles Button1.Click 

Dim suprafata As Double 

suprafata = Integer.Parse(TextBox1.Text) * dist / 10 

Label7.Text = CStr((Integer.Parse(TextBox1.Text) * dist / 10).ToString("#,####0.0000")) + " 

ha" 

Label12.Text = CStr((suprafata / (timp / 3600)).ToString("#,##0.00")) + " ha/h" 

End Sub 

Private Sub Button2_Click(ByVal sender As System.Object, ByVal e As System.EventArgs) 

Handles Button2.Click 

... 

4.4. Cercetări privind folosirea senzorilor piezoelectrici la monitorizarea 

echipamentelor de semănat 

În această lucrarea s-a realizat un sistem de monitorizare cu senzori piezoelectrici, (fig. 4.18.) 

ale căror semnale electrice sunt prelucrate de calculator. Efectul piezoelectric se manifestă prin 

apariţia unei polarizări electrice sau prin variaţia unei polarizări existente la dielectrici anizotropi 

naturali (cuarţ, turmalina etc.) sau artificiali (sulfat de litiu, materiale ceramice speciale), atunci 

când aceştia sunt deformaţi de o forţă care acţionează pe o direcţie convenabilă. 

Spre deosebire de senzorii de forţă/moment care utilizează alte tipuri de traductoare, senzorii 

Fig. 4.18 Traductor piezoelectric 

piezoelectrici nu impun existenta unei structuri 

elastice a cărei deformaţie să servească la 

determinarea forţei sau momentului măsurat, ci 

semnalul electric este direct generat prin 

acţiunea forţei asupra traductorului 

Fig. 4.19. Montajul experimental 

25 



piezoelectric. Măsurările statice sunt in schimb imposibil de realizat utilizând procesul 

piezoelectric. 

Pentru a se urmări frecvenţa de cădere a seminţelor şi alura semnalului s-a realizat un 

montaj experimental ce conţine un traductor piezoelectric protejat într-o incintă mică închisă şi 

înclinat la un unghi de 60 O faţă de orizontală (fig. 4.19). 

Lovind traductorul în căderea sa spre fundul rigolei, sămânţa va genera un tren de impulsuri, 

diferit de un semnal sinusoidal sau dreptunghiular. 

Pentru a vizualiza forma semnalului (fig. 4.20) s-a folosit o placă de sunet dintr-un PC 

obişnuit, transformată în osciloscop, utilizând un soft specializat şi adaptat acestei situaţii. 

Avantajul acestei metode constă în faptul că, folosind softul, se pot face înregistrări, baleieri în 

frecvenţă şi folosirea de filtre de frecvenţă. 

Fig. 4.20. Forma semnalului obţinută de la placa de sunet folosită ca osciloscop 

Forma semnalului diferă de în funcţie de caracteristicile bobului (masă, duritate şi formă) care 

loveşte cristalul piezoelectric. În figura 4.21 sunt vizualizate formele de semnal obţinute în cazul 

seminţelor de porumb, fasole, soia şi floarea soarelui. 

S-a observat că peste semnalul captat de senzorul piezoelectric se adaugă o multitudine de 

zgomote datorate vibraţiilor cadrului maşinii de semănat, precum şi alte zgomote parazite. 

Pentru a se vedea unde se obţine semnalul maxim s-a realizat un baleiaj în frecvenţă între 0 

şi 20.000 de Hz. Pentru toate seminţele folosite semnalul maxim s-a situat între 1600...1800 Hz şi 

de asemenea, s-a putut vizualiza pe grafic pe lângă maxim şi două armonici superioare (fig. 4.22.). 

Introducând un filtru trece banda (între 1500 şi 2000 de Hz) se obţine un singur semnal 

aproximativ triunghiular, care poate fi utilizat mai departe în sistemul de monitorizare (fig. 4.23.). 

Vizualizarea la bordul tractorului a bunei funcţionări a secţiilor de semănat se poate realiza 

prin aprinderea unor LED-uri la fiecare lovire a traductorului piezoelectric de către sămânţa 

respectivă. 

a b 

26 



c d 

Fig. 4.21 Forma semnalului pentru boabele de porumb – a, fasole – b, 

soia-c, floarea soarelui-d 

Pentru acesta se poate folosi semnalul provenit de la traductorul piezoelectric pentru a declanşa un circuit 

monostabil 555 (fig. 4.24.). Tensiunea generată de cristalul piezoelectric este preluată de circuitul tip ßE555, 

iar la ieşire LED-urile montate la bordul tractorului (câte unul pentru fiecare secţie) vor oferi informaţii în 

timp real despre funcţionarea secţiilor de semănat (fig. 4.25). 

Fig. 4.22. Graficul baleiajului în frecvenţă 

Fig. 4.24. Schema bloc a circuitului integrat Fig.4.25. Schema desfăşurată a 

circuitului . 

monostabil 555 

66 



5. CERCETĂRI EXPERIMENTALE PRIVIND MONITORIZAREA LA 

BORD A PARAMETRILOR PROCESULUI DE MECANIZARE A 

LUCRĂRILOR AGRICOLE DE SEMĂNAT 

5.1. Obiectivele cercetării experimentale 

Cercetarea experimentală reprezintă unul din modurile principale de abordare a problemelor 

de investigare ştiinţifică fundamentală sau aplicativă. În general, în cercetarea ştiinţifică trebuie să 

existe o unitate indisolubilă între studiile teoretice şi cercetarea experimentală, prin aceasta 

soluţionându-se problemele ştiinţifice pe căile cele mai scurte şi mai puţin costisitoare. 

Studiile teoretice permit stabilirea interdependenţei dintre diferiţi parametri ai proceselor 

tehnice, a legilor care stau la baza fenomenelor, utilizând aparatul matematic şi realizările din 

domeniul ştiinţelor fundamentale (fizica, chimia, biologia etc.). 

Cercetările experimentale urmăresc, pe de o parte, verificarea adevărului ipotezelor şi 

teoriilor care au stat la baza studiilor referitoare la procesele cercetate, iar pe de altă parte, permit 

investigarea unor fenomene pentru care nu se pot obţine rezultate cu aplicabilitate practică pe cale 

teoretică, datorită complexităţii acestora sau necunoaşterii în suficientă măsură a legilor care 

determină evoluţia fenomenului cercetat. 

Toate cercetările experimentale presupun măsurarea unor mărimi fizice, mecanice sau de altă 

natură, în regim static sau dinamic, folosind aparatură şi mijloace de măsurare adecvate, prelucrarea 

datelor obţinute şi în final, stabilirea concluziilor pe baza cărora se poate trece la valorificarea 

rezultatelor. 

Obiectivul principal al cercetării experimentale din această lucrare a constat în verificarea 

practică a soluţiilor tehnice de monitorizare la bord a parametrilor procesului de mecanizare a 

lucrărilor agricole de semănat şi a software-urilor concepute în acest scop. 

În vederea atingerii obiectivului principal al acestor cercetări a fost necesară parcurgerea 

secvenţială şi rezolvarea mai multor obiective subsidiare, precum: 

• alegerea obiectului cercetării experimentale; 

• stabilirea unei metodici riguroase de cercetare experimentală în vederea verificării softwareurilor 

şi echipamentelor tehnice concepute şi realizate pentru monitorizarea indicilor funcţionali ai 

sistemului tehnic; 

• proiectarea şi realizarea echipamentelor pentru monitorizare la bord prin folosirea GPS-ului, 

traductoarelor cu fototranzistoare şi traductoarelor cu senzori piezoelectrici; 

• desfăşurarea cercetărilor experimentale în laborator şi înregistrarea rezultatelor pentru cele 

trei sisteme de monitorizare studiate teoretic, pentru care s-au conceput şi realizat echipamente 

practice; 

• desfăşurarea cercetărilor experimentale în exploatare, pentru evidenţierea preciziei de 

utilizare a GPS-ului; 

• compararea rezultatelor cercetărilor teoretice cu cele obţinute în urma investigaţiilor 

experimentale în laborator şi în exploatare în scopul validării software-urilor concepute şi a 

echipamentelor tehnice de monitorizare la bord proiectate şi realizate . 

5.2. Obiectul cercetărilor experimentale 

În cadrul acestei lucrări s-a ales ca obiect al cercetării experimentale sistemul tehnic format 

din tractorul New Holland TL 100A şi maşina de semănat SUP 29. Acest tractor ocupă în 

momentul de faţă un loc important în agricultura României, fiind dintre cele mai performante 

echipamente de acest tip care se importă. De asemenea, maşina de semănat SUP 29 este considerată 

un echipament tehnic de cea mai bună calitate, fabricată în România şi exportată în numeroase alte 

ţări.(fig.5.1. şi fig.5.3) 

66 



Fig. 5.1. Vedere generală a tractorului New Holland TL 100A 

[agriculture.newholland.com] 

Maşina de semănat universală purtată SUP-29 (fig. 5.3.) este destinată semănatului în rânduri 

a tuturor culturilor agricole de câmp, cu aceasta putându-se semăna: grâu, orz, ovăz, orez, mazăre, 

mei , cânepă, sfeclă, tomate, salată, pătrunjel, ceapă, morcovi, spanac, sparcetă, varză, golomăţ, 

ridichi, trifoi alb, trifoi roşu, lucernă etc. Maşina seamănă în rânduri si poate respecta cerinţele agrotehnice 

privind debitul de seminţe, adâncimea de însămânţare şi distanţa dintre rânduri, 

corespunzătoare diferitelor culturi. 

Fig.5.3. Maşina de semănat universală SUP-29[www.mecanicaceahlau.ro] 

5.3. Metodica cercetării experimentale 

În vederea atingerii obiectivului general al cercetărilor experimentale, precum şi a 

obiectivelor subsidiare specificate în capitolul 5.1, s-a conceput şi urmărit metodica generală de 

cercetare precizată în figura 5.8. [9],[76]: 

66 



Locul de desfăşurare a cercetărilor experimentale 

Viteza de dLaborator eplasare a agregatului 

Echipament 

de 

monitorizare 

prin GPS, 

laptop 

Exploatare 

Fig. 5.8. Metodica cercetării experimentale 

În vederea îndeplinirii metodicii generale au fost realizate următoarele activităţi: 

• acţiuni preliminare cercetărilor experimentale; 

• cercetări experimentale în laborator; 

• cercetări experimentale în exploatare. 

5.3.1. Acţiuni preliminare 

Obiectul cercetărilor experimentale 

Sistemul tehnic format din tractorul New Holland TL 100 şi 

maşina de semănat SUP-29 

Echipament 

de 

monitorizare 

cu 

fototranzistoa 

re în infraroşu 

• Numărul de boabe încorporate de 

fiecare secţie; 

• Numărul total de boabe 

încorporate de maşină; 

• Norma la hectar; 

• Starea de funcţionare a maşinii. 

Echipamente şi aparate folosite 

Echipament 

de 

monitorizare 

cu 

traductoare 

piezoelectrice 

Indicatori urmăriţi 

• Distanţa parcursă; 

• Suprafaţa lucrată; 

• Viteza medie; 

• Productivitatea. 

Tractorul New 

Holland TL 100, 

maşina de semănat 

SUP-29, cronometru, 

ruletă, jaloane 

Pentru reuşita cercetărilor experimentale este necesar să se organizeze în amănunţime fiecare 

acţiune, începând cu analiza legislaţiei referitoare la restricţiile desfăşurării acestora, alegerea şi 

procurarea celor mai potrivite echipamente şi aparate, desemnarea locaţiilor în care cercetările 

respective sunt reprezentative, stabilirea personalului de specialitate etc. 

O schemă sintetică a modului în care s-au desfăşurat acţiunile preliminare cercetărilor 

experimentale în cadrul acestei lucrări este prezentată în figura 5.9 

66 



Analizarea documentelor de referinţă şi conexe (notiţe tehnice, standarde etc.) 

Stabilirea şi verificarea obiectului supus cercetărilor experimentale 

Alegerea şi verificarea aparatelor şi echipamentelor pentru cercetarea experimentală 

În laborator: 

În exploatare: 

• Echipament de monitorizare prin 

• Tractorul New Holland TL 100; 

GPS; 

• Maşina de semănat SUP-29; 

• Echipament de monitorizare cu 

• Cronometru; 

fototranzistoare în infraroşu; 

• Ruletă; 

• Echipament de monitorizare cu 

• Jaloane; 

traductoare piezoelectrice; 

• Laptop 

• Echipament 

de 

monitorizare prin 

GPS; 

• Laptop. 

Pregătirea pentru cercetări experimentale 

în laborator 

Stabilirea schemelor de măsurare-încercare 

Pregătirea pentru cercetări experimentale 

în exploatare 

Fig. 5.9. Schema de lucru privind acţiunile preliminare cercetărilor experimentale 

5.3.2. 

Analizarea documentelor de referinţă şi conexe 

În vederea efectuării experimentărilor cu echipamentele 

pentru semănat a fost necesară 

studierea 

următoarelor documente de referinţă, legi, standarde etc.: 

Directiva: SECURITATEA MAŞINILOR 98/37/EC, Directiva Parlamentului european şi a 

Consiliului din 22 iunie 1998 privind abordarea legislaţiei Statelor membre 

relativ la maşini; 

STAS 13042/1-91, Maşini agricole. Metode de determinare a parametrilor constructivi; 

STAS 13042/2-91, Maşini agricole. Metode de determinare a indicilor de exploatare; 

STAS 13042/3-91, Maşini agricole. Metode de determinare a indicatorilor 

mentenabilitate 

preventivă; 

SR ISO 2332:1997, Tractoare şi maşini agricole. Cuplarea utilajelor prin mecanismul de 

suspendare în trei puncte. Spaţiul 

liber al utilajelor; 

STAS 10307-75, Fiabilitatea produselor industriale. Indicatori de fiabilitate. 

STAS 10911-77, Fiabilitate, mentenabilitate şi disponibilitate. Culegerea datelor privind 

comportarea 

în exploatare a produselor industriale. 

SR ISO 730-1+C1:2000, Tractoare agricole pe roţi. Mecanism de suspendare în trei puncte 

montat în spate. Partea 1: Categoriile 1,2,3 şi 4. 

PGI 01.12, Procedură generală de încercare pentru determinarea indicilor de exploatare ai 

maşinilor agricole ; 

SR EN 45001-1993, Criterii generale de funcţionare a laboratoarelor de încercări ; 

66 

Autor: ing.PĂUNESCU I. Dan Dorian Conducător ştiinţific: Prof.univ.dr.ing.BRĂTUCU Gheorghe 

de

lung 


PSpI-01.00.33,Procedură specifică pentru determinarea indicilor energetici ai agregatelor; 

Legea protecţiei muncii 90/96 şi Normele metodologice de aplicare ; 

Strategia de dezvoltare a agriculturii, industriei alimentare şi silviculturii pe termen mediu 

(2001 – 2005 şi 2005 – 2010) MAAP. 

5.3.3 Metodica desfăşurării cercetărilor 

experimentale în laborator 

Cercetările experimentale de tip laborator s-au desfăşurat în laboratorul 

specializat NS 11 de 

la Facultatea de Alimentaţie şi Turism din cadrul Universităţii Transilvania din Braşov, în perioada 

septembrie 

2009-iunie 2010. 

Locul de desfăşurare a cercetărilor experimentale 

Universitatea Transilvania Braşov, Laboratorul NS 11 

Echipamentele de monitorizare verificate cu patru 

soiuri de seminţe: grâu,orz, porumb, fasole 

Echipament de 

monitorizare cu 

fototranzistoare 

în infraroşu 

Indicatori urmăriţi 

Echipament de 

monitorizare cu 

trei traductoare 


diferite 

• Funcţionarea echipamentelor de monitorizare; 

• Numărul de boabe încorporate de fiecare secţie; 

• Numărul total de boabe încorporate de maşină; 

• Norma la hectar; 

• Starea de funcţionare a maşinii. 

Fig. 5.10. Metodica cercetărilor experimentale în condiţii de laborator 

5.3.4. Metodica 

desfăşurării cercetărilor experimentale în exploatare 

Cercetările experimentale în exploatare s-au desfăşurat la ICDP Braşov (Măgurele), în data 

de 2 iunie 2010, după metodica indicată în figura 5.11. 

66 


şi

g 


PREGĂTIREA ECHIPAMENTULUI PENTRU PROBE 

Pregătirea tractorului New Holland TL 100; 

Montarea antenei pe capota tractorului; 

Montarea receptorului GPS în cabină. 

V1 

Pregătirea semănătorii SUP-29 

Pregătirea terenului pentru probe: 

o Stabilirea locului de desfăşurare a probelor; 

o Măsurarea distanţei de 100 m; 

o Marcarea capetelor traseului cu jaloane duble. 

Deplasarea agregatului la locul de probe 

Viteza de deplasare a agregatului 

V2 

V3 V4 

Cronometrarea timpului de parcurgere a distanţei de 100 m 

Pe teren Cu aparatura GPS 

Compararea rezultatelor 

Fig. 5.11. Metodica cercetărilor 

experimentale în condiţii 

de câmp-laborator 

5.4. 

Aparatura şi echipamentele folosite la cercetările experimentale 

5.4.1. Instalaţia 

folosită la monitorizarea cu traductoare piezoelectrice 

Pentru a afla forma semnalului generat de senzorul piezoelectric la încercări s-au folosit trei 

traductore cu senzori piezoelectrici, notate A, B şi C (fig. 5.12.). Se observă şi în figură că 

traductoarele au dimensiuni diferite, fapt care ar trebui să influenţeze valoarea frecvenţei 

semnalelor 

furnizate 

de acestea la căderea pe suprafaţa lor a unei seminţe de masă cunoscută: senzorul A are 

dimensiunile cele mai mari, iar senzorul C dimensiunile cele mai mici. 

66 



A B C 

Fig. 5.12. Senzorii piezoelectrici folosiţi la încercări 

Pentru încercări s-a folosit un brăzdar tip ancoră pe talpa căruia a fost montat senzorul 

piezoelectric (fig. 5.13.). 

Fig. 5.13. Brăzdarul tip ancoră folosit la încercări şi locul de amplasare a traductorului 

Pentru vizualizarea şi înregistrarea semnalelor electrice produse de căderea seminţelor pe 

senzorul piezoelectric s-a folosit, pentru început, o placă externă de osciloscop pentru PC (tip kit de 

asamblare aparţinând firmei Epsico Manufacturing şi comercializată în România de către firma SC 

Epsicom SRL Craiova) a cărei schemă este prezentată în figura 5.14. 

Schema de amplasare a componentelor este prezentată în figura 5.15. Conectorul Db25 se 

conectează la PC prin intermediul unui adaptor „mamă-tată” cu 25 de pini. 

Semnalul de intrare este aplicat simultan atât unui redresor bialternanţă cât şi unui detector de 

trecere prin zero realizat cu U5 (display driver cu leduri). 

Semialternanţele sunt aplicate eşantionat convertorului ADC pe 8 biţi (Convertor Analog 

Numeric) tip AD0804. Punctul sensibil este cel de detecţie a trecerii prin zero. Sunt prevăzute 

reglajele „referinţă intrare” şi „nivel ieşire” P1 respectiv P2, iar semnalul este trimis prin pinul 15 al 

portului paralel către PC, zero pe semialternanţa pozitivă. Din P1 se poate regla şi domeniul de 

indicare a ledurilor. 

66 



Fig. 5.14. Schema electronică a osciloscopului 

Fig. 5.15. Schema de amplasare a componentelor osciloscopului 

Prin pinul 1 al conectorului DB25 se primeşte comanda de deschidere a comutatorului 

analogic realizat cu U6 şi se realizează eşantionarea semnalului, memorat apoi pe C3 (sample and 

hold), aplicat repetorului U4C convertit cu ADC0804 (pin 6 intrare). Fiecare eşantion este deci 

convertit din semnal analogic in eşantioane de coduri numerice. Timpul de conversie de 100 µs este 

stabilit de valorile C4 şi R1. Datele convertite numeric sunt depuse într-un buffer octal şi apoi citite 

multiplexat de către PC in seturi de cate 4 biţi, acesta trimiţând semnalele de validare citire prin 

pinii 2 si 9 către U1 (dual buffer). Pinul 5 al convertorului indică prin “0” logic finalizarea 

conversiei, iar prin pinul 3 se începe conversia. 

Alimentarea circuitului se face de la o sursă de de 9-12V, tensiune ce este apoi stabilizată la 

5V cu circuitul integrat LM7805. Montajul, conectat la PC prin portul paralel LPT1 este prezentat 

în figura 5.16. 

66 



Fig. 5.16. Osciloscopul conectat la portul LPT1 al PC-ului 

5.4.2. Instalaţia folosită la monitorizarea cu traductoare fotoelectrice 

Pentru monitorizarea la bord a bunei funcţionări a secţiilor de semănat s-au folosi ca senzori 

dispozitive optoelectronice, respectiv fototranzistoarele. 

Traductoarele folosite în schema bloc a dispozitivului de monitorizare din figura 5.17. lucrează 

în zona spectrului electromagnetic vizibil al radiaţiei luminoase, respectiv între 0,4…0,76 µm. 

Fig. 5.17. Schema bloc a dispozitivului de monitorizare cu senzori fotoelectrici 

Senzorul fotoelectric este alcătuit dintr-o reţea de 8 fototranzistoare activate de 8 LED-uri 

superbright (fig. 5.18), tip HB5-439AWF. 

66 



Fig. 5.18. LED-ul tip HB5-439AWF şi caracteristica lungimii de undă emise 

Fototranzistoarele şi LED-urile sunt poziţionate întreţesut pentru ca interferenţele produse 

de emisia de lumină să fie cât mai mici (fig. 5.19). 

Fig.5.19. Amplasarea LED-urilor şi a fototranzistoarelor în celula senzorului fotoelectric 

Fototranzistoarele folosite sunt de tip L-932P3BT (fig. 5.20). 

Fig. 5.20. Fototranzistoarele L-932P3BT şi caracteristica variaţiei 

curentului de colector funcţie de intensitatea radiaţiei luminoase 

66 



Traductorul realizat este de tip activ, respectiv raza de lumină cade permanent pe 

fototranzistor, semnalul electric fiind generat atunci când raza este întreruptă. 

Schema generală a traductorului fotoelectric (amplificatorului) este prezentată în figura 5.21. 

Fototranzistorul este conectat în circuitul de polarizare al tranzistorului T1, acesta fiind conectat în 

regim de repetor. 

Când FT1 nu este iluminat, rezistenţa sa internă este foarte mare, nepermiţând ca tensiunea 

sursei de alimentare să ajungă la baza lui T1. În aceste condiţii, T1 este blocat, cea ce înseamnă că 

prin R1 nu circulă nici un curent, tensiunea de ieşire fiind nulă. 

La apariţia luminii pe fereastra de acces a FT1, acesta devine conductor, iar prin el începe să 

circule curentul de colector care va trece şi prin R1. În acest mod, la bornele rezistorului R1 apare o 

tensiune continuă, care reprezintă răspunsul traductorului la apariţia luminii. 

Fig. 5.21. Schema traductorului fotoelectric şi a etajului monostabil realizat cu circuitul LM 555 

Fig. 5.22. Schema electronică a circuitului LM 555N 

66 



Pentru etajul monostabil s-a folosit circuitul LM 555 (fig. 5.22). Acesta este un circuit 

integrat monolitic care generează întârzieri în timp declanşate sau oscilaţii libere. Este prevăzut cu 

terminale auxiliare de control pentru declanşare sau aducere la zero pe frontul de cădere şi poate 

debita sau absorbi curenţi de până la 200 mA. 

Circuitul echivalent este reprezentat în schema bloc din figura 5.23, reprezentând funcţiile 

de control, semnalul trigger, detectoare de nivel sau comparatoare de nivel, circuit basculant bistabil 

RS şi etajul tampon de ieşire care inversează faza semnalului de la ieşirea complementară ()Q a 

CBB. 

În cazul modului de operare multivibrator monostabil, între tensiunea de alimentare (pin 8) 

şi masă (pin 1) se conectează reţeaua R2C2. Punctul comun dintre rezistor şi condensator este 

conectat la intrarea de prag care este de fapt intrarea comparatorului superior. Tranzistorul intern de 

descărcare este conectat şi el în acelaşi punct. Pentru a atenua zgomotul, între pinul 5 şi masă se 

conectează condensatorul C3. 

Pe pinul 2, care este conectat la intrarea comparatorului inferior se aplică un tensiune 

pozitivă mai mare decât 1/3V+. În această stare tensiunea de ieşire pe pinul 3 este de aproximativ 0 

V. Semnalul de nivel logic 1 de la ieşirea complementară a CBB face ca T1 să fie în stare de 

conducţie şi să scurtcircuiteze condensatorul extern. De aceea condensatorul nu se poate încărca. În 

acelaşi timp intrarea comparatorului superior are o valoare de aproape 0 V, ceea ce face ca ieşirea 

comparatorului să menţină bistabilul resetat. 

Fig. 5.23. Schema bloc şi configuraţia pinilor circuitului LM 555N 

Când pe intrarea de declanşare este aplicat un semnal trigger în sens negativ, pragul 

comparatorului inferior este depăşit, deci comparatorul inferior setează circuitul basculant. Aceasta 

face ca T1 să se comporte ca un circuit deschis. Setarea circuitului basculant generează de asemenea 

un nivel pozitiv al ieşirii, care este de fapt începutul pulsului de ieşire. Condensatorul începe acum 

să se încarce prin rezistorul extern. Imediat ce tensiunea pe condensator devine egală cu două treimi 

din tensiunea de alimentare, comparatorul superior resetează circuitul basculant. Astfel, semnalul de 

ieşire scade la 0 logic. În acelaşi timp T1 începe să conducă, permiţând descărcarea rapidă (prin el) a 

condensatorului. Dacă, în timp ce pulsul de ieşire este la 1 logic, se aplică un puls negativ pe 

intrarea de reset, acesta va fi stopat imediat ce acel puls resetează circuitul basculant. În funcţie de 

valorile rezistenţei externe şi capacităţii, durata pulsului de ieşire poate fi reglată să ia valori 

cuprinse între câteva milisecunde şi câteva sute de secunde (T= 1,1 R2C2 [s]. 

66 



Forma semnalelor electric la intrarea şi ieşirea din amplificator precum şi la ieşirea din etajul 

monostabil este prezentată în figura 5.24. 

De la ieşirea din monostabil semnalul se poate duce la un monitor simplu de bord prevăzut 

cu 8 LED-uri, câte unul pentru fiecare secţie de semănat, care prin aprinderea lor arată buna 

funcţionare a echipamentului de semănat. 

Etajul multiplexor permite ca semnalul electric corespunzător celor 8 canale să ajungă în 

portul USB al laptopului printr-un singur cablu USB, care-i asigură totodată şi alimentarea. 

a b c 

Fig. 5.24. Forma semnalelor electrice a - la intrarea în amplificator; 

b - la ieşirea din amplificator; c – la ieşirea din circuitul monostabil 

5.5. Desfăşurarea cercetărilor experimentale 

5.5.1. Desfăşurarea cercetărilor experimentale în laborator 

5.5.1.1. Desfăşurarea cercetărilor experimentale cu traductoare piezoelectrice 

Cercetările experimentale s-au desfăşurat în laboratorul NS 11 de la Facultatea de 

Alimentaţie şi Turism din cadrul Universităţii Transilvania din Braşov în perioada septembrie 

2009... iunie 2010, folosind brăzdarul ancoră şi instalaţia de monitorizare prezentate în figurile 

5.13...5.16, precum şi un soft dezvoltat de către Christian Zeitnitz din Germania şi anume „Scope 

V1.32” (figura 5.27). 

Acest program, scris complet în LabView (National Instruments), poate fi folosit pentru 

transformarea plăcii de sunet a PC-ului într-un veritabil osciloscop. 

Principalele caracteristici ale osciloscopului sunt următoarele: 

• permite vizualizarea simultană a 2 canale; 

• moduri de declanşare (trigger): inactiv, automat, normal şi semnal singular; 

• semnalele de intrare de pe cele două canale pot fi adunate, scăzute sau înmulţite; 

• permite analiza în frecvenţă (Fourier Spectrum); 

• posedă cursoare pentru măsurarea amplitudinii, timpului şi frecvenţei în fereastra 

principală; 

• filtru de frecvenţă „taie jos”, „taie sus” şi „trece banda”; 

• salvarea vizualizărilor în format .jpeg şi .csv (bază de date). 

66 



Fig. 5.27. Interfaţa grafică a softului Scope V1.32 

În general, traductorul piezoelectric este influenţat şi de factori perturbatori cum ar fi 

trepidaţiile maşinii de semănat sau vibraţiile datorate frecării dintre brăzdar şi sol. 

Pentru a diminua influenţa acestor factori, traductorul s-a montat pe o lamelă de oţel izolată 

de restul brăzdarului prin benzi de cauciuc moale (fig. 5.28.). 

1 

4 

Fig. 5.28. Montarea senzorului piezoelectric 

66 


5 

2 

3


În figura 5.28 notaţiile au următoarele semnificaţii: 1-brăzdar; 2- lamelă cu senzor 

piezoelectric; 3-izolaţie de cauciuc; 4-cablu ecranat; 5-jack de cuplare la PC. 

5.5.1.2 Desfăşurarea cercetărilor experimentale cu traductoare fotoelectrice 

Fig. 5.29 Montarea senzorului 

fotoelectric pe tubul de conducere a 

seminţelor 

Cercetările experimentale s-au desfăşurat în 

laboratorul NS 11 de la Facultatea de Alimentaţie şi 

Turism din carul Universităţii Transilvania din Braşov în 

perioada septembrie 2009... iunie 2010. 

Fototranzistoarele şi LED-urile ce alcătuiesc 

senzorul fotoelectric sunt protejate de praf şi intemperii 

printr-o cutie din tablă de alamă (fig. 5.29). Aceasta se 

poate monta pe traseul tuburilor de seminţe pentru a 

monitoriza buna funcţionare a secţiilor maşinilor de 

semănat universale 

Prin montarea unui alt senzor fotoelectric (nu este 

vorba de cel din figura 5.29) în cutiile de distribuţie ale 

maşinilor de semănat de precizie şi folosind schema din 

figura 5.17 şi softul specializat, se pot vizualiza numărul de 

boabe semănate de fiecare secţie şi numărul total de boabe 

semănat. 

Cunoscând lăţimea de lucru, distanţa între boabe pe 

rând şi masa a 1000 de boabe se poate verifica şi dacă este 

respectată norma la hectar. 

Deoarece una din problemele cele mai importante 

ale senzorilor fotoelectrici este acoperirea acestora cu praf 

datorită condiţiilor din câmp specifice procesul de semănat, 

aceştia s-au protejat cu un geam (fig. 5.30), tratat 

împotriva aderării prafului sau a altor impurităţi cu 

substanţe tip nanostructuri a căror funcţionare se bazează pe efectul de lotus. 

Fig. 5.30. Protejarea senzorilor de praf 

Pentru înnobilarea suprafeţei de protecţie s-a folosit o substanţă în alcătuirea căreia intră 

nanostructuri din grupul perfluoridelor modificate superficial -“AGV”, produsă de firma RES- 

BONA GROUP INTERNATIONAL din Germania. 

66 



5.5.2. Desfăşurarea cercetărilor experimentale în exploatare prin utilizarea GPS 

Cercetările experimentale în exploatare s-au desfăşurat în data de 02.06.2010 în incinta 

ICDP-Braşov (Măgurele) după metodica prezentată în figura 5.11 şi folosind sistemul tehnic format 

din tractorul New Holland TL 100A şi maşina de semănat SUP-29. 

Echipamentul de monitorizare prin GPS a fost verificat în prealabil sub aspectul funcţionării 

în zona respectivă, după care s-a trecut la instalarea sa conform prescripţiilor. Astfel, antena s-a 

montat pe capota motorului (fig. 5.31) prin aderenţă magnetică, iar restul instalaţiei s-a amplasat în 

cabina tractorului (fig. 5.32). Acesta s-a alimentat de la priza de curent continuu de 12V existentă în 

cabina tractorului. 

Fig. 5.31 Fixarea antenei pe capota tractorului 

Fig.5.32. Amplasarea şi conectarea echipamentului de recepţie GPS în cabina tractorului 

66 



Pentru a feri instalaţia de monitorizare prin GPS de vibraţii excesive s-au utilizat mai multe 

bucăţi din pânză ca elemente de amortizare. Prin telefon s-a stabilit legătura permanentă cu 

operatorul PC aflat în Braşov, la distanţa de circa 10 km . 

S-a identificat terenul pe care urma să se deplaseze agregatul de semănat, s-a măsurat o 

distanţă de 100 m , care a fost marcată la cele două capete cu jaloane duble (fig.5.33). S-a instruit 

personalul participant la cercetările experimentale asupra modului de desfăşurare a acestora şi a 

rolului fiecărui cercetător. 

Fig. 5.33. Pregătirea terenului pentru măsurări 

S-a deplasat agregatul de semănat pe terenul pregătit şi s-au făcut mai multe probe 

pregătitoare, la vitezele stabilite, cu cronometrarea timpilor de parcurgere a distanţei marcate 

(fig.5.34). După ce s-a constatat că se îndeplinesc toate cerinţele impuse unei cercetări 

experimentale s-a trecut la cronometrarea timpului în care agregatul a parcurs cei 100 m. 

Momentele începerii şi încheierii cronometrării erau transmise în timp real prin telefon şi 

operatorului PC, care le introducea în programul special conceput pentru monitorizarea indicilor 

funcţionali ai sistemului tehnic de semănat. În prealabil în soft-ul respectiv (Monit) a fost introdusă 

lăţimea de lucru a maşinii de semănat (3,625 m). 

S-au efectuat 8 probe, câte două pentru fiecare din cele patru viteze de lucru considerate ca 

posibile la desfăşurarea lucrării agricole de semănat (fig.5.35). 

Fig.5.34. Pregătirea agregatului pentru măsurări 

66 



Fig.5.35. Cronometrarea timpului de deplasare a agregatului 

5.6. Prelucrarea, analiza şi interpretarea rezultatelor cercetărilor experimentale 

5.6.1. Analiza şi interpretarea rezultatelor obţinute cu instalaţia cu traductoare 


Semnalele generate la lovirea senzorului piezoelectric A de către seminţe sunt prezentate în 

figura 5.36. 

a b c 

Fig. 5.36. Semnalele obţinute pentru a-grâu, b-fasole, c-porumb 

Pentru a vedea la ce frecvente semnalul dat de traductor are amplitudinea maximă s-a trecut 

la o baleiere în frecvenţă între 20 şi 20.000 Hz utilizându-se ca senzor tot cristalul A. 

Seminţele folosite la încercări au fost de grâu, orz, porumb şi fasole. 

Pentru a se reduce şi mai mult influenţele exterioare asupra traductoarelor, corpul brăzdarul 

a fost legat la masa PC-ului. 

Graficele rezultate în urma prelucrării semnalelor transmise de traductoarele piezoelectric 

A,B şi C sunt prezentate în figurile 5.37, 5.38 şi 5.39. 

66 



a 

b 

c 

d 

Fig. 5.37. Graficele rezultate în urma baleierii în frecvenţă (traductorul A) 

pentru: a-grâu, b-orz, c-porumb, d-fasole 

66 



a 

b 

c 

d 

Fig. 5.38. Graficele rezultate în urma baleierii în frecvenţă (traductorul B) 


66 



a 

b 

c 

d 

Fig. 5.39. Graficele rezultate în urma baleierii în frecvenţă (traductorul C) 


66 



Se observă că pentru toate seminţele folosite la încercări, în cazul traductorului A s-a 

înregistrat un maxim al amplitudinii semnalului electric în jurul valorii de 6 kHz, în cazul 

traductorului B maximul s-a situat în jurul valorii de 1,2 kHz iar pentru traductorul C maximul 

amplitudinii s-a realizat la 1 kHz. 

O concluzie ar fi faptul ca indiferent de tipul seminţelor, frecvenţa la care amplitudinea este 

maximă este o constantă pentru fiecare tip de traductor. 

Asta înseamnă că introducând în circuit un filtru „trece banda”, setat în jurul maximului de 

amplitudine, se va obţine un semnal clar şi neperturbat de alţi factori. 

Forma semnalului obţinut în urma căderii mai multor boabe de la distribuitor pe traductorul 

piezoelectric, este prezentată în figura 5.40. 

Fig. 5.40. Semnalul electric vizualizat pe osciloscop 

în cadrul procesului de semănat 

5.6.2. Analiza şi interpretarea rezultatelor obţinute cu instalaţia cu traductoare fotoelectrice 

Semnalul obţinut în urma prelucrării cu echipamentul de monitorizare cu osciloscopul realizat 

pe baza plăcii de sunet a unui PC prin folosirea software-ului Scope V1.32 este prezentat în figura 

5.41. 

Se constată că la intrarea în amplificator (fig. 5.41, a) semnalul include mai multe frecvenţe 

cu amplitudini diferite, cele mai mari fiind specifice trecerii seminţelor. Semnalul respectiv este 

prelucrat în amplificator, astfel că la ieşirea din acesta are forma din figura 5.41, b. În urma trecerii 

semnalului prin circuitul monostabil se obţine forma finală din figura 5.41, c, care poate fi 

monitorizată în continuare în vederea stabilirii indicilor calitativi de lucru ai maşinii de semănat. 

a 

66 



b 

c 

Fig. 5.41. Forma semnalelor electrice a - la intrarea în amplificator; 

b - la ieşirea din amplificator; c – la ieşirea din circuitul monostabil 

5.6.3. Analiza şi interpretarea rezultatelor obţinute cu instalaţia care utilizează GPS-ul 

În tabelul 5.4. se prezintă rezultatele cercetărilor experimentale din exploatare obţinute în 

urma cronometrării timpului prin metoda clasică şi valorile spaţiilor şi vitezelor măsurate cu GPSul. 

Tabelul 5.4. 

Rezultatele măsurării prin GPS a spaţiului parcurs şi a vitezei medii a maşinii de semănat 

Proba Nr. ID Timp [s] Spatiul parcurs [m] Viteza medie [km/h] 

1 1261 – 1278 49 97,271 7,15 

2 1328 – 1346 51 102,317 7,22 

3 1368 – 1384 45 101,179 8,09 

4 1398 – 1413 43 101,145 8,46 

5 1428 – 1442 41 103,24 9,066 

6 1464 – 1478 40 100,952 9,086 

7 1493 – 1505 35 97,983 10,08 

8 1519 - 1531 34 95,426 10,10 

În tabelul 5.4 Nr.ID semnifică poziţia din baza de date (fig.4.16) pe care a accesat-o programul de 

calcul a indicilor funcţionali ai agregatului de semănat. 

Graficele variaţiei vitezei pentru cele 8 încercări sunt prezentate în figura 5.42. 

66 


Viteza [km/h] 

Viteza [km/h] 

Viteza [km/h] 

8 

7 

6 

5 

4 

3 

2 

1 

0 

10 


10 

9 

8 

7 

6 

5 

4 

3 

2 

1 

0 

9 

8 

7 

6 

5 

4 

3 

2 

1 

0 

3 6 9 12 15 18 21 24 27 30 33 36 39 42 45 48 51 

Timp [s] 

66 


Viteza [km/h] 

8 

7 

6 

5 

4 

3 

2 

1 

0 

3 6 9 12 15 18 21 24 27 30 33 36 39 42 45 48 51 54 

Timp [s] 

Proba 1 Proba 2 

1 3 6 9 12 15 18 21 24 27 30 33 36 39 42 45 

Timp [s] 

.. 


1 3 6 9 12 15 18 21 24 27 30 33 36 39 

Timp [s] 


Viteza [km/h] 

Viteza [km/h] 

11 

10 

9 

8 

7 

6 

5 

4 

3 

2 

1 

0 

9 

8 

7 

6 

5 

4 

3 

2 

1 

0 

1 3 6 9 12 15 18 21 24 27 30 33 36 39 42 

Timp [s] 

1 3 6 9 12 15 18 21 24 27 30 33 36 39 

Timp [s]

Viteza [km/h] 

11 

10 

9 

8 

7 

6 

5 

4 

3 

2 

1 

0 


1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 

Timp [s] 


66 


Viteza [km/h] 

11 

10 

9 

8 

7 

6 

5 

4 

3 

2 

1 

0 

3 6 9 12 15 18 21 24 27 30 33 36 

5.6.4. Compararea rezultatelor obţinute prin cercetările experimentale clasice şi prin folosirea 

GPS-ului 

În urma cercetărilor experimentale prin metoda clasică şi prin folosirea GPS-ului s-au obţinut 

rezultatele precizate în tabelul 5.5. 

Tabelul 5.5 

Rezultate comparative obţinute la cercetările experimentale 

Proba Timp [s] Spatiul parcurs [m] Viteza medie [km/h] 

Timp [s] 

GPS Clasic GPS Clasic GPS Clasic 

1 49 50 97,271 100 7,15 7,2 

2 51 51 102,317 100 7,22 7,058 

3 45 43 101,179 100 8,09 8,372 

4 43 43,5 101,145 100 8,46 8,275 

5 41 39,5 103,24 100 9,066 9,113 

6 40 40 100,952 100 9,086 9,0 

7 35 30 97,983 100 10,08 12 

8 34 31 95,426 100 10,10 11,612 

Se constată că cea mai mare diferenţă de timp măsurată prin cronometrare clasică şi prin 

instalaţia de monitorizare GPS s-a manifestat la proba nr. 7 (5 s). De asemenea, cea mai mare 

diferenţă referitoare la spaţiul parcurs se constată la proba nr. 8 (4,574 m), iar cea mai mare 

diferenţă de viteză se manifestă la proba nr. 7, respectiv de 1,92 km/h . Aceste diferenţe au ponderi 

relativ mari datorită distanţei scurte de referinţă (100 m) şi timpului redus în care a fost parcursă 

această distanţă. 

Cu cât distanţele măsurate vor fi mai mari, cu atât şi precizia măsurărilor se va îmbunătăţi. De 

exemplu, la o distanţă măsurată de 1000 m diferenţa între cele două metode a fost de numai 4 m 

(0,04%).


6. CONCLUZII FINALE 

6.1. Concluzii generale 

1. Semănatul este prima verigă din lanţul tehnologic al producţiei agricole, prin care seminţele 

sunt introduse în sol, la o anumită adâncime, într-o anumită cantitate şi sub o anumită formă de 

distribuire, în vederea înfiinţării unei noi culturi. Termenul de sămânţă este atribuit atât seminţelor 

propriu-zise, care la maturitate se separă de fructul în care s-au format (mazăre, fasole, varză etc.), 

cât şi unor fructe care îşi păstrează seminţele în interiorul lor şi după maturitate (cereale, floarea 

soarelui, cânepă etc.) 

2. In afară de pregătirea seminţelor şi a terenului pentru semănat, o atenţie deosebită trebuie 

acordată maşinilor de semănat, tractoarelor şi altor echipamente tehnologice care concură la 

înfiinţarea culturilor agricole. Acestea trebuie să asigure indicii calitativi impuşi lucrării de semănat, 

dar să realizeze această lucrare şi în condiţii economice optime. 

3. Principalele plante care se seamănă şi se cultivă în România şi prezentate în această lucrare 

sunt: grâul, porumbul, orzul, orezul, floarea soarelui, soia, rapiţa şi sfecla de zahăr. Totuşi datele 

statistice arată că în România suprafeţele cultivate sunt în continuă scădere, iar producţiile medii la 

hectar stagnează sau scad, în contradicţie cu situaţia europeană şi mondială din acest punct de 

vedere. 

4. Principalele cerinţe impuse lucrării de semănat se referă la: executarea în epoca optimă; 

respectarea normei de semănat la hectar; respectarea distanţei dintre rânduri şi a rectilinităţii 

rândurilor; seminţele să se repartizeze la adâncimea necesară, uniform în lan şi să se acopere bine 

cu un strat de pământ mărunţit; să nu se facă greşuri. 

5. Maşinile de semănat universale includ în componenţă cutii de seminţe, aparate de distribuţie, 

tuburi de conducere a seminţelor, brăzdare, transmisii pentru antrenarea aparatelor de distribuţie, 

mecanisme pentru acţionarea brăzdarelor şi marcatoare pentru orientarea agregatului de semănat în 

timpul lucrului. Aceste subansambluri sunt montate pe un cadru susţinut de două roţi, de la care se 

face şi antrenarea aparatelor de distribuţie. 

6. România are o experienţă şi o tradiţie bine consolidată în domeniul proiectării şi fabricării de 

maşini de semănat, cele mai bune rezultate obţinându-se de către Mecanica CEAHLAU - Piatra 

Neamţ (SUP 29M, SPC 6FS, SK 4, SPSF 8), SC MAT Craiova S.A. (SUDV31 - OD, SC 31 DN, 

Multigrain 5000, SF 6), S.C. ROMET S.R.L. – Buzău (SCPA - 29) sau I.N.M.A. – Bucureşti (SD 

3,6, S8, -CP). De regulă, dimensiunile acestor maşini de semănat s-au corelat cu caracteristicile 

funcţionale ale tractoarelor fabricate în România. 

7. Pe plan internaţional se remarcă maşinile de semănat ale altor firme prestigioase, precum: 

BSV6 – fabricată de firma NODET GOUGIS (Franţa), AZOS – FOTSCHRITT (Germania), 

SULKY CC TRAMLINES – SULKY (Germania), AMICA UBALDI (Italia), SP – GASPARDO 

(Italia), AGRICOLA ITALIANA (Italia) etc. Performanţele constructiv-funcţionale ale acestor 

maşini sunt similare cu cele ale firmelor americane, dar monitorizarea la bordul tractorului a 

indicilor funcţionali este în curs de implementare. 

8. Principalele tendinţe pe plan mondial în domeniul maşinilor de semănat se referă la creşterea 

capacităţii de lucru (ACCORD DT 8 – Germania, MONOSEM – Franţa), utilizarea sistemelor 

pneumatice cu suprapresiune la echipamentele pentru prăşitoare (INO – Becker – Germania), 

semănatul direct în mirişte (Rapid A800S – Suedia) sau echiparea cu elemente de ghidare şi 

monitorizare prin GPS (John Deere – S.U.A.). In cazul acestor echipamente se obţin performanţe 

deosebite, utilizarea lor justificându-se la semănatul unor suprafeţe foarte mari, unde economiile de 

combustibil şi surplusul de recoltă anulează costurile mai mari de producere a lor. 

9. Pornind de la importanţa deosebită acordată lucrării de semănat, a fost necesară 

normalizarea unor indici referitori la diferitele restricţii impuse acesteia, proveniţi atât din 

necesitatea asigurării condiţiilor optime de germinare şi răsărire, dar şi cele care vor trebui să 

66 



permită executarea în cele mai bune condiţii a lucrărilor ulterioare din tehnologia culturii 

considerate. 

10. Cei mai importanţi indici calitativi de lucru impuşi maşinilor de semănat se referă la : 

respectarea normei de sămânţă distribuită pe unitatea de suprafaţă (hectar); gradul de neuniformitate 

al distribuţiei seminţelor pe lăţimea de lucru a maşinii; neuniformitatea adâncimii de încorporare a 

seminţelor în sol; gradul de vătămare al seminţelor în procesul de semănare; lipsa greşurilor; 

rectilinitatea rândurilor semănate; uniformitatea întrerândurilor de încheiere etc. 

11. Controlul indicilor calitativi ai echipamentelor de semănat se execută de către personalul 

tehnic în perioada lucrului cu maşinile de semănat şi după ce răsar plantele. Deoarece calitatea 

semănatului are o deosebită influenţă asupra calităţii şi cantităţii recoltei, este necesar ca lucrarea să 

fie executată la timp pentru a se putea lua măsurile necesare de înlăturare pe parcurs a eventualelor 

lipsuri. 

12. În prezent majoritatea firmelor constructoare de maşini agricole au, cel puţin ca dotare 

opţională pentru maşinile de semănat, un monitor de bord pe care se poate vizualiza suprafaţa 

lucrată (totală sau parţială), viteza de lucru, nivelul de umplere al cutiei de seminţe, precum şi buna 

funcţionare a secţiilor de semănat. Primele aparate comerciale destinate monitorizării la bord a 

parametrilor maşinilor de semănat au fost realizate cu circa 20 de ani în urmă. La început s-au 

utilizat doar instalaţii de monitorizare cu traductoare, după care au apărut sistemele care folosesc 

GPS-ul ca bază pentru furnizarea unor indicatori tehnico-economici ai procesului de semănat. 

13. Dintre firmele care şi-au echipat maşinile de semănat cu instalaţii de monitorizare a 

indicilor funcţionali cu traductoare se remarcă: Mater-Macc - Italia, Rau Sicam – Franţa, Riboulean 

– Franţa, Ino Brezice- Slovenia, John Deer – SUA etc. În afara furnizării în timp real a stării de 

funcţionare a maşinii de semănat şi a tractorului, unele instalaţii posedă carduri de memorie care pot 

înmagazina un număr mare de date, inclusiv programe capabile să ofere operatorului informaţii 

referitoare la caracteristicile care trebuie realizate în activitatea ulterioară. 

14. Transformarea parţială a unor aplicaţii ale GPS din domeniul militar către activităţile 

civile şi-a găsit rapid loc şi în agricultura de precizie. Formele avansate ale GPS, respectiv DGPS 

(Differential Global Position System) permit măsurători care au abateri de ordinul a câţiva 

centimetrii de la poziţia măsurată la sol. Campioană a acestor aplicaţii este compania americană 

John Deer, care este coproprietara unui satelit aflat pe o orbită mai înaltă decât a celor 24 sateliţi 

GPS, pe care îl utilizează pe vreme nefavorabilă. 

15. Cele mai largi aplicaţii în instalaţiile de monitorizare şi control a indicilor funcţionali ai 

maşinilor de semănat le au senzorii piezoelectrici, traductoarele cu elemente fotoelectrice (fotodioda 

şi fototranzistorul), traductoarele capacitive de deplasare, traductoarele de inducţie pentru 

măsurarea vitezelor de deplasare, traductoarele de turaţie cu elemente fotoelectrice etc. 

16. Dintre variantele constructive de echipamente pentru monitorizarea indicilor calitativi de 

lucru ai maşinilor de semănat, în lucrare sunt prezentate sistemele : Multi-function Drill Control şi 

MCK 40 CB MONITOR MC Electronics (Italia). În principiu, acestea afişează viteza de deplasare 

(plus alarma pentru viteza minimă), suprafaţa totală lucrată, numărul de rânduri curente şi 

paralelismul acestora pentru o secvenţă selectată, turaţiile ventilatorului şi arborelui de distribuţie 

(plus alarma pentru valorile maxime şi minime), nivelul minim în buncărul de seminţe etc. Noua 

generaţie de tehnologie CAN-BUS MCK 40 este capabilă să afişeze simultan comportarea a 40 de 

secţii de semănat în rânduri. 

17. Condiţia esenţială pentru utilizarea corespunzătoare a instalaţiilor de monitorizare a 

indicilor calitativi de lucru ai maşinilor de semănat este aceea ca sistemul de monitorizare şi maşina 

agricolă să se proiecteze simultan, stabilindu-se locurile în care senzorii şi traductoarele să preia în 

cele mai bune condiţii semnalele necesare şi să se afle în siguranţă deplină pe timpul efectuării 

lucrării de semănat. Modificările sau ataşările ulterioare pot crea disfuncţiuni ale echipamentului de 

semănat sau ale celui de monitorizare. 

66 



6.2. Concluzii privind cercetările teoretice şi experimentale 

1. Pentru ca indicatorii funcţionali ai maşinilor de semănat să fie monitorizaţi cu precizia 

necesară trebuie ca echipamentele de urmărire să se proiecteze şi execute într-o strânsă corelaţie cu 

proiectarea şi construirea subansamblurilor acestor maşini. Este vorba, în principal, de 

subansamblurile care au legătură directă cu traseul seminţelor (cutia de seminţe, aparatele de 

distribuţie de diferite tipuri, tuburile de conducere, brăzdarele, roţile de tasare, mecanismele 

transmisiei etc.). 

2. Calculele referitoare la cutia de seminţe a maşinii de semănat trebuie să stabilească 

volumul optim al acestora, spaţiul parcurs de maşina de semănat între două alimentări consecutive, 

dimensiunea orificiului de curgere a seminţelor etc. Aceste elemente şi relaţiile lor de calcul sunt 

legate de norma de sămânţă la hectar, distanţa între boabe pe rând, suprafaţa însămânţată, 

capacitatea de lucru a maşinii etc., elemente monitorizabile la cele mai multe maşini de semănat. 

3. La aparatele de distribuţie cu cilindri canelaţi, specifice unui mare număr de maşini de 

semănat în rânduri este utilă şi chiar necesară uneori cunoaşterea volumului de seminţe evacuat de 

acestea la o rotaţie, grosimea stratului activ de seminţe, volumul de seminţe distribuit prin stratul 

activ, secţiunea transversală a canelurilor etc. Aceste elemente furnizează sistemului de 

monitorizare date despre debitul masic al aparatului de distribuţie, implicat în controlul normei de 

sămânţă la hectar. 

4. Aparatele de distribuţie cu cilindri cu pinteni au construcţia şi funcţionarea apropiate de 

cele cu cilindri canelaţi, deci şi elementele de calcul vor fi similare, relaţiile precizate în lucrare 

servind direct la monitorizarea unor indici funcţionali ai procesului de lucru executat de maşinile de 

semănat. 

5. La aparatele de distribuţie centrifugale forma paletelor rotorului, curbura şi modul de 

dispunere a acestora pe rotor trebuie astfel alese încât impactul seminţelor cu paletele, precum şi cu 

peretele camerei de distribuţie să nu producă vătămarea lor. De asemenea, trebuie stabilită valoarea 

minimă a vitezei unghiulare a conului de distribuţie pentru care începe mişcarea boabelor pe con în 

sus, pentru a asigura debitul necesar satisfacerii normei la hectar. 

6. În cazul aparatelor de distribuţie cu dozare mecanică şi distribuţie pneumatică calculele 

trebuie să vizeze atât debitul de seminţe evacuat de cilindrul canelat, cât şi corelarea acestuia cu 

debitul de aer capabil să-l transporte la destinaţie. La acest tip de aparat de distribuţie trebuie 

dimensionat cu atenţie şi diametrul conductei principale de transport şi distribuţie a seminţelor, 

astfel încât deplasarea seminţelor să se facă în cele mai bune condiţii. 

7. La maşinile de semănat de precizie (în cuiburi) se utilizează aparate de distribuţie 

pneumatică cu discuri cu orificii, la care este necesară stabilirea valorii depresiunii asupra unei 

seminţe aflată în dreptul unui orificiu al discului, astfel încât aceasta să se menţină pe disc şi să fie 

transportată în siguranţă către brăzdarul care o încorporează în sol. De asemenea, este deosebit de 

importantă stabilirea numărului de orificii ale discului pentru a respecta numărul de seminţe care se 

distribuie pe un hectar. 

8. Cunoaşterea stabilităţii în lucru a brăzdarelor, rezistenţei la tracţiune a maşinilor de 

semănat, sarcinii minime pe roata de tasare şi chiar a construcţiei mecanismului transmisiei prezintă 

importanţă pentru asigurarea unei lucrări de calitate, dar şi pentru alegerea celor mai bune soluţii 

constructive pentru echipamentele de monitorizare a indicilor funcţionali ai procesului de lucru 

executat de maşinile de semănat. 

9. La sistemul de monitorizare propus şi realizat de autorul lucrării, cu senzori tip 

fototranzistor-LED cu emisie în infraroşu, montaţi pe fiecare secţie a maşinii de semănat, 

măsurările nu sunt influenţate de lumina solară. Impulsurile sunt prelucrate (digitalizate) şi apoi 

transmise prin intermediul unei interfeţe portului USB al unui laptop sau PC. De aici, printr-un 

program conceput şi realizat în C ++ (denumit Monit) se efectuează calculele necesare. 

10. Pe display se vor afişa: căderea fiecărei seminţe în dreptul fiecărei secţii, numărul de 

seminţe introduse în sol şi semnalarea unor greşuri sau seminţe multiple, numărul total de seminţe 

66 



semănate şi suprafaţa lucrată în timp real. S-a contorizat şi numărul total de seminţe, deoarece, 

ţinând cont de masa a 1000 de boabe, la fiecare hectar lucrat să se poată calcula norma la hectar şi 

verifica respectarea acesteia. Pentru ca datele să poată fi prelucrate prin intrarea USB a 

calculatorului şi ţinând cont că se doreşte prelucrarea a 8 canale pe o singură cale de date, s-a 

conceput programul Monit, care foloseşte şi softul interfeţei joystick realizat de Microsoft 

Corporation, Direct X Software Development Kit (DXSDK). 

11. Deoarece este necesar să fie transmise mai multe informaţii pe acelaşi canal şi cum acest 

lucru nu se poate face simultan, s-a recurs la o partajare în timp a canalului (multiplexare). O parte a 

programului instalat permite citirea de la portul USB al laptopului a semnalului multiplexat şi 

realizează demultiplexarea acestuia. 

12. S-a declarat un vector „seminte”, în care s-a memorat numărul de seminţe trecute prin 

fiecare secţie şi s-a folosit o variabilă „seminteTot”, care reprezintă numărul total de seminţe trecute 

prin cele 8 secţii. Prin „buttonz” se monitorizează starea secţiilor la un moment dat, aceasta putând 

lua valoarea 0 sau 1. S-a calculat suprafaţa lucrată „supLucru”, definită ca fiind un număr real 

calculat cu o relaţie în care se regăsesc: numărul de seminţe semănate de fiecare secţie, distanţa 

dintre seminţe pe rând şi lăţimea de lucru a maşinii. Toate calculele se efectuează ţinând cont de 

viteza şi de lăţimea de lucru a maşinii de semănat. Semnalul provenit de la fototranzistor este 

prelucrat printr-o schemă clasică cu circuitul 555 folosit ca monostabil. 

13. O altă schemă de instalaţie de monitorizare a principalilor indici funcţionali ai maşinilor 

de semănat a inclus un localizator dotat cu un receptor GPS şi unul GPRS. GPS-ul recepţionează 

semnalele de la sateliţi printr-o antenă care se fixează magnetic pe cabina tractorului. Prin GPRS se 

face schimbul de informaţii în sistem duplex, între GPS şi operatorul care supraveghează lucrarea 

agricolă prin intermediul unui program denumit GooLocate. 

14. Programul GooLocate permite afişarea coordonatelor în timp real pe o hartă tip Google 

Maps. Parametrii monitorizaţi prin GPRS sunt: timpul, latitudinea, longitudinea, altitudinea, viteza 

şi distanţa parcursă. Informaţiile sunt stocate într-o bază de date, de unde, prin intermediul unui soft 

DorianSoft realizat în Visual C, se pot urmări în timp real: distanţa parcursă, suprafaţa lucrată, 

viteza medie şi productivitatea maşinii de semănat. Lăţimea de lucru este o dată de intrare şi se 

introduce de către operator, ţinând cont de caracteristicile tehnice ale maşinii de semănat. 

15.Prin programul DorianSoft realizat in Visual C s-a definit ca număr real distanţa „dist” 

parcursă de maşina de semănat în perioada de eşantionare setată în prealabil pe localizatorul GPS. 

Perioada de eşantionare este prestabilită printr-un mesaj SMS trimis către numărul atribuit 

localizatorului şi este de minimum 1 sec. A doua variabilă este timpul „timp”, definită ca un număr 

întreg. 

16. Prin apăsarea butonului „Preia date” se citesc informaţiile din baza de date timp .mdb, 

creată de programul GooLocate . După prelucrarea datelor se introduce ca variabilă, într-o casetă 

text, lăţimea de lucru. Programul permite calcularea şi afişarea pe ecran a distanţei parcurse, vitezei 

de lucru, suprafeţei lucrate, şi a productivităţii muncii realizată cu maşina de semănat. 

17. În lucrare s-a realizat un sistem de monitorizare cu senzori piezoelectrici, ale căror 

semnale electrice sunt prelucrate de calculator. Pentru a se urmări frecvenţa de cădere a seminţelor 

şi alura semnalului s-a realizat un montaj experimental care conţine un traductor piezoelectric 

protejat într-o incintă închisă şi înclinat la un unghi de 60 0 faţă de orizontală. Lovind traductorul în 

căderea sa spre fundul rigolei, sămânţa va genera un tren de impulsuri, diferit de un semnal 

sinusoidal sau dreptunghiular. 

18. Pentru vizualizarea formei semnalului s-a folosit o placă de sunet dintr-un PC obişnuit, 

transformată în osciloscop, utilizând un soft specializat. Avantajul metodei constă în faptul că se pot 

face înregistrări, baleieri în frecvenţă şi folosirea de filtre de frecvenţă. 

19. Forma semnalului diferă în funcţie de caracteristicile bobului (masă, duritate, formă) 

care loveşte cristalul piezoelectric. În lucrare se prezintă formele semnalului obţinute în cazul 

căderii seminţelor de porumb, fasole, soia şi floarea soarelui. S-a observat că peste semnalul captat 

de senzorul piezoelectric se adaugă o mulţime de zgomote provenite de la vibraţiile cadrului maşinii 

de semănat, secţiile de lucru ale acesteia, precum şi alte zgomote parazite. 

66 



20. Pentru a se vedea unde se obţine semnalul maxim s-a realizat un baleiaj în frecvenţa 

între 0...20 000 Hz. Pentru toate seminţele folosite semnalul maxim s-a situat între 1600...1800 Hz. 

Pe grafic s-au manifestat şi două armonici superioare. Folosind un filtru trece banda se obţine un 

singur semnal aproximativ triunghiular, care poate fi utilizat mai departe în sistemul de 

monitorizare. 

21. Pentru vizualizarea la bordul tractorului a bunei funcţionări a secţiilor de semănat se 

poate folosi semnalul provenit de la traductorul piezoelectric pentru a declanşa un circuit 

monostabil 555. Tensiunea generată de cristalul piezoelectric este introdusă în circuitul de tip βE 

555, iar la ieşire LED-urile montate la bordul tractorului (câte unul pentru fiecare secţie) vor oferi 

informaţii în timp real despre funcţionarea secţiilor maşinii de semănat. 

22. Obiectivul principal al cercetărilor experimentale din această lucrare îl reprezintă 

verificarea practică a soluţiilor tehnice de monitorizare la bord a parametrilor procesului de 

mecanizare a lucrărilor agricole de semănat şi a software-urilor concepute în acest scop. 

23. Pentru rezolvarea în totalitate a obiectivului principal al cercetărilor experimentale a fost 

necesară parcurgerea secvenţială şi rezolvarea mai multor obiective subsidiare, referitoare la 

alegerea obiectului cercetărilor experimentale, stabilirea unei metodici riguroase de cercetare 

experimentală pentru verificarea echipamentelor tehnice şi a software-urilor concepute şi realizate, 

desfăşurarea cercetărilor în laborator şi exploatare şi compararea rezultatelor cercetărilor teoretice 

cu cele obţinute în urma investigaţiilor experimentale, în vederea corectării programelor de 

calculator dezvoltate. 

24. Obiectul cercetărilor experimentale a fost sistemul tehnic format din tractorul New 

Holland TL 100A şi maşina de semănat SUP 29, aflate în proprietatea ICDP Braşov (Măgurele). 

Atât tractorul, cât şi maşina de semănat sunt recunoscute pentru performanţele lor tehnicoeconomice 

şi fiabilistice, fiind larg utilizate la lucrările agricole de semănat. 

25. Metodica generală de cercetare experimentală a avut în vedere locul de desfăşurare a 

cercetărilor, obiectul acestor cercetări, echipamentele şi aparatele folosite şi indicatorii funcţionali şi 

economici urmăriţi. De asemenea, s-a considerat că pentru îndeplinirea metodicii generale este 

necesar să se realizeze următoarele activităţi: acţiuni preliminare, cercetări experimentale în 

laborator şi cercetări experimentale în exploatare. 

26. Acţiunile preliminare cercetărilor experimentale au avut ca scop organizarea în 

amănunţime a fiecărei activităţi de cercetare, începând cu analiza legislaţiei româneşti şi europene 

referitoare la restricţiile desfăşurării acestora, alegerea şi procurarea celor mai potrivite echipamente 

şi aparate, stabilirea şi verificarea obiectului supus cercetărilor experimentale, desemnarea locaţiilor 

în care cercetările respective sunt reprezentative, desemnarea personalului de specialitate, stabilirea 

schemelor de măsurare etc. 

27. Documentele de referinţă şi conexe care trebuie cunoscute şi respectate de către cei care 

cercetează experimental maşinile de semănat au fost alese cu mult discernământ, între acestea 

găsindu-se atât Directive europene, cât şi standarde româneşti referitoare la metodele de 

determinare a indicilor de exploatare şi parametrilor constructivi ai maşinilor agricole, procedurile 

de încercare pentru determinarea acestor indici şi parametri, criteriile generale de funcţionare a 

laboratoarelor de încercări şi chiar Legea protecţiei muncii 90/96, cu normele ei metodologice de 

aplicare. 

28. Cercetările experimentale de tip laborator s-au desfăşurat în laboratorul specializat NS 

11 de la Facultatea de Alimentaţie şi Turism din cadrul Universităţii Transilvania din Braşov, în 

perioada septembrie 2009- iunie 2010. Acestea s-au referit la verificarea funcţională şi 

performanţele echipamentelor de monitorizare a indicilor funcţionali ai maşinilor de semănat care 

folosesc traductoare cu fototranzistoare şi traductoare piezoelectrice. 

29. Cercetările experimentale în exploatare s-au desfăşurat la ICDP - Braşov (Măgurele), în 

data de 2 iunie 2010, după o metodică în care au fost respectate riguros toate etapele, începând cu 

pregătirea sistemului tehnic tractor-maşină de semănat, montarea corectă a receptorului GPS în 

cabină şi a antenei pe capota tractorului, stabilirea legăturii telefonice permanente cu operatorul PC, 

alegerea terenului pentru deplasarea agregatului, măsurarea spaţiului de deplasare (100 m) şi 

66 



jalonarea acestuia, instruirea personalului şi desfăşurarea propriu-zisă a cercetărilor. 

30. Instalaţia de monitorizare cu senzori piezoelectrici a utilizat trei traductoare cu senzori 

piezoelectrici, notate cu A, B şi C, de dimensiuni diferite, senzorul A fiind cel mai mare, iar 

senzorul C- cel mai mic. Pentru încercări s-a folosit un brăzdar de semănătoare tip ancoră, pe talpa 

căruia a fost montat senzorul piezoelectric. 

31. Pentru vizualizarea şi înregistrarea semnalelor electrice produse de căderea seminţelor 

pe senzor s-a folosit o placă externă de osciloscop pentru PC (placă de sunet), tip kit de asamblare 

aparţinând firmei Epsico Manufacturing şi comercializată în România de către firma S.C. Epsicom 

SRL Craiova. Alimentarea circuitului se face de la o sursă de 9...12V stabilizată apoi la 5V cu 

circuitul integrat LM 7805. 

6.3. Contribuţii personale 

1. Evidenţierea utilităţii şi oportunităţii temei de doctorat, precizându-se obiectivul principal 

al lucrării ca fiind monitorizarea la bordul tractoarelor a procesului de mecanizare a lucrărilor 

agricole de semănat, precum şi obiectivele subsidiare, pe baza cărora să se asigure îndeplinirea în 

totalitate a obiectivului propus. 

2. Realizarea unui studiu privind stadiul actual al cunoştinţelor despre rolul şi importanţa 

lucrării de semănat în tehnologia generală de cultivare a plantelor, cu evidenţierea particularităţilor 

acestei lucrări în situaţiile concrete de înfiinţare a unor culturi precizate. 

3. Efectuarea unei sinteze asupra realizărilor naţionale şi mondiale, precum şi asupra 

tendinţelor în domeniul construcţiei de echipamente tehnice pentru semănat, cu specificarea 

caracteristicilor principalelor ansambluri funcţionale şi chiar ale unor piese care pot contribui la 

perfecţionarea generală a maşinilor de semănat. 

4. Cercetarea comparativă a sistemelor de monitorizare a diferiţilor parametri ai procesului de 

mecanizare a lucrării de semănat şi evidenţierea avantajelor folosirii acestora în diferite condiţii de 

lucru. 

5. Cercetarea teoretică a posibilităţii de utilizare a tehnicii şi tehnologiei GPS pentru 

monitorizarea caracteristicilor tehnico-economice ale procesului de semănat, în vederea urmăririi 

acestora în timpul lucrului. 

6. Conceperea unui software complex de urmărire a procesului de semănat prin utilizarea GPS 

şi adaptarea sa la monitorizarea parametrilor lucrării de semănat. 

7. Realizarea echipamentului necesar valorificării software-lui conceput şi adaptarea acestuia la 

cerinţele specifice existente la bordul tractoarelor. 

8. Efectuarea unei cercetări teoretice şi practice asupra posibilităţilor de utilizare a senzorilor 

piezoelectrici în vederea monitorizării stării de funcţionare a echipamentelor de încorporat seminţe 

în sol. 

9. Efectuarea unei cercetări teoretice şi practice asupra posibilităţilor de utilizare a senzorilor 

fotoelectrici în vederea monitorizării stării de funcţionare a echipamentelor de încorporat seminţe în 

sol. 

10. Efectuarea cercetărilor experimentale în laborator şi în exploatare pentru stabilirea 

concordanţei dintre software-ul conceput şi situaţia reală a folosirii echipamentului de monitorizare 

a parametrilor procesului de mecanizare a lucrărilor de semănat. 

11. Evidenţierea spectrului de frecvenţe generate la contactul diferitelor seminţe cu senzorul 

piezoelectric, respectiv a variaţiei în timp a tensiunii înregistrată de un osciloscop digital în 

momentul respectiv, în vederea folosirii acestora la traductoarele montate pe maşinile de semănat. 

66 



6.4. Direcţii viitoare de cercetare 

• Continuarea cercetărilor în vederea extinderii programului de monitorizare prin GPS şi la 

alte lucrări agricole (lucrările solului, întreţinerea culturilor, recoltat etc.), inclusiv pentru furnizarea 

în timp real a indicilor funcţionali caracteristici ai acestora. 

• Diversificarea constructivă a traductoarelor piezoelectrice şi echipamentelor de 

monitorizare aferente, pentru a fi utilizate la o gamă cât mai largă de seminţe în procesul 

încorporării acestora în sol. 

• Cercetarea posibilităţilor de utilizare şi a altor timpuri de traductoare (ex. traductoare în 

infraroşu) pentru urmărirea stării de funcţionare a unor subansambluri ale maşinilor agricole, la care 

traductoarele obişnuite nu furnizează date suficient de precise. 

• Evidenţierea spectrului de frecvenţe generate la contactul diferitelor seminţe cu senzorul 

piezoelectric, respectiv a variaţiei în timp a tensiunii înregistrată de un osciloscop digital în 

momentul respectiv, în vederea folosirii acestora la traductoarele montate pe maşinile de semănat. 

66 



BIBLIOGRAFIE 

1. (1)Adam, K., Erbach, D.: Secondary tillage tool effect on soil aggregation, Transactions of 

ASAE, 35(6), 1992; 

2. (4)Brătucu, Gh.: Tehnologie agricolă, Editura Universităţii Transilvania Brasov, 1999; 

3. (7)Brătucu, Gh., Căpăţînă, I..: Curent aspects on the Ergonomic Design of Romanian 

Agricultural Equipments, în revista INMATEH I/2008, nr. 24, vol II, Bucureşti, p. 46-50, ISSN 

1583-1019. 

4. (8)Brătucu, Gh.: Untersuchung des Verhaltens von Schlepperkupplungen bei dynamisher 

Belastung, Grundagen der Landtechnik, Bd.27/1977, nr.2, p. 49-56, Germania, 1997; 

5. (11)Căproiu, St., s.a.: Masini agricole de lucrat solul, semănat si întreţinere a culturilor, 

Editura Didactică si Pedagogică, Bucuresti, 1982; Ceausescu, I.: Legumicultură generală si 

specială, Editura Didactică si Pedagogică, Bucuresti, 1984; 

6. (14)Cojocaru, I., Marin, E., Manea, D.: Ecological technology of soil working in 

conservative system and subsoilage by the performance of a technical equipment for the big power 

tractors, Prooceedings of the union od scientists, , House af Anghel Kunchev University of Rousse, 

pg. 384-389, 2006; 

7. (15)Jităreanu, G., ş.a.: Tehnologii si masini pentru mecanizarea lucrărilor solului în vederea 

practicării conceptului de agricultură durabilă, Editura Ion Ionescu de la Brad , Iasi, 2007; 

8. (18)Gangu, V., Pirna, I., Cojocaru, I., s.a.: Noi tipuri de echipamente tehnice realizate de 

INMA Bucuresti in cadrul programelor nationale de CDI in parteneriat cu S.C. Mecanica Ceahlau 

S.A. Piatra Neamt, Tehnici moderne în managementul, concepţia si realizarea masinilor si 

echipamentelor, pag. 126-445, Editura BREN, Bucuresti, 2006; 

9. (20)Ghimbăsan, R.: Bazele agrobiologice ale mecanizării agriculturii, Universitatea 

Transilvania Brasov, 1992; 

10. (22)Koolen, A.J.: Agricultural soil mechanics, Springer Verlag, Berlin, 1983; 

11. (23)Manea, D., Cojocaru, I., Marin, E.: Determinarea în condiţii de laborator a indicilor 

calitativi de lucru ai echipamentului tehnic mecano - pneumatic pentru semănat cereale păioase, 

Lucrările simpozionului “Energii alternative, tehnologii de mecanizare si echipamente tehnice 

eficiente pentru agricultură si industria alimentară”, INMATEH I, ianuarie 2008, pag. 32…40, 

Bucuresti, 2008; 

12. (26)Mitroi, A.: Mecanizarea agriculturii, Manual universitar, USAMV, DID, Bucuresti, 

2003; 

28. (30)Mocanu, V., Hermenean I.: Tehnologie ecologică şi economică de mecanizare pentru 

îmbunătăţirea prin reînsămânţare a pajiştilor degradate situate în diferite condiţii staţionale, 

Broşură, 20 pagini editată de ICDP Braşov în Octombrie 2006. 

29. (31)Mocanu V., Hermenean I. : New Mechanization Alternatives with Low Inputs for 

Reseeding Degraded Grassland, Research Journal of Agricultural Science, Vol. 41(2), pag. 463- 

467, Timişoara , 2009, ISSN 2066-1843. 

30. (33)Musuroi, G., Paraschiv, G.,: Verificarea experimentala a uniformităţii adâncimii de 

lucru in cazul agregatelor de arat, echipate cu sistem hidraulic de reglare a poziţiei maşinii 

agricole faţă de sol, Revista Construcţia de Maşini, nr.4, pag. 29-32, 2003 (ISSN 0573-7419). 

31. (35)Naghiu, Al., s.a.: Maşini si instalaţii agricole, vol. I, Editura Risoprint, Cluj-Napoca, 

2004; 

32. (37)Năstăsoiu, S., s.a.:Tractoare, Editura Didactică si Pedagogică, Bucuresti, 1983; 

33. (39)Oancea, I.: Tratat de tehnologii agricole, Editura Tehnică, Bucuresti, 1998; 

34. (42)Paraschiv, G.,ş.a. : Sisteme de acţionare a maşinilor şi instalaţiilor, Editura 

PRINTECH, ISBN 978-606-521-185-8 Bucureşti, 188 pg., 2008 . 

35. (43)Paraschiv ,G., ş.a.: Maşini de lucrat solul, semănat şi întreţinerea culturilor, Editura 

Printech, ISBN 973-718-374-6, Bucureşti, 130 pg., 2005. 

66 



36. (47)Pásztor, J., Brătucu Gh.: Researches about the Kinetics and the Dynamics of the 

Machines for Preparing the Seedbeds in Greenhouses, International Conference on New Research 

in Food and Tourism, Bioatlas, Brasov, Romania, 2008; 

37. (48)Păunescu D., Vlăduţ V. : Cercetǎri privind determinarea şi monitorizarea 

parametrilor proceselor de mecanizare a lucrǎrilor agricole, „35 DE ANI DE ÎNVĂŢĂMÂNT 

SUPERIOR HUNEDOREAN” SESIUNE DE COMUNICĂRI ŞTIINŢIFICE STUDENŢEŞTI”, 

Hunedoara – România, 2004. 

38. (49)Păunescu D., Brătucu Gh. : Aspects Regarding the GPS Using for Functional Indices 

Monitoring of the Seeders Machines, BIOATLAS 2010 Conference 28-30 May 2010, ISSN: 1844- 

8577, pag.176÷179, Braşov - România. 

39. (50)Păunescu D., Brătucu Gh. : Complex System for the Tractor Board Monitoring of the 

Functional Parameters of the Seeders Machines, BIOATLAS 2010 Conference 28-30 May 2010, 

ISSN: 1844-8577, pag.89÷92, Braşov - România. 

40. (51)Păunescu, D.,:Stadiul actual şi tendinţe în realizarea echipamentelor pentru 

mecanizarea lucrării de semănat, Referat în cadrul programului de pregătire la doctorat, susţinut la 

Universitatea Transilvania din Braşov, 2002. 

41. (52)Păunescu, D.,: Cercetări privind determinarea şi monitorizarea parametrilor 

proceselor de mecanizare a lucrărilor de semănat, Referat în cadrul programului de pregătire la 

doctorat, susţinut la Universitatea Transilvania din Braşov, 2003. 

42. (53)Păunescu, D.,:Metodica şi aparatura pentru monitorizarea parametrilor proceselor de 

mecanizare a lucrării de semănat, Referat în cadrul programului de pregătire la doctorat, susţinut la 


43. (54)Păunescu, D.: Research Regarding Automated Supervision of the Work Process of 

Precision Seed Drills, INMATEH, Vol. 28, No.2 /2009, p. 14-17, ISSN 1583-1019. 

44. (55)Păunescu D., ş.a.: Cercetări privind generarea formei şi dimensionarea structurilor 

de rezistenţǎ ale maşinilor de lucrat solul, Sesiunea Jubiliară de Comunicări Ştiinţifice - Realizări şi 

perspective în ingineria sistemelor biotehnice, ISBTeh 2002, secţ. 1, pag. 150÷153, 2002, ISBN 

973-685-410-8, Bucureşti-România; 

45. (56)Păunescu, I., David, L.: Bazele cercetării experimentale a sistemelor biotehnice, 

Editura Printech, Bucuresti, 1999; 

46. (57)Popescu, S., Csatlos, C., Rus, Fl., Ghinea, T.: Automatizarea masinilor si instalaţiilor 

agricole, Îndrumar de lucrări practice, Reprografia Universităţii din Brasov, 1985; 

47. (61)Rus, FL., Csatlos, C., Ţane, N.: Masini agricole pentru lucrările solului, semănat si 

întreţinerea culturilor, Îndrumar de lucrări practice, Reprografia Universităţii din Brasov, 1990; 

48. (63)Rus, Fl.: Masini pentru lucrările solului, semănat si întreţinerea culturilor, 

Universitatea din Brasov, 1987. 

49. (65)Scripnic, V., s.a.: Maşini agricole, Editura Agrosilvică, Bucureşti, 1968; 

50. (67)Székely, I., s.a.: Sisteme pentru achiziţii si prelucrarea datelor, Editura Mediamira, 

Cluj- Napoca,1997; 

51. (69)Toma, D., Sin, Gh.: Calitatea lucrărilor agricole executate mecanizat pentru culturile 

de câmp, Editura Ceres, Bucuresti, 1987; 

52. (73)xxx Anuarul Statistic al României – 2000...2007 Editat de Institutul Român de 

Standardizare; 

53. (76)xxx Proceduri pentru testarea masinilor agricole, Editat INMA, Bucuresti 2008; 

54. (77)xxx http:// www.arvatec.it ; 

55. (79)xxx http://www.deere.com/en_US/deerecom/usa_canada.html 

56. (81)xxx http://www.kvernelandgroup.com; 

57. (83)xxx http://www.dickey-john.com 

58. (88)xxx http://www.inma.ro; 

59. (93)xxx http://www.matcraiova.ro 

60. (94)xxx http://www.mecanicaceahlau.ro 

61. (108)xxx http://agriculture.newholland.com. 

66 



Curriculum 

vitae 

Nume şi 

prenume 

PĂUNESCU I. DAN-DORIAN 

Data naşterii 20 februarie 1963, Bucureşti 

Profesia Inginer mecanic 

Educaţie şi 1978 – 1982 Liceul teoretic „Gheorghe Lazăr, Bucureşti; 

formare 1988 – 1993 Universitatea Transilvania Braşov, Facultatea de 

Mecanică, secţia Mecanică Agricolă; 

2000 – Doctorand în „Ştiinţe inginereşti”, la Universitatea 

Transilvania Braşov. 

Locul de 

muncă 

S.C. DORIANSOFT S.R.L. 

Activitatea 2007 – prezent – Director societate – S.C. DORIANSOFT S.R.L. – 

profesională administrare magazin online de produse electronice, calculatoare şi 

componente calculatoare; 

2006 – 2007 – Şef laborator – S.C. STRAERO S.A. Bucureşti – încercări 

simulate şi accelerate pe instalaţia tip HIDROPULS; 

1999 – 2006 – Şef laborator în cadrul I.N.M.A. Bucureşti – încercări simulate 

şi accelerate pe instalaţia tip HIDROPULS; certificarea calităţii din punct de 

vedere al securităţii muncii, fiind responsabil de încercări în peste 50 de 

lucrări; 

1995 – 1998 – Inginer mecanic – S.C. Steffi Import Export S.R.L. – 

mentenanţa utilajelor agro-industriale; 

1994 – 1995 – Şef secţie S.C. Agromec S.A. Teslui - mentenanţa utilajelor 

agricole; 

1993 – 1994 – Inginer mecanic – S.C. Avicola S.A. Braşov; 

Activităţi de responsabil de proiect la 5 proiecte de cercetare ştiinţifică obţinute 

cercetare 

prin competiţii naţionale; 

colaborator la 4 proiecte de cercetare ştiinţifică obţinute prin 

competiţii naţionale; 

autor principal sau coautor la 18 lucrări ştiinţifice susţinute la diverse 

manifestări în domeniul mecanizării agriculturii şi industriei alimentare, 

publicate în reviste de specialitate româneşti şi în volumele cu lucrări 

editate de INMA Bucureşti şi alte instituţii; 

8 lucrări în domeniul tezei de doctorat, dintre care 5 publicate. 

Adresa Str. Mihai Eminescu nr. 44, ap. 2, Braşov, jud. Braşov 

Telefon 0727-861-228, 0368-459233 

66 



Curriculum 

vitae 

Name PĂUNESCU I. DAN-DORIAN 

Birth date and 

place 

20 February 1963, Bucureşti 

Profession Mechanical Engineer 

Studies 1978 – 1982 Theoretical High School „Gheorghe Lazăr, 

Bucureşti; 

1988 – 1993 University Transilvania Braşov, Faculty of 

Mechanics, section Agricultural Mechanics; 

2000 – PhD in „Engineering Sciences”, at the University 

Transilvania Braşov. 

Working place S.C. DORIANSOFT S.R.L. 

Professional 2007 – present – Manager – S.C. DORIANSOFT S.R.L. – 

activity electronics, computers and computer components online shop 

management; 

2006 – 2007 – Head of laboratory – S.C. STRAERO S.A. Bucharest 

– simulated and accelerated tests on the installation type 

Hydropulse; 

1999 – 2006 – Head of laboratory – I.N.M.A. Bucureşti – simulated 

and accelerated tests on the installation type Hydropulse; quality 

certification in terms of job security, being responsible for testing 

over 50 works; 

1995 – 1998 – Mechanical Engineer – S.C. Steffi Import Export 

S.R.L. – agro-industrial machinery maintenance; 

1994 – 1995 – Section chief – S.C. Agromec S.A. Teslui - 

maintenance of agricultural machinery; 

1993 – 1994 – Mechanical Engineer – S.C. Avicola S.A. Braşov; 

Research project officer in 5 research projects obtained through 

activity 

national competitions; 

contributor to 4 research projects obtained through national 

competitions; 

principal author or coauthor of 18 scientific papers 

presented at various events regarding the mechanization of 

agriculture and food industry, published in Romanian 

journals and edited volumes by INMA Bucharest and other 

institutions; 

6 papers published in the omain of the PhD. thesis. 

Address 44 Mihai Eminescu Street , ap. 2, Braşov, Braşov Cir. 

Phone 0727-861-228, 0368-459233 

66 



LUCRĂRI ELABORATE DE AUTOR ÎN DOMENIUL TEZEI DE DOCTORAT 

1. Păunescu D., Vlăduţ V. : Cercetǎri privind determinarea şi monitorizarea parametrilor 

proceselor de mecanizare a lucrǎrilor agricole, „35 DE ANI DE ÎNVĂŢĂMÂNT SUPERIOR 

HUNEDOREAN” SESIUNE DE COMUNICĂRI ŞTIINŢIFICE STUDENŢEŞTI”, Hunedoara – 

România, 2004. 

2. Păunescu D., Brătucu Gh. : Aspects Regarding the GPS Using for Functional Indices 

Monitoring of the Seeders Machines, BIOATLAS 2010 Conference 28-30 May 2010, ISSN: 1844- 

8577, pag.176÷179, Braşov - România. 

3. Păunescu D., Brătucu Gh. : Complex System for the Tractor Board Monitoring of the 

Functional Parameters of the Seeders Machines, BIOATLAS 2010 Conference 28-30 May 2010, 

ISSN: 1844-8577, pag.89÷92, Braşov - România. 

4. Păunescu, D.,:Stadiul actual şi tendinţe în realizarea echipamentelor pentru mecanizarea 

lucrării de semănat, Referat în cadrul programului de pregătire la doctorat, susţinut la Universitatea 

Transilvania din Braşov, 2002. 

5. Păunescu, D.,: Cercetări privind determinarea şi monitorizarea parametrilor proceselor 

de mecanizare a lucrărilor de semănat, Referat în cadrul programului de pregătire la doctorat, 

susţinut la Universitatea Transilvania din Braşov, 2003. 

6. Păunescu, D.,:Metodica şi aparatura pentru monitorizarea parametrilor proceselor de 

mecanizare a lucrării de semănat, Referat în cadrul programului de pregătire la doctorat, susţinut la 


7. Păunescu, D.: Research Regarding Automated Supervision of the Work Process of 

Precision Seed Drills, INMATEH, Vol. 28, No.2 /2009, p. 14-17, ISSN 1583-1019. 

8. Păunescu D., ş.a.: Cercetări privind generarea formei şi dimensionarea structurilor de 

rezistenţǎ ale maşinilor de lucrat solul, Sesiunea Jubiliară de Comunicări Ştiinţifice - REALIZĂRI 

ŞI PERSPECTIVE ÎN INGINERIA SISTEMELOR BIOTEHNICE, ISBTeh 2002, secţ. 1, pag. 

150÷153, 2002, ISBN 973-685-410-8, Bucureşti-România; 

66 



CERCETĂRI PRIVIND MONITORIZAREA LA BORD A PARAMETRILOR 

PROCESULUI DE MECANIZARE A LUCRĂRILOR AGRICOLE DE SEMĂNAT 

-Rezumat- 

Conducător ştiinţific, Doctorand, 

Prof.univ.dr.ing Brătucu Gheorghe Ing. Păunescu Dan Dorian 

În lucrare se abordează şi rezolvă o problemă esenţială pentru progresul tehnic în domeniul 

maşinilor de semănat fabricate în România, respectiv posibilitatea monitorizării la bord a stării de 

funcţionare a sistemului tehnic tractor-maşină agricolă şi a indicilor calitativi şi economici ai 

procesului de semănat. Sunt studiate teoretic şi rezolvate practic trei soluţii tehnice pentru realizarea 

acestei monitorizări şi anume: prin folosirea senzorilor de tip fototranzistor care lucrează în 

infraroşu, prin utilizarea GPS-ului şi prin folosirea senzorilor piezoelectrici. S-au conceput două 

software prin intermediul cărora semnalele traductoarelor sau cele captate prin GPS să poată fi 

folosite la obţinerea în timp real a datelor referitoare la numărul de seminţe încorporate, viteza de 

deplasare a maşinii de semănat, suprafaţa însămânţată, norma de seminţe la hectar etc. Aceste date 

pot fi vizualizate atât de operatorul agregatului agricol, cât şi de la orice distanţă, dacă se folosesc 

echipamentele tehnice şi soft-urile specificate în lucrare. Cercetările experimentale au validat 

cercetările teoretice, iar aplicarea acestora la maşinile de semănat este de mare interes pentru 

proiectanţii, fabricanţii şi utilizatorii acestora. 

RESEARCH INTO BOARD MONITORING OF PARAMETERS 

CHARATERISING THE MECHANIZATION PROCESS OF AGRICULTURAL SEEDING 

WORKS 

-Abstract- 

Scientific Coordinator, PhD. Student, 

PhD. Professor Brătucu Gheorghe Păunescu Dan Dorian 

In the paper is approached and resolved an essential problem for technical progress in 

seeding machines area manufactured in Romania, respectively the possibility to monitoring on 

board the functioning status for the tractor – agricultural machine technical system and the quality 

and economical indices of the seeding process. There are theoretical studied and practical resolved 

three technical solutions for achieving this monitoring and namely: by using phototransistor sensors 

which works in infrared, by using GPS and by using piezoelectric sensors. There were designed two 

software through which the signals of the transducers or the ones captured by GPS can be used to 

obtain in real time the data referring to the incorporated seed number, moving speed of the seeding 

machine, the seeded area, the adjusted quantity of seed per hectare etc. This data can be visualized 

by the agricultural aggregate operator and by others operator situated at any distance if there are 

used the technical equipments and the software specified in this paper. The experimental researches 

have validated the theoretical researches and applying them to the seeding machines is of great 

interest for designers, manufactures and farmers that use this machines. 

66 



66

pdf romana - Universitatea Transilvania

You also want an ePaper? Increase the reach of your titles

Delete template?

Save as template?