creşterea competitivităţii întreprinderii prin implementarea ...

UNIVERSITATEA TEHNICĂ A MOLDOVEI
CUŞNIR NICOLAE
Cu titlu de manuscris
C.Z.U. : 67:658
CREŞTEREA COMPETITIVITĂŢII
ÎNTREPRINDERII PRIN IMPLEMENTAREA
MANAGEMENTULUI PERFORMANT
(în baza materialelor industriei uşoare
din Republica Moldova)
SPECIALITATEA 08.00.05. – ECONOMIE ŞI MANAGEMENT
(în industria uşoară)
AUTOREFERAT
al tezei de doctor în economie
Chişinău, 2010

Teza a fost elaborată la Catedra „Economie şi Management în Industrie”,
Universitatea Tehnică a Moldovei.
Conducător ştiinţific: Gheorghiţă Maria, doctor în economie, conferențiar
universitar, specialitatea 08.00.05. – ECONOMIE ŞI
MANAGEMENT (în ramură)
Referenţi oficiali: Popa Andrei, doctor habilitat în economie, conferențiar
universitar, Universitatea de Stat din Cahul
Litvin Aurelia, doctor în economie, conferențiar
universitar, Universitatea Agrară de Stat din Moldova
Componenţa Consiliului ştiinţific specializat:
Bugaian Larisa, preşedinte, doctor habilitat în economie, profesor universitar
Crucerescu Cornelia, secretar, doctor în economie, conferențiar universitar
Roşca Petru, doctor habilitat în economie, profesor universitar
Guţu Cornel, doctor în economie, conferențiar cercetător
Bîrcă Alic, doctor în economie, conferențiar universitar
Susţinerea va avea loc la 22 decembrie 2010, ora 15:00 în şedinţa Consiliului
ştiinţific specializat D 31-08.00.05–19 din cadrul Universităţii Tehnice a Moldovei,
pe adresa: MD-2060, Chişinău, bd. Dacia, 41, corpul de studii 10, aula 211.
Teza de doctor şi autoreferatul pot fi consultate la Biblioteca Universităţii
Tehnice a Moldovei şi la pagina Web a C.N.A.A. (www.cnaa.md).
Autoreferatul a fost expediat la 20 noiembrie 2010.
Secretar ştiinţific al Consiliului
ştiinţific specializat:
dr., conf. univ. Crucerescu Cornelia
Conducător ştiinţific:
dr., conf. univ. Gheorghiţă Maria
Autor: Cuşnir Nicolae
© Cuşnir Nicolae, 2010
~ 2 ~

I. REPERE CONCEPTUALE ALE CERCETĂRII
Actualitatea temei, descrierea situaţiei în domeniul de cercetare şi identificarea
problemelor de cercetare. Acum mai bine de 25 de ani, industria uşoară din
ţările dezvoltate reprezenta încă un segment în ascensiune, care contribuia la ocuparea
forţei de muncă disponibile. După anii ’70 s-au produs schimbări pe plan mondial,
politica de modernizare a capacităţilor de producţie în ţările dezvoltate a condus, practic,
la abandonarea marii industrii de bunuri de consum, în favoarea articolelor de lux.
Actualmente, piaţa mondială a industriei uşoare se caracterizează printr-o puternică
competitivitate. Rolul ţărilor în curs de dezvoltare este în creştere: în ultimii
ani se înregistrează reamplasarea producţiei industriei uşoare dinspre tarile dezvoltate
spre ţările în curs de dezvoltare. Aceasta a condiționat creșterea substanțială a
numărului de întreprinderi din industria ușoară a Moldovei pe parcursul ultimilor ani,
făcând ca ramura să devină una importantă pentru economia naţională, cu o pondere
de 2% în PIB, 7% – în total volum de producţie, 24% – în export. În același timp,
gradul de competitivitate al întreprinderilor industriei ușoare este încă destul de redus
datorită aplicării, în majoritatea cazurilor, a unui management ineficient.
Pornind de la exprimarea lui Peter Drucker şi Richard Farmer, conform căreia
nu există întreprinderi eficiente şi ineficiente, ci întreprinderi bine conduse sau prost
conduse, schimbarea managerială devine terenul demersurilor strategice şi tactice,
iniţiate şi derulate la nivel de firmă pentru atingerea unui nivel ridicat al performanţelor
într-un mediu ambiant complex şi instabil. Prin urmare, schimbarea managerială
este nu doar o „modă” a perioadei pe care o traversează întreprinderile industriei
ușoare, ci o necesitate pentru asigurarea unui grad înalt de competitivitate.
Pe parcursul ultimilor zece ani cercetări ştiinţifice în acest domeniu nu au fost
efectuate, fapt ce a condiţionat alegerea temei de cercetare.
Teza de doctor evidențiază principalele direcții de perfecționare a managementului
întreprinderilor industriei ușoare în vederea creșterii gradului lor de
competitivitate. Conceptul de management performant propus în lucrare, are la bază
modelul “7S” al lui McKinsey, aplicarea căruia ar permite eficientizarea activității
întreprinderilor și creșterea nivelului lor de competitivitate.
Scopul lucrări constă în cercetarea şi generalizarea aspectelor teoretice şi
metodologice privind managementul performant și competitivitatea întreprinderii,
evaluarea tendinţelor de dezvoltare a managementului întreprinderilor industriei
uşoare autohtone și elaborarea măsurilor de reproiectare managerială pentru creşterea
gradului de competitivitate al acestora.
În conformitate cu scopul abordat au fost formulate următoarele obiective:
Examinarea abordărilor și conceptelor de management performant şi
competitivitate a întreprinderii;
Evidențierea tendinţelor de dezvoltare şi evaluarea nivelului de competitivitate
a întreprinderilor industriei uşoare autohtone;
~ 3 ~

Analiza metodologiilor existente de evaluare a nivelului competitivităţii
întreprinderii în vederea implementării metodei bazate pe managementul
performant;
Cercetarea nivelului existent al managementului întreprinderilor din
industria uşoară la nivelele macro şi micro și propunerea măsurilor de
transformare a acestuia într-un management performant;
Perfecționarea metodologiei de evaluare a competitivităţii întreprinderilor
prin introducerea componentei managementului performant.
Metodologia cercetării ştiinţifice. Baza teoretică şi metodologică a tezei o
constituie conceptele contemporane în domeniul managementului performant și al
competitivității întreprinderii. Pe parcursul cercetărilor au fost folosite surse
bibliografice în domeniul managementului, performanței manageriale, competitivității
întreprinderii și metodelor de evaluare a ei, al analizei activităţii economico-financiare,
formării clusterelor, care prezintă o nouă formă de cooperare
a întreprinderilor.
Suportul teoretic al cercetării îl constituie lucrările savanţilor străini: Burduş E.,
Căprărescu Gh., Cornescu V., Dumitrescu M., Donnell C., Drucker P., Johannsen
H., Ghercikova I., Koontz H., Mihailescu I., Nicolescu O., Porter M., Stanciu S.,
Robertson A., Russu C., Verboncu I., Voroncova A., Weihrich H., şi ale celor
autohtoni din aceleaşi domenii: Belostecinic Gr., Bugaian L., Cotelnic A.,
Gheorghiță M., Guțu C., Hrişcev E., Popa A., Roșca P. etc. Cercetările se bazează şi
pe investigaţiile efectuate de Banca Mondială.
În procesul de cercetare ştiinţifică au fost aplicate metode de analiză cantitativă,
cauză-efect, analiza SWOT, metode de reprezentare grafică a evenimentelor şi fenomenelor
investigate, metoda matricială de analiză a teoriilor şi conceptelor economice,
comparaţiile, abordarea sistemică, sinteza, benchmarking. A fost aplicată analiza
multi-criterială a situaţiilor, folosind criteriul eficienței și capacitatea managerială.
De asemenea, a fost folosită metoda scenariilor pentru evaluarea oportunităţilor de
sporire a competitivităţii industriei uşoare din Republica Moldova.
Noutatea şi originalitatea ştiinţifică a rezultatelor obţinute ţine de următoarele
aspecte ştiinţifice:
au fost aprofundate și dezvoltate conceptele teoretice de management
performant și competitivitate a întreprinderii;
a fost aplicat modelul “7S” al lui McKinsey pentru analiza managementului
întreprinderilor industriei uşoare;
a fost perfecționată metodologia de evaluare a competitivităţii întreprinderilor
introducându-se componenta managementului performant;
au fost formulate și justificate economic măsuri de reproiectare managerială
la nivel de întreprindere și la nivel de ramură;
a fost elaborată metodologia de apreciere a efectului managementului
performant;
~ 4 ~

a fost elaborat un model nou de cooperare a întreprinderilor din industria
uşoară de tip cluster în scopul implementării managementului
performant şi creşterii nivelului lor de competitivitate.
Semnificaţia teoretică a tezei de doctorat constă în dezvoltarea conceptelor
contemporane de management performant și competitivitate, inclusiv cu referire la
întreprinderile din industria ușoară. Au fost identificate problemele aferente managementului
atât la nivel de ramură, cât și la nivel de întreprindere și a influenței lor
asupra gradului de competitivitate al întreprinderilor. Au fost formulate și justificate
economic recomandări de perfecționare a managementului întreprinderilor industriei
ușoare, transformând-ul în unul performant în baza reproiectării fiecărei componente
prevăzute de modelul “7S” al lui McKinsey. A fost propusă metodologia
de apreciere a efectului economic de la implementarea managementului performant,
și modificată metodologia de evaluare a competitivității întreprinderii introducând
componenta managementului performant.
Valoarea aplicativă constă în:
aplicarea metodologiei de evaluare a competitivităţii întreprinderilor;
implementarea măsurilor de reproiectare managerială în întreprinderile
industriei uşoare;
aprecierea efectului managerial în cadrul întreprinderilor industriei
uşoare;
implementarea unui nou model de colaborare a întreprinderilor din
industria uşoară de tip cluster, care are la bază lanţul de aprovizionare,
în scopul creşterii competitivităţii lor.
Pe lângă aceasta, cercetările efectuate pot servi drept bază pentru investigaţii
viitoare privind managementul performant și competitivitatea, precum şi ca suport
metodologic şi didactic în procesul de instruire şi cercetări ştiinţifice de profil.
Implementarea rezultatelor ştiinţifice. Unele măsuri şi recomandări propuse în
teză au fost implementate de întreprinderile: SA „Ionel” şi SRL „Şaltoianca”.
Aprobarea tezei. Teza de doctor a fost discutată şi aprobată la şedinţa catedrei
„Economie şi management în industrie” a Universităţii Tehnice a Moldovei,
precum şi în cadrul şedinţei Seminarului Ştiinţific de Profil al Universităţii Tehnice
a Moldovei. Rezultatele cercetărilor expuse în teză au fost prezentate și discutate în
cadrul a 5 conferinţe republicane şi internaţionale.
Publicaţii la tema tezei. Principiile şi ideile de bază ale tezei au fost expuse în 9
lucrări publicate cu un volum total de 2,69 coli de autor, inclusiv 3 – în reviste ştiinţifice.
Volumul și structura tezei. Teza conține o adnotare în trei limbi (română,
engleză și rusă), introducere, trei capitole, concluzii și recomandări, bibliografie –
161 titluri, 6 anexe, 125 pagini ale textului de bază, 17 tabele și 17 figuri.
Cuvinte-cheie: management performant, competitivitate, metodologia de
evaluare a competitivităţii, industria uşoară, benchmarking, lohn, modelul McKinsey,
reproiectarea managerială, efectul managerial, cluster.
~ 5 ~

II. CONŢINUTUL TEZEI
Capitolul 1. Bazele teoretico-metodologice ale concepţiei de management
performant şi competitivitate a întreprinderii.
Managementul ia o amploare deosebită în întreaga lume datorită problemelor
dificile cu care se confruntă organizaţiile de pretutindeni. Impactul trecerii la economia
de piaţă este resimţit pe planul managementului în mod direct cu deosebită
intensitate şi modalităţi variate.
În ultimii ani a apărut o nouă viziune în management şi anume „managementul
performant”, care presupune o fază evolutiv-superioară a managementului. Încă
nu este bine definit conceptul managementului performant în literatura de specialitate
cu toate că se discută mult la acest subiect.
În opinia noastră, managementul performant reprezintă procesul de utilizare
a tehnicilor și metodelor de management într-o manieră eficientă întru atingerea
obiectivelor organizaționale şi asigurarea succesului de durată prin îmbunătăţirea
performanţelor manageriale şi economice.
Considerăm că definiţia prezentată mai sus reflectă pe deplin esenţa conceptului
de management în economia contemporană, reieşind din următoarele considerente:
managementul performant este prezentat ca proces necesar pentru dirijarea
eficientă a organizaţiei;
este prezentată orientarea managementului performant către atingerea
obiectivelor organizaţionale;
este menţionat principiul utilizării eficiente a resurselor, care trebuie să
fie pilonul în activitatea oricărei organizaţii.
Competitivitatea este un concept complex, dezbătut îndelung de economiştii
din întreaga lume. Fiind indisolubil legat de noţiunea de competiţie, el exprimă, la
un nivel general, capacitatea persoanelor, firmelor, economiilor, regiunilor de a se
menţine în competiţia derulată la un nivel intern şi/sau mai ales internaţional şi de a
obţine avantaje economice din aceasta.
În viziunea autorului, competitivitatea întreprinderii reprezintă capacitatea
organizaţiilor de a folosi părţile puternice şi de a concentra toate eforturile în acea
direcţie de producţie, unde ea ar putea să ocupe poziţii de lider pe pieţele interne şi
internaţionale.
Deci, sensul de „competitivitate a întreprinderii” include un mare complex de
caracteristici economice, ce determină poziţia ei pe o piaţă sau alta.
Evident, întru sporirea competitivităţii întreprinderilor industriale autohtone,
este necesar un nou tip de management fundamentat pe sistemul de valori, specific
economiei de piaţă, care, prin concepte, instrumentar şi mod de aplicare să determine
remodelarea şi funcţionarea competitivă a societăţilor comerciale.
Capitolul 2. Evaluarea managementului întreprinderilor din industria
uşoară din Republica Moldova şi a nivelului lor de competitivitate
Tendinţele de dezvoltare a industriei uşoare din Republica Moldova. În prezent,
industria uşoară din Republica Moldova este parte integrantă a industriei de prelucrare şi
~ 6 ~

include trei diviziuni ale activităţilor economice (subramuri) prevăzute de Eurostat şi
Clasificatorul Activităţilor din Economia Moldovei (CAEM) şi anume:
Fabricarea produselor textile (industria textilă);
Fabricarea articolelor de îmbrăcăminte; prepararea şi vopsirea blănurilor
(industria de confecţii);
Producţia de piei, de articole din piele şi fabricarea încălţămintei (industria
de piele şi încălţăminte).
Ponderea industriei uşoare din Republica Moldova în indicatorii macroeconomici
de bază ai economiei naţionale este destul de semnificativă. De exemplu,
ponderea industriei uşoare în PIB constituie în mediu 2%, în total volum de producţie
industrială - 7%, în export – circa 24% etc.
În prezent, ramura nominalizată cuprinde peste 330 de întreprinderi, cu circa
20,0 mii de angajaţi, inclusiv societăţi pe acţiuni, SRL-uri şi întreprinderi mixte,
cele mai multe fiind înregistrate în sectorul de confecţii.
Este de remarcat faptul că, în ultimii ani, industria uşoară din Republica Moldova
a fost în permanentă creştere, ritmurile de creştere au fost mai mari decât cele
din sectorul industrial în ansamblu. Astfel, datele statistice arată că la fiecare 1% de
creştere cumulativă a volumului producţiei industriale în preţuri medii în anii 2000–
2008 revin 1,8% de creştere a producţiei industriei uşoare.
În continuare, vom analiza dinamica volumelor de producţie (tabelul 1).
Tabelul 1.
Dinamica volumelor de producţie în preţuri curente în industria uşoară din
Republica Moldova, mil lei
2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009
Fabricarea
produselor 163,2 235,9 169,1 215,4 242,2 369,2 586,2 670,8 626,1 411,3
textile
Fabricarea
articolelor de
îmbrăcăminte;
prepararea şi
vopsirea
blănurilor
163,1 182,1 307,8 377,0 491,6 577,7 729,2 897,2 902,9 659,9
Producţia de
piei, de articole
din piele
şi fabricarea
încălţămintei
115,6 120,8 142,7 156,3 160,2 204,3 248,1 260,6 300,1 195,6
Total 441,9 538,8 619,6 748,7 894,0 1151,2 1563,5 1828,6 1829,1 1266,8
Sursa: Anuarul Statistic al Republicii Moldova, anii 2000-2009 şi www.statistica.md.
Însă, în anul 2009 situaţia economică în ramura industriei uşoare s-a înrăutăţit,
cauzele de bază fiind pierderea mai multor comenzi în lohn, criza economico-
~ 7 ~

financiară ce a afectat economia naţională şi oscilaţiile nefavorabile ale cursului
valutar. Astfel, putem conchide următoarele:
în perioada analizată volumul fabricării produselor textile s-a mărit de
2,5 ori, iar în anul 2009 acesta s-a redus cu 34,3% faţă de 2008;
în perioada analizată volumul fabricării articolelor de îmbrăcăminte şi
blănuri s-a mărit de 4 ori, iar în anul 2009 acesta s-a redus cu 27% faţă
de 2008;
în perioada analizată volumul fabricării produselor din piele şi încălţăminte
s-a mărit de 1,7 ori, iar în anul 2009 acesta s-a redus cu 34,8%
faţă de 2008. Cel mai mare volum revine producerii încălţămintei.
În continuare, vom analiza volumele de producţie ale principalelor produse
ale industriei uşoare autohtone (tabelul 2).
Tabelul 2.
Principalele produse ale industriei uşoare din Republica Moldova
Produse
principale
2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009
Ţesături, mii m 2 120 77 186 162 123 116 107 201 174 -
Covoare şi articole
de covor,
mii m 2
Articole tricotate,
mil bucăţi
Încălţăminte, mii
perechi
527 1177 2444 3537 4474 4430 5224 5246 4519 -
6,9 10,2 11,9 11,4 18,5 17,0 16,5 16,9 19,1 15,5
1100 1200 1900 2700 3033 3650 3673 3796 3284 1793,2
Sursa: Anuarul Statistic al Republicii Moldova, anii 2000-2009 şi www.statistica.md.
Pe parcursul perioadei analizate se observă creşterea volumelor de producţie
la principalele produse ale industriei uşoare din Republica Moldova, cu excepţia
anilor 2008-2009 când s-a manifestat scăderea volumelor de producţie la
principalele produse, cauzele fiind evidenţiate mai sus.
Începând cu anul 2004, industria uşoară asigură peste ¼ din exportul total din
Republica Moldova. Exportul de mărfuri ale industriei uşoare în anul 2009 a
constituit 308,1 mil USD, ceea ce constituie 23,7% din totalul exportului ţării şi este
cu 22% mai puţin comparativ cu anul 2008. Totodată, importul de mărfuri ale
industriei uşoare în anul 2009 a constituit 270,7 mil USD, ceea ce constituie 8,3%
din importul total şi este cu 23% mai puţin faţă de anul 2008 (tabelul 3).
Trezeşte îngrijorare tendinţa creşterii rapide a importului în Republica Moldova
a produselor industriei uşoare din alte ţări. Drept consecinţă, gradul de acoperire a
importului produselor industriei uşoare cu exportul produselor acesteia s-a micşorat
de la 121,8% în 2000 până la 114% în 2009. Totodată, în perioada 2000-2009 balanţa
comercială pentru produsele industriei uşoare a fost una pozitivă.
~ 8 ~

Tabelul 3.
Dinamica exportului şi importului industriei uşoare în Republica Moldova
(preţuri curente)
Indicatorul 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009
1.Export, mil USD 100,4 121,3 140,4 189,6 270,0 292,1 282,9 345,7 395,2 308,1
2.Import, mil USD
3. Gradul de acoperire
82,4 100,4 121,3 161,7 233,1 261,7 247,2 298,7 349,5 270,7
a importului cu
exportul, %
121,8 121,0 115,8 117,8 115,8 111,6 114,4 115,7 113,1 114,0
Sursa: Anuarul Statistic al Republicii Moldova, anii 2000-2009 şi www.statistica.md.
Analiza şi evaluarea managementului întreprinderilor industriei uşoare.
Un rol important în dezvoltarea industriei uşoare în republică îl constituie
gestionarea corectă a acesteia, iar diagnosticarea managementului întreprinderilor
industriei uşoare devine tot mai importantă în condiţiile economiei de piaţă.
În acest scop, pentru a efectua o evaluare calitativă a managementului, vom
aplica matricea de analiză strategică „modelul managementului „7S” al lui McKinsey,
care este prezentată în figura 1.
Cultură corporativă
Style
Abilităţi
Skills
Strategie
Strategy
Obiective
Supercoordinate goals
Angajaţi
Staff
~ 9 ~
Sisteme
Systems
Structură
Structure
Figura 1. Modelul managementului „7S” al lui McKinsey
Sursa: revista „Business Class”, septembrie 2007.
Schema sa conceptuală prevede 7 factori-cheie ai managementului unei organizaţii
prezentați în figura de mai sus, care sunt componente ale managementului
performant, iar denumirea modelului provine de la prima literă „S” a fiecărui factor
dintre cei şapte.
Modelul 7S al lui McKinsey a fost aplicat pentru diagnosticarea managementului
întreprinderilor industriei uşoare în Republica Moldova. Efectuarea
diagnosticării respective a fost posibilă în urma intervievării orale a managerilor de
la mai multe întreprinderi din ramură (SA „Ionel”, SA „Zorile”, SA „Tricon”, SA
„Floare–Carpet”, SA „Mioara” etc.) [2]. Rezultatele pe fiecare componentă sunt
următoarele:
Strategie şi obiective. Actualmente, la nivel micro se promovează, de marea
majoritate a întreprinderilor, strategia de dezvoltare bazată pe sistemul Lohn, care

asigură o valoare adăugată foarte redusă., iar la nivel macro nu există o viziune strategică
clară asupra dezvoltării ramurii. La majoritatea întreprinderilor lipsesc
obiectivele bine definite și cuantificate.
Sistem. Sistemele decizionale şi comunicaţionale la întreprinderile industriei
uşoare se caracterizează prin următoarele:
sistemul decizional este complicat şi neraţional;
la şedinţele se discută doar probleme de ordin tactic;
responsabilităţile şi autorităţile nu sunt distribuite uniform între manageri.
În ceea ce priveşte utilizarea metodelor manageriale performante în cadrul întreprinderilor
industriei uşoare, menţionăm faptul că, din punct de vedere cantitativ,
numărul de sisteme, metode şi tehnici de management la care se apelează de către
întreprinderile respective este relativ mic.
Structură. Organigramele întreprinderilor industriei uşoare sunt abordate pornind
de la complexitatea, standardizarea şi centralizarea acestora. Totodată, ele depind
de dimensiunea întreprinderii, tehnologia utilizată.
Structura organizatorică la majoritatea întreprinderilor industriei uşoare are
următoarele trăsături:
este caracteristic un nivel înalt de centralizare şi complexitate;
are multe nivele ierarhice şi necesită cheltuieli administrative înalte;
se observă o orientare vădită de producţie;
nu permite delegarea eficientă a responsabilităților.
Angajaţi. Ramura se confruntă cu un deficit drastic de forţă de muncă, ceea
ce este cauzat de mai multe motive şi anume: migraţia masivă a populaţiei, preponderent
a femeilor, în ţările înalt dezvoltate (Italia, Spania etc.) în căutarea unor locuri
de muncă mai înalt plătite; motivarea slabă a angajaţilor, precum şi lipsa protecţiei
sociale; instabilitatea lucrului, ceea ce presupune dependenţa totală de comenzile
clienţilor şi întreruperea activităţii în lipsa acestora; pregătirea insuficientă
a specialiștilor în instituţiile de învăţământ de profil.
Abilităţi. La întreprinderile industriei uşoare din Republica Moldova, aprecierea
competenţei angajaţilor se efectuează pe baza rezultatelor muncii nemijlocit
la locul de muncă, utilizând sistemul de evaluare neformal, care se bazează pe
observaţiile şi examinările managerilor superiori.
Cultură corporativă. Din investigaţiile efectuate de către autor în ceea ce priveşte
stilul de management utilizat de către managerii întreprinderilor industriei uşoare din
Republica Moldova s-a constatat că predomină stilul autoritar şi birocrat de conducere.
Analiza gradului de competitivitate a întreprinderilor industriei uşoare. Pentru
determinarea competitivităţii întreprinderilor industriei uşoare din Republica
Moldova, s-au analizat cele mai reprezentative întreprinderi, care, la rândul lor, reprezintă
fiecare sector din ramură: SA „Ionel” – fabricarea articolelor de îmbrăcăminte;
SA „Mioara” – prepararea şi vopsirea blănurilor; SA „Rada” – fabricarea
articolelor tricotate; SA „Zorile” – fabricarea încălţămintei; SA „Floare–Carpet” –
fabricarea covoarelor [5].
~ 10 ~

Pentru evaluarea competitivităţii s-a utilizat teoria concurenţei eficiente. Rezultatele
calculelor sunt sistematizate în tabelul 4.
Tabelul 4.
Calcularea componentelor competitivităţii întreprinderilor
Întreprinderea
industriei uşoare din Republica Moldova
Eficienţa activităţii
de producţie Ep,
puncte
~ 11 ~
Situaţia financiară
Sf, puncte
SA „Ionel” 7,40 14,25 9,85
SA „Zorile” 9,60 14,25 13,15
SA „Floare–Carpet” 7,55 9,90 12,50
SA „Rada” 5,00 6,45 7,10
SA „Mioara” 5,00 7,90 9,35
Sursa: Elaborat de autor.
Eficienţa sistemului de
marketing şi vânzări
Emv, puncte
Conform teoriei menţionate, formula de calcul se va prezenta în felul următor:
Ci= 0,26 Ep + 0,40 Sf+ 0,34 Emv (1.1)
Astfel, au fost obţinute următoarele rezultate:
Ci (SA „Ionel”)= 0,26*7,40 + 0,40 *14,25+ 0,34*9,85= 10,97 puncte;
Ci (SA „Zorile”)= 0,26*9,60 + 0,40 *14,25+ 0,34*13,15= 12,67 puncte;
Ci (SA „Floare–Carpet”)= 0,26*7,55 + 0,40 *9,90+ 0,34*12,50= 10,17 puncte;
Ci (SA „Rada”)= 0,26*5,00 + 0,40 *6,45+ 0,34*7,10= 6,29 puncte;
Ci (SA „Mioara”)= 0,26*5,00 + 0,40 *7,90+ 0,34*9,35= 7,64 puncte.
Analizând datele obţinute, observăm că cel mai înalt nivel de competitivitate îl
are SA „Zorile” (12,67 puncte). Acest lucru se datorează faptului că, atât indicatorii
mediului intern (eficienţa economică şi situaţia financiară), cât şi cei ai mediului
extern (marketing şi vânzări) sunt la un nivel destul de bun, ceea ce permite întreprinderii
respective să fie cea mai competitivă dintre întreprinderile analizate.
De sigur, analiza competitivităţii întreprinderilor industriei uşoare, prezentată
mai sus, nu pretinde să fie o analiză complexă, care caracterizează pe deplin competitivitatea
întreprinderilor din ramura analizată. Nu putem afirma că anume SA
„Zorile” este cea mai competitivă întreprindere din industria uşoară autohtonă. Credem,
cu toată certitudinea, că există întreprinderi şi mai competitive, iar evaluarea
competitivităţii descrisă mai sus, este doar una reprezentativă.
Oportunităţile de creştere a competitivităţii întreprinderilor industriei uşoare.
Reieşind din problemele existente în ramură, pentru evaluarea oportunităţilor de
sporire a competitivităţii întreprinderilor industriei uşoare din Republica Moldova
s-a utilizat metoda scenariului, care combină abordări cantitative şi calitative.
Metoda menţionată presupune:
evaluarea situaţiei în perioada precedentă;
studierea situaţiei prezente;
prognozarea variantelor posibile de dezvoltare pentru viitor.

Compararea situaţiei în perioada precedentă şi în cea de bază ne demonstrează
că, în perioada anilor 1990–2009 ponderea industriei uşoare în majoritatea
indicatorilor macroeconomici era în creştere, ceea ce ne vorbeşte despre importanţa
acestei ramuri pentru economia naţională şi îmbunătăţirea esenţială a situaţiei
economico-financiare a întreprinderilor acestei ramuri.
În ceea ce priveşte prognoza pe următorii cinci ani, considerăm că la ordinea
zilei se află necesitatea elaborării concepţiei de dezvoltare a sectorului, precum şi a
planurilor de acţiune în perspectivă. În prognozele prezentate sunt trei variante de
sporire a competitivităţii.
În prima variantă, cea pesimistă, se reflectă tendinţele negative de dezvoltare a
ramurii, ceea ce va conduce, practic, la dispariţia acesteia. Numai fabricile-lideri vor
rezista datorită unui management adecvat şi a penetrării pe anumite nişe pe piaţă.
Conform celui de al doilea scenariu se presupune restructurarea sectorului la
nivel de stat, determinarea nivelului de dezvoltare, ţinând cont de factorii-cheie de
succes, şi, cel mai important, ridicarea importanţei sociale a sectorului. Această
concepţie va permite întreprinderilor să–şi formuleze direcţiile de dezvoltare. În
acelaşi timp, susţinerea din partea statului va fi acordată numai acelor întreprinderi,
care au un potenţial ridicat şi oportunităţi de afaceri majore.
A treia variantă, cea optimistă, presupune elaborarea unei concepţii radicale
de dezvoltare a industriei uşoare autohtone. În acest context, este binevenită aprobarea
Programului de dezvoltare a industriei uşoare până în anul 2015, care a fost
elaborat de către fostul Minister al Industriei şi Infrastructurii şi conţine principalele
direcţii strategice de activitate a ramurii.
Pentru eficientizarea activităţii economice a industriei uşoare şi ridicarea
competitivităţii acesteia se impune o reproiectare managerială serioasă, cu implementarea
conceptului de management performant.
Capitolul 3. Sporirea competitivităţii întreprinderilor industriei uşoare
din Republica Moldova în baza reproiectării manageriale.
Reproiectarea managerială şi implementarea managementului performant la
nivel de întreprindere.
În figura 2 se propune algoritmul implementării managementului performant
pentru întreprinderile industriei uşoare autohtone.
Componentele de reproiectare managerială sunt recomandate pornind de la esenţa
modelului de management „7S” a lui McKinsey. Au fost selectate pentru perfecţionare
următoarele elemente: structura, sistemul, angajaţii şi cultura corporativă.
Măsurile concrete de reproiectare managerială în industria uşoară din
Republica Moldova cuprind: [3].
COMPONENTA ORGANIZAŢIONALĂ
În baza studierii organigramelor de la mai multe întreprinderi ale industriei
uşoare din autohtone, se impune propunerea măsurilor de optimizare a acestora, mai
cu seamă pentru întreprinderile de talie medie şi anume:
1. reproiectarea Departamentului Marketing şi Vânzări pe funcţii şi criteriu
geografic;
~ 12 ~

2. formarea Departamentului Resurse Umane de tip modern;
3. reorganizarea Departamentului Economico-Financiar prin crearea Secţiei
de bugetare, precum şi trecerea secţiei de salarizare în Departamentului
Resurse Umane;
4. reorganizarea Departamentului Producţie prin trecerea funcţiei de aprovizionare
din Departamentul Marketing şi Vânzări în Departamentul Producere
şi revizuirea numărului personalului din secţiile auxiliare.
Reproiectarea
componentei
ORGANIZAŢIONALE
STRATEGIA ŞI OBIECTIVELE ÎNTREPRINDERII
REPROIECTAREA MANAGERIALĂ
Reproiectarea
componentei
SISTEMULUI
MANAGERIAL
~ 13 ~
Reproiectarea
componentei
RESURSELOR
UMANE
IMPLEMENTAREA MANAGEMENTULUI PERFORMANT
DETERMINAREA EFECTULUI ECONOMIC
Reproiectarea
componentei
CULTURII
ORGANIZAŢIONALE
Figura 2. Algoritmul de implementare a managementului performant
în întreprinderile industriei uşoare.
Sursa: elaborat de autor.
În urma optimizării structurilor organizatorice la întreprinderile industriei
uşoare din Republica Moldova (conform măsurilor propuse), fondul de salarii anual
se va mări cu 49,2 mii lei, ceea ce constituie o majorare nesemnificativă. Deci,
măsurile propuse sunt binevenite.
COMPONENTA SISTEMULUI MANAGERIAL
La această componentă este necesară reproiectarea subsistemelor metodologic
şi cel informaţional. Pentru perfecţionarea subsistemului metodologic se cere implementarea
unui ansamblu de metode şi tehnici moderne de conducere, care să
asigure valorificarea la maximum a potenţialului productiv existent şi a cadrului
organizatoric. În acest context considerăm binevenită implementarea managementului
prin obiective (MBO). Exemplul ierarhiei obiectivelor pentru o întreprindere
de talie medie a industriei uşoare este prezentat în figura 3.
În continuare, vom exemplifica crearea unui sistem informaţional pentru o
întreprindere din ramura industriei uşoare de talie medie. Total cheltuieli pentru
crearea sistemului informaţional la o întreprindere a industriei uşoare din Republica
Moldova – 95800 de lei.

Departamentul Producţie
1. Reducerea costului de
producţie cu 20 %.
2. Creşterea productivităţii
muncii cu 3% anual.
3. Reducerea rebutului cu
5%.
4. Stocuri sub nivelul
vânzărilor pe 6 luni.
Supervizori (maiştri)
1. Rezolvarea petiţiilor
lucrătorilor în cel mult 24
de ore.
2. Asigurarea calității cel
puţin la nivelul
standardelor existente.
3. Diminuarea rebuturilor
sub 2% din materialul
folosit.
Top management
1. Creşterea profitului net cu 15 %.
2. Dublarea cifrei de afaceri şi a activelor în decurs de 10 ani.
3. Dezvoltarea imaginii favorabile a întreprinderii.
Departamentul Marketing
1. Lansarea pe piaţă a noi
produse care să asigure
înnoirea producţiei cu 70% în
decurs de 10 ani.
2. Menţinerea cotei de piaţă.
3. Identificarea de noi pieţe de
desfacere, care să asigure o
creştere a vânzărilor cu 15%
anual.
4. Menţinerea costurilor
pentru publicitate la nivel de
4% din vânzări.
Manager de vânzări
1. Realizarea sarcinii
săptămânale de vânzări.
2. Contactarea clienţilor
importanţi cel puţin o dată pe
lună.
3. Vizitarea cel puţin a unui
client nou pe zi
4. Asigurarea distribuitorilor
cu instrucţiuni.
~ 14 ~
Departamentul
Economico - Financiar
1. Creditele să nu depăşească
50% din valoarea activelor.
2. Alcătuirea de rapoarte
lunare cu privire la venituri
şi cheltuieli pe departamente
până la data de 10 a lunii
următoare.
Contabil
1. Elaborarea facturilor în cel
mult 5 zile de la vânzare.
2. Verificarea creditării
noilor clienţi în decurs de o
zi.
3. Neadmiterea datoriilor
care să depăşească 5 luni.
4. Contactarea săptămânală a
rău-platnicilor.
Figura 3. Managementul obiectivelor pentru întreprinderile industriei uşoare.
Sursa: elaborat de autor.
Presupunem că, în urma implementării sistemului informaţional automatizat,
fiecare persoană cu funcţii manageriale va economisi doar 0,5 ore pe zi pentru
culegerea şi prelucrarea informaţiei necesare în comparaţie cu varianta manuală (de
facto, se va economisi mai mult timp). Anual, economia de timp va constitui 5625
om/ore (0,5ore/zi*250 de zile lucrătoare pe an *45 persoane). Ținând cont de costul
mediu al unei om/ore de cca 20 lei economia anuală va constitui 112500 lei
(20*5625). Astfel, crearea sistemului informaţional automatizat se va răscumpăra în
mai puțin de un an doar din economia timpului.
COMPONENTA RESURSELOR UMANE
După părerea autorului, implementarea reuşită a acestei componente a reproiectării
manageriale, trebuie să se bazeze pe o motivare corespunzătoare a managerilor
la toate nivelele întreprinderii. În contextul implementării „managementului

prin obiective” la componenta sistemului managerial, precum şi în scopul asigurării
corelaţiei dintre componentele reproiectării manageriale, propunem formarea părţii
variabile a salariului managerilor în baza aceleiaşi metode manageriale.
Partea variabilă a salariului se va calcula în felul următor:
Prima = Salariul de funcţie*Indicele de importanţă a indicatorului de
performanţă*Indicele de importanţă ținând cont de realizarea obiectivului
Astfel, impactul reproiectării manageriale asupra implementării managementului
performant în întreprinderile industriei uşoare din Republica Moldova va fi
următorul:
va asigura creşterea gradului de scientizare managerială, pe de o parte,
prin promovarea unor metodologii riguroase, ce stau la baza remodelării
managementului în ansamblul său şi a fiecărei componente a acestuia,
şi, pe de altă parte, prin promovarea şi utilizarea unor instrumente
manageriale evoluate;
reproiectarea managerială va influenţa decisiv şi competenţa
managerilor, în sensul de cunoştinţe de management pe care aceştia
trebuie să le însuşească în contextul promovării şi susţinerii unui proces
de învăţare continuă;
competenţa managerială ridicată va conduce la amplificarea gradului de
soluţionare decizională a problemelor cu care se confruntă întreprinderea,
întrucât managerii se pot implica mult mai activ şi responsabil
în fundamentarea, adoptarea şi aplicarea de decizii importante, cu impact
nemijlocit asupra rezultatelor economico-financiare;
după cum acest demers complex înseamnă o refacere radicală, profundă a
proceselor de management, este evident că şi gradul de asigurare procesuală
a obiectivelor şi de acoperire structural-organizatorică a proceselor
de muncă necesare realizării lor va înregistra niveluri ridicate.
Evaluarea efectului reproiectării managementului. Metodologia propusă de
apreciere a efectului implementării managementului performant al întreprinderilor
industriei uşoare constă din două etape :
1. se identifică indicatorii şi se determină metoda de calcul a acestora pentru
fiecăre componentă a modelului 7S;
2. se determină efectul implementări managementului performant în baza
modificării profitului net planificat al întreprinderii.
În figura 4 este prezentată schematic influenţa componentelor modelului 7S
asupra efectului managementului performant şi relaţia acestuia cu competitivitatea
întreprinderii.
Pentru a utiliza această metodologie de evaluare a efectului managementului
performant, mai întâi, este necesar să fie implementat managementul performant în
întreprinderile industriei uşoare din republică. Implementarea managementului performant
va contribui atât la asigurarea unui grad înalt de profitabilitate a întreprinderilor
din industria uşoară, cât și la creşterea nivelului de competitivitate a acestora.
~ 15 ~

STRATEGIE
ŞI OBIECTIVE
Gradul de realizare
obiectivelor strategice
ANGAJAŢI
Coeficientul de asigurare
cu personal
ABILITĂŢI
Nivelul de competenţă
a angajaţilor
SISTEM
Indicatorii subsistemelor
manageriale: metodologic
decizional, informaţional
MANAGEMENT
PERFORMANT
NIVEL ÎNALT DE
PROFITABILITATE
(PROFIT NET)
~ 16 ~
STRUCTURĂ
economie/surplus de posturi
CULTURĂCORPORATIVĂ
Gradul de satisfacţie a
personalului
NIVEL ÎNALT AL
COMPETITIVITĂŢII
ÎNTREPRINDERII
Figura 4. Componentele managementului performant şi influenţa asupra
competitivităţii întreprinderilor industriei uşoare.
Sursa: elaborat de autor.
Metodologia de evaluare a competitivităţii întreprinderii, bazate pe managementul
performant. Pentru evaluarea competitivităţii întreprinderilor industriei
uşoare s-a aplicat teoria concurenţei eficiente şi, prin calcule concrete, s-a demonstrat
aplicabilitatea sa în practică. În teoria respectivă nu persistă componenta
managerială, care, după cum deja s-a argumentat, are o influenţă majoră asupra
competitivităţii întreprinderii. În acest context, propunem o metodologie perfecţionată
de evaluare a competitivităţii, bazată pe teoria concurenţei eficiente, dar completată
cu indicatorii managementului performant.
Rezultatele calculelor sunt sistematizate în tabelul 5.
Tabelul 5.
Calcularea componentelor competitivităţii întreprinderilor
industriei uşoare din Republica Moldova în baza metodologiei perfecţionate
Întreprinderea
de evaluare a competitivităţii întreprinderii
Eficienţa
managerială
Em
Eficienţa
activităţii de
producţie Ep,
puncte*
Situaţia
financiară Sf,
puncte*
Eficienţa
sistemului de
marketing şi
vânzări Emv,
puncte*
Competitivitatea
mărfii
SA „Ionel„ 7,95 7,40 14,25 9,85 9,50
SA „Zorile” 8,70 9,60 14,25 13,15 9,25
SA „Floare –Carpet” 11,65 7,55 9,90 12,50 11,00
SA „Rada” 5,90 5,00 6,45 7,10 6,25
SA „Mioara” 5,90 5,00 7,90 9,35 5,00
Sursa: elaborat de autor.
Cm

Indicatorul competitivităţii întreprinderii poate fi determinat conform formulei
1.3 elaborată de autor. Pentru determinarea coeficientului de importanţa a fiecărei
componente a competitivităţii a fost utilizată metoda de expert.
C i= 0,25 E m +0,10 E p + 0,20 S f+ 0,15 E mv+ 0,30C m. (1.3)
Metodologia dată a fost aprobată pentru aceleași întreprinderi din industria
ușoară ca și în cazul metodologiei bazate pe teoria concurenței eficiente. Rezultatele
sunt următoarele:
C i (SA „Ionel”)= 0,25*7,95 + 0,10*7,40 + 0,20*14,25 + 0,15*9,85 + 0,30*9,50
= 9,91 puncte;
Ci(SA „Zorile”)=0,25*8,70 + 0,10*9,60 + 0,20*14,25 + 0,15*13,15 +
0,30*9,25 =10,74 puncte;
Ci(SA„Floare–Carpet”)=0,25*11,65 + 0,10*7,55 + 0,20*9,90 + 0,15*12,50 +
0,30*11,00 = 10,83 puncte;
Ci (SA „Rada”)= 0,25*5,90 + 0,10*5,00 + 0,20*6,45 + 0,15*7,10 + 0,30*6,25
= 6,22 puncte;
Ci (SA „Mioara”)= 0,25*5,90 + 0,10*5,00 + 0,20*7,90 + 0,15*9,35 +
0,30*5,00= 6,46 puncte.
Dacă comparăm coeficienţii competitivităţii calculaţi conform metodologiei
existente de evaluare a competitivităţii întreprinderii şi cei calculaţi conform metodologiei
propuse, observăm că nivelul competitivităţii tuturor întreprinderilor analizate,
cu excepţia SA „Floare-Carpet”, a scăzut. Aceasta se datorează faptului că
componenta managerială la majoritatea întreprinderilor industriei uşoare autohtone
lasă de dorit şi afectează negativ gradul de competitivitate a întreprinderii, fapt care
demonstrează necesitate implementării unui management performant în întreprinderile
din industria ușoară.
Reproiectarea managerială la nivel de ramură. Actualmente, organul administraţiei
publice centrale, în a cărui responsabilitate este industria, inclusiv cea uşoară,
este Ministerul Economiei, care, în anul 2008, în contextul reformei administraţiei publice
centrale, a preluat aceste funcţii de la Ministerul Industriei şi Infrastructurii.
În viziunea autorului, este strict necesară crearea în cadrul Ministerului Economiei
a unei Direcţii a industriei ușoare în cadrul direcției generale Politici Industriale
și de Competitivitate cu următoarea structură organizatorică (figura 5).
Avantajul structurii organizatorice propuse constă în faptul că în urma
implementării acesteia, industriei i se va acorda o atenţie mai mare în cadrul
Ministerului Economiei şi, astfel, politicile industriale vor fi mai eficiente.
După cum se vede din figură, se propune crearea unei Direcţii de industrie
uşoară separate. Acest lucru va contribui la:
concentrarea tuturor activităţilor ce ţin de industria uşoară într-o direcţie;
elaborarea unor politici şi strategii adecvate etapei de dezvoltare a sectorului;
coordonarea activităţilor întreprinderilor din ramură;
rezolvarea eficientă a problemelor sectorului;
propunerea unor soluţii viabile de dezvoltare a industriei uşoare autohtone.
~ 17 ~

Viceministru al economiei
(responsabil de Industrie
şi de politici structurale)
Direcţia Generală
Politici Industriale
şi de Competitivitate
Direcţia industrie
uşoară
Ministru al economiei
Direcţia politici
investiţionale şi de
stimulare a exportului
Direcţia industrie
constructoare
de maşini
~ 18 ~
Direcţia industrie
electronică
Direcţia politici de
administrare şi deetatizare
a proprietăţii publice
Direcţia
alte ramuri
ale industriei
Figura 5. Structura organizatorică propusă a Direcţiei Generale Politici
Industriale în cadrul Ministerului Economiei
Sursa: elaborat de autor.
Este evident faptul că reproiectarea managerială la nivel macro a industriei
uşoare, pe lângă optimizarea organigramei Ministerului Economiei, mai presupune
şi elaborarea unei strategii concrete de dezvoltare pe termen mediu şi lung, care va
contribui la eficientizarea activităţii sectorului.
Clusterul – o nouă formă de cooperare a întreprinderilor din industria uşoară.
În prezent, pentru Republica Moldova actualitatea concepţiei de cluster este
indiscutabilă din următoarele considerente:
potenţialul industrial creat încă pe timpurile URSS nu a fost orientat la
cerinţele pieţei;
potenţialul tehnologic al ţării este destul de redus;
eficienţa economică a industriei este joasă;
producţia industrială fabricată nu este competitivă.
Clusterele sunt concentrări geografice de companii interconectate (furnizori,
clienţi, concurenţi), care activează în domenii industriale similare, şi instituţii
specializate implicate în activitatea acestora (universităţi, agenţii de standardizare,
asociaţii de business, sindicate, patronate) într-un domeniu determinat, legate prin
intermediul aceloraşi produse substituibile şi complementare, care se află în relaţii
de cooperare sau de concurenţă.
În lucrare s-au propus modele de formare a clusterelor în industria de textile a
Republicii Moldova, bazate pe lanţul de aprovizionare (figura 6) [8].

În partea dreaptă a Nistrului, industria de textile este reprezentată doar prin
producerea covoarelor, care este concentrată în două fabrici producătoare de covoare.
Prima fabrică, SA “Floare–Carpet”, este specializată în producerea covoarelor
din lână, iar a doua fabrică – Întreprinderea Mixtă “Moldabela” SRL - este
specializată în producerea covoarelor atât din fir de lână, cât şi din fir sintetic.
Institutul de
Medicină
Veterinară şi
Zootehnie
Fabrica de Pproducere a
Firului „Filatura Ungheni”
Importatori de lână de oi
Colectori de lână de oi
Crescători de oi
~ 19 ~
Fabrica de Producere a
Covoarelor „Moldabela”
Fabrica de Producere a
Covoarelor „Floare–Carpet”
Figura 6. Model de formare a clusterului în industria de textile
Sursa: elaborat de autor.
Centrul inovaţional al acestui cluster ar trebui să fie Institutul de Medicină
Veterinară şi Zootehnie (IMVZ), care s-ar preocupa de rasele de oi care trebuie să
fie prezente în Republica Moldova cu scopul de a asigura calitatea lânii necesară
producătorilor de covoare.
În concluzie, se poate de menţionat că crearea clusterelor în industria uşoară a
republicii ar asigura creşterea nivelului de competitivitate a întreprinderilor, precum şi a
volumului de export. Dar pentru aceasta se cer eforturi considerabile din partea tuturor
participanţilor la cluster, pe de o parte, iar pe de alta – din partea Guvernului, pentru a
susţine şi încuraja acest fenomen nou în economia de piaţă modernă.
III. CONCLUZII GENERALE ŞI RECOMANDĂRI
Reieșind din obiectivele necesare de realizat și cercetările efectuate se impune
formularea următoarelor concluzii:
1. În ultimii ani a apărut o nouă viziune în management şi anume „management
performant”, care presupune o fază evolutiv-superioară a managementului.
În opinia autorului, managementul performant reprezintă procesul de
utilizare a tehnicilor și metodelor de management într-o manieră eficientă întru
atingerea obiectivelor organizaționale şi asigurarea succesului de durată prin
îmbunătăţirea performanţelor manageriale şi economice;
2. Întru sporirea competitivităţii tuturor întreprinderilor industriale, inclusiv
celor din industria uşoară este necesar un nou tip de management, fundamentat
pe sistemul de valori specific economiei de piaţă. Competitivitatea întreprinderii
reprezintă capacitatea organizaţiilor de a folosi părţile puternice şi de a

concentra toate eforturile în acea direcţie de producţie, unde ea ar putea să ocupe
poziţii de lider pe pieţele interne şi internaţionale;
3. Conform Strategiei de dezvoltare a industriei pe perioada până în anul
2015, industria uşoară din Republica Moldova a devenit o ramură prioritară a
economiei naţionale. În prezent, industria uşoară din Republica Moldova este parte
integrantă a industriei de prelucrare şi include trei diviziuni ale activităţilor economice
(subramuri): fabricarea produselor textile; fabricarea articolelor de îmbrăcăminte,
prepararea şi vopsirea blănurilor; producţia de piei, de articole din piele şi fabricarea
încălţămintei. În prezent, ramura nominalizată cuprinde peste 330 întreprinderi;
4. După criteriul volumului de producţie, industria uşoară din Moldova ocupă
locul doi, pe primul aflându-se industria alimentară şi a băuturilor, ceea ce ne vorbeşte
despre importanţa primordială a ramurii pentru republică. Ponderea industriei
uşoare din Republica Moldova în indicatorii macroeconomici de bază ai economiei
naţionale este destul de semnificativă. De exemplu, ponderea industriei uşoare în PIB
constituie în mediu 2%, în total volum de producţie - 7%, în export – circa 24% etc.;
5. În ultimii ani industria uşoară din Republica Moldova a fost în permanentă
creştere, asigurând ritmurile de sporire mai mari decât cele din sectorul
industrial în ansamblu, excepţie fiind anul 2009::
în perioada anilor 2000-2008 volumul fabricării produselor textile s-a mărit
de 2,5 ori, iar în anul 2009 acesta s-a redus cu 34,3% faţă de 2008;
în perioada analizată volumul fabricării articolelor de îmbrăcăminte şi blănuri
s-a mărit de 4 ori, iar în anul 2009 acesta s-a redus cu 27% faţă de 2008;
în perioada analizată volumul fabricării produselor din piele şi încălţăminte
s-a mărit de 1,7 ori, iar în anul 2009 acesta s-a redus cu 34,8%
faţă de 2008. Cel mai mare volum revine producerii încălţămintei.
Cauzele de bază ale reducerii volumelor de producţie sunt: pierderea mai
multor comenzi în lohn, criza economico-financiară ce a afectat economia naţională
şi oscilaţiile nefavorabile ale cursului valutar.
6. Reieşind din problemele existente în ramură, pentru evaluarea oportunităţilor
de sporire a competitivităţii întreprinderilor industriei uşoare din Republica
Moldova s-a utilizat metoda scenariului, care combină abordări cantitative
şi calitative. În prima variantă, cea pesimistă, se reflectă tendinţele negative
de dezvoltare a ramurii, ceea ce va aduce, practic, la dispariţia acesteia. Numai fabricile-lideri
vor rezista datorită unui management adecvat şi penetrării pe anumite
nişe pe piaţă. Conform celui de-al doilea scenariu se presupune restructurarea
sectorului la nivel de stat, determinarea nivelului de dezvoltare, reieşind din factorii-cheie
de succes, şi, cel mai important, ridicarea importanţei sociale a sectorului.
A treia variantă, cea optimistă, presupune elaborarea unei concepţii radicale de
dezvoltare a industriei uşoare autohtone;
7. Un rol important în dezvoltarea industriei uşoare în republică îl constituie
gestionarea corectă a acesteia, iar evaluarea managementului întreprinderilor
industriei uşoare devine tot mai importantă în condiţiile economiei de
piaţă. Pentru a efectua o evaluare calitativă a managementului, s-a aplicat matricea
~ 20 ~

de analiză strategică „modelul managementului „7S” a lui McKinsey, iar momentele
identificate au fost următoarele: lipsa unei viziuni strategice clare de dezvoltare,
existenţa unor organigrame greoaie, lipsa subsistemelor manageriale, prezenţa
personalului cu abilităţi insuficiente, cultura corporativă slabă etc.;
8. Pentru determinarea competitivităţii întreprinderilor industriei uşoare
din Republica Moldova, s-au aplicat teoria concurenţei eficiente şi „poligonul
competitivităţii”. Dintre întreprinderi analizate, cea mai înaltă competitivitate se
observă la SA Zorile (12,67 puncte). Acesta se datorează faptului că atât indicatorii
mediului intern (eficienţa economică şi situaţia financiară), cât şi cei ai mediului
extern (marketing şi vânzări) sunt la un nivel destul de bun, ceea ce permite
întreprinderii respective să fie cea mai competitivă. Din analiza poligonului competitivităţii,
deşi este o analiză subiectivă, se pot conchide că din toate întreprinderile
analizate cele mai competitive sunt SA „Zorile” şi „Floare-Carpet”.
Reieșind din concluziile expuse mai sus, se impun următoarele recomandări:
1. În teză s-a propus metodologia implementării managementului
performant pentru întreprinderile industriei uşoare autohtone, ţinând cont de
specificul activităţii acestora, care prezintă o importantă soluţie de amplificare a
potenţialului de viabilitate economică şi managerială a întreprinderii.
Componentele de reproiectare managerială sunt recomandate reieşind din esenţa
modelului managementului „7S” a lui McKinsey şi anume sunt propuse spre
perfecţionare următoarele elemente: structura organizatorică, sistemul managerial,
angajaţii, abilităţile şi cultura corporativă. Totodată, este de menţionat că la baza
implementării managementului performant este strategia bine definită a
întreprinderii, care va contribui la sporirea competitivităţii acesteia pe piaţă;
2. Evaluarea managementului întreprinderilor industriei uşoare în baza
modelului „7S” a lui McKinsey ne-a demonstrat că există rezerve de îmbunătăţire a
structurilor organizatorice existente. În baza studierii organigramelor de la mai multe
întreprinderi ale industriei uşoare din Republica Moldova, se propun măsuri de optimizare
a acestora, mai cu seamă pentru întreprinderile de talie medie şi anume: reorganizarea
Departamentului Marketing şi Vânzări pe funcţii şi criteriu geografic; formarea
Departamentului Resurse Umane de tip modern; reorganizarea Departamentului Economico-financiar
prin crearea secţiei de bugetare, precum şi trecerea secţiei de salarizare
în Departamentului Resurse Umane; reorganizarea Departamentului Producere prin
trecerea funcţiei de aprovizionare din Departamentul Marketing şi Vânzări în Departamentul
Producere şi revizuirea numărului personalului din secţiile auxiliare. În urma
optimizării organigramelor la întreprinderile industriei uşoare din Republica Moldova
(conform măsurilor propuse) fondul de salarii anual se va mări cu 49,2 mii lei, ceea ce
constituie o majorare nesemnificativă;
3. Pentru optimizarea procesului de luare a deciziilor bazate pe informaţii
complete şi oportune se propune crearea sistemului informaţional automatizat în
cadrul întreprinderilor industriei uşoare din Republica Moldova. Cheltuielile
totale pentru crearea sistemului informaţional la o întreprindere a industriei uşoare
~ 21 ~

ar constitui cca 95,8 mii lei. Totodată, numai economisirea de timp pentru culegerea
şi prelucrarea informaţiilor operative ar constitui anual cca. 5625 om-ore, ceea ce ar
fi echivalent cu 112,5 mii lei. Astfel, crearea sistemului informaţional automatizat
se va răscumpăra în mai puțin de un an doar din economia timpului;
4. În contextul implementării „managementului prin obiective” la componenta
sistemului managerial, precum şi în scopul asigurării corelaţiei între componentele
reproiectării manageriale, se propune formarea părţii variabile a salariului managerilor
în baza aceleiaşi metode manageriale. În scopul motivării managerilor prin
aplicarea „managementului prin obiective” este necesar de stabilit pentru fiecare post de
manager: obiectivele şi indicele de importanţă pentru realizarea fiecărui obiectiv, indicatorii
de performanţă pentru fiecare obiectiv şi indicele de importanţă a acestora;
5. În teză s-a propus metodologia de apreciere a efectului managementului
performant al întreprinderilor industriei uşoare din Republica Moldova. Aceasta se
bazează pe următoarele etape: I. identificarea indicatorilor fiecărei componente a modelului
7S şi determinarea metodei de calcul; II. determinarea efectului managementului
performant şi influenţa acestuia asupra modificării profitului net al întreprinderii;
6. Pentru estimarea influenţei managementului performant asupra creşterii
competitivităţii întreprinderii a fost perfecționată metodologia determinării
nivelului de competitivitate al întreprinderii bazată pe teoria concurenţei eficiente,
ţinând cont de specificul funcţionării întreprinderilor industriei uşoare
autohtone şi implementarea managementului performant. Aceasta a fost aplicată
la evaluarea gradului de competitivitate la 5 întreprinderi din industria uşoară. În
urma comparării indicilor competitivităţii calculaţi după metodologia existentă de
evaluare a competitivităţii întreprinderii şi cei calculaţi după metodologia perfecţionată
propusă, se observă un nivelul scăzut al competitivităţii practic pentru toate întreprinderile
analizate. Acest lucru se datorează faptului că componenta managerială
la majoritatea întreprinderilor industriei uşoare autohtone lasă de dorit şi
afectează negativ competitivitatea integrală a întreprinderii;
7. Reieșind din practica mondială care arată că creşterea competitivităţii
este influențată de un management performant aplicat atât la nivel micro, cât şi
macro. în teză se propune crearea în cadrul Ministerului Economiei a unei Direcţii
Industrie Ușoară în cadrul direcției Generale Politici Industriale. Este evident
faptul că reproiectarea managerială la nivel macro a industriei uşoare mai presupune
şi elaborarea unei strategii concrete de dezvoltare pe termen mediu şi lung,
care va contribui la eficientizarea activităţii sectorului;
8. Dat fiind faptul că clusterul constituie o nouă formă de cooperare a întreprinderilor
care ar contribui la creşterea competitivităţii acestora în teză este
propus și descris modelul de formare al clusterului în industria textilă din Republica
Moldova, la baza căruia ar sta lanţul de aprovizionare. Iniţiatorul clusterului ar
putea fi întreprinderea producătoare de covoare „Moldabela” SRL, care ar avea cel
mai semnificativ rezultat din această colaborare.
~ 22 ~

IV. LISTA LUCRĂRILOR PUBLICATE LA TEMA TEZEI
Articole în reviste ştiinţifice cu recenzenţi:
1. Cuşnir N. Aprecierea tendinţelor principale în managementul performant
şi influenţa acestora asupra competitivităţii întreprinderii. În:
Meridian Ingineresc (ISSN 1683-853X), U.T.M., nr.2, 2008, Chişinău,
p.80-92. – 0,39 c.a.
2. Cuşnir N. Analiza managementului în întreprinderile industriei uşoare
din Republica Moldova. În: Meridian Ingineresc (ISSN 1683-853X),
U.T.M., nr.4, 2008, Chişinău, p.87-90. – 0,44 c.a.
3. Gheorghiță M. Cuşnir N. Reproiectarea managerială la nivel micro în
industria uşoară din Republica Moldova. În: Studia Universitas. Seria
ştiinţe exacte şi economice (ISSN 1857-2073), U.S.M., nr.7, 2009,
Chişinău, p.210-216. – 0,46 c.a.
Materiale ale comunicărilor ştiinţifice:
4. Cuşnir N. Tendinţele de dezvoltare a industriei uşoare din Republica
Moldova prin prisma globalizării economice. În: Cercetarea economică a
tinerilor savanţi în condiţiile edificării societăţii bazate pe cunoaştere. Tezele
I-ei ediţii a Conferinţei Ştiinţifice Internaţionale a Tinerilor Cercetători
organizată de Institutul Internaţional de Management „IMI-NOVA”, 2008,
p. 45-51 – 0,43 c.a.
5. Cuşnir N. Analiza competitivităţii întreprinderilor industriei uşoare din Republica
Moldova. În culegerea de lucrări științifice: Progrese în teoria deciziilor
economice în condiții de risc și incertitudine. Vol. VIII, 2008 – 0,19 c.a.
6. Cuşnir N. Perfecţionarea metodologiei de evaluare a competitivităţii
întreprinderilor industriale în condiţiile economiei de piaţă. În: Dezvoltarea
afacerilor în Euroregiunea Siret – Prut – Nistru: realizări şi perspective.
Tezele Conferinţei Ştiinţifice Internaţionale organizată de Universitatea de
Stat din Moldova, 2008, p.50-54.– 0,29 c.a.
7. Cuşnir N. Prezentarea conceptului de management performant. În: Tezele
Conferinţei Tehnico-științifică a Colaboratorilor, Doctoranzilor şi Studenţilor
UTM, 2008, p.1-2.–0,15 c.a.
8. Cuşnir N. Strategia de sporire a competitivităţii industriei uşoare din Republica
Moldova prin formarea de clustere. În: tezele Conferinţei Tehnicoștiințifice
a Colaboratorilor, Doctoranzilor şi Studenţilor UTM, 2008, p.30-
31.– 0,13 c.a.
9. Cuşnir N. Problemele şi oportunităţile de creştere a competitivităţii întreprinderilor
industriei uşoare din Republica Moldova. În: Creşterea economică
în condiţiile internaţionalizării. Tezele Conferinţei Ştiinţifice Internaţionale
(ediţia a IV-a) organizată de Institutul de Economie, Finanţe şi Statistică,
2009, p.139-141.– 0,21 c.a.
~ 23 ~

ADNOTARE
CUŞNIR Nicolae, „Creşterea competitivităţii întreprinderii prin
implementarea managementului performant” (în baza materialelor industriei
uşoare din Republica Moldova), teză de doctor în economie. Chişinău, 2010.
Structura tezei: introducere, trei capitole, concluzii şi recomandări, bibliografie
din 161 titluri, 6 anexe, 125 pagini de text de bază, 17 figuri, 17 tabele. Rezultatele
obţinute sunt publicate în 9 lucrări.
Cuvinte-cheie: management performant, competitivitate, metodologia de evaluare
a competitivităţii, industria uşoară, benchmarking, lohn, modelul McKinsey,
reproiectarea managerială, efectul managerial, cluster.
Domeniul de studiu, scopul și obiectivele tezei. În lucrare au fost examinate
bazele teoretico-metodologice ale conceptului de management performant şi
competitivitate a întreprinderii, au fost descrise metodologiile existente de evaluare
a competitivităţii întreprinderii, precum şi apreciate tendinţele principale în managementul
performant şi influenţa acestora asupra competitivităţii întreprinderii. De
asemenea, au fost analizate tendinţele de dezvoltare ale industriei uşoare autohtone
prin prisma globalizării economice, evaluat managementul întreprinderilor industriei
uşoare conform modelului McKinsey şi competitivitatea acestora în baza
teoriei „concurenţei eficiente”.
Obiectivul cercetărilor constă în evaluarea tendinţelor de dezvoltare şi managementului
industriei uşoare autohtone, elaborarea măsurilor de reproiectare a acesteia
pentru creşterea gradului de competitivitate a întreprinderilor.
Noutatea şi originalitatea ştiinţifică. În teză au fost prezentate măsuri de reproiectare
managerială şi metodologia evaluării efectului implementării managementului
performant. Pentru dezvoltarea eficientă a întreprinderilor ramurii a fost
recomandată metodologia perfecţionată de evaluare a competitivităţii întreprinderii.
De asemenea, au fost propuse măsuri de reproiectare managerială la nivel de ramură.
Semnificaţia teoretică și valoarea aplicativă a lucrării. Abordările teoretice
formează elemente de metodologie pentru investigaţiile ştiinţifice viitoare. Totodată,
teza poate fi propusă ca sursă bibliografică în procesul didactic din instituţiile
de învăţământ economic.
Recomandările practice, prezentate în teză, pot fi aplicate de întreprinderile
industriei uşoare din Republica Moldova şi vor contribui la eficientizarea activităţii
acestora în condiţiile economiei de piaţă.
Implementarea rezultatelor științifice. Unele măsuri şi recomandări propuse
în teză au fost aprobate de întreprinderile: SA „Ionel” şi SRL „Şaltoianca”.
~ 24 ~

ANNOTATION
CUSNIR Nicolae, „Increase of enterprise’s competitiveness through the
implementation of performing management” (on the basis of materials from
the Light Industry from the Republic of Moldova), thesis of economic degree.
Chisinau. 2010.
Thesis structure: introduction, three chapters, conclusions and recommendations,
bibliography from 161 names, 6 appendices, 125 pages of basic text, 17
figures, 17 tables. The obtained results were published in 9 articles.
Key words: performance management, competitiveness, methodology of
competitiveness evaluation, light industry, benchmarking, lohn, McKinsey tool,
managerial reengineering, managerial efficiency, cluster.
The area of study, the goal and the thesis objectives. In thesis the theoretical
and methodological basis of the concept of performing management and
enterprise competitiveness was examined, the existing methods of enterprise
competitiveness’ evaluation were described, as well as the main trends in performing
management and their influence on enterprise competitiveness were
appreciated. Also, the development trends of local Light industry were analyzed
through the prism of economic globalization; the management of enterprises from
the Light industry according to the model of McKinsey and their competitiveness
on the basis of „efficient competition” theory were evaluated.
The objectives of research dealing with the evaluation of development trends
and management in the local Light industry, suggestion of measures for its
development in order to increase the competitiveness level of enterprises.
Novelty and scientific originality. In thesis the measures of managerial reengineering
and methodology of performing management’s efficiency evaluation
were presented. For an efficient development of branch companies, the improved
methodology for the evaluation of enterprise competitiveness was recommended.
Also, the measures concerning the managerial re-engineering on the level of the
branch were suggested.
Theoretical significance and applied value of the work paper. Theoretical
statements can create methodology’s elements for future scientifical investigations.
At the same time the research can be offered as bibliographical source for
educational economic institutions.
Practical recommendations, presented in the dissertation, can be used by the
enterprises from Light Industry from the Republic of Moldova and will contribute
to the increase of efficiency in their activity in the conditions of market economy.
Scientific results implementation. Some measures and recommendations that
are reflected in the thesis has been implemented by JSC „Ionel” and LTD „Şaltoianca”.
~ 25 ~

АННОТАЦИЯ
КУШНИР Николай, „Рост конкурентоспособности предприятия
посредством внедрения прогрессивного менеджмента” (на основе
материалов легкой промышленности Республики Молдова), диссертация
на соискание звания доктора экономики.
Кишинэу. 2010.
Структура диссертации: введение, три главы, выводы и рекомендации,
библиография из 161 названий, 6 приложений, 125 страниц основного текста, 17
фигур, 17 таблиц. Полученные результаты опубликованы в 9 статьях.
Ключевые слова: прогрессивный менеджмент, конкурентоспособность,
методика оценки конкурентоспособности, легкая промышленность, бенчмаркинг,
давальческое сырье, модель McKinsey, управленческое репроектирование,
управленческий эффект, кластер.
Область и цели исследования. В работе была рассмотрена методическотеоретическая
база концепции передового менеджмента и конкурентоспособности
предприятия, были описаны существующие методики оценки конкурентоспособности
предприятия, а также оценены основные тенденции передового
менеджмента и их влияние на конкурентоспособность предприятия. Также, были
проанализированы тенденции развития отечественной легкой промышленности
через призму экономической глобализации, дана оценка менеджменту предприятий
легкой промышленности согласно модели McKinsey и их конкурентоспособности
на основе теории „эффективной конкуренции”.
Целью исследований является оценка тенденций развития и менеджмента
отечественной легкой промышленности, разработка мероприятий по ее реинжинирингу
в целях роста уровня конкурентоспособности предприятий.
Научная новизна и оригинальность полученных результатов. В
диссертации были предложены мероприятия в области управленческого реинжениринга
и методика оценки эффективности передового менеджмента. Для
эффективного развития предприятий отрасли была рекомендована усовершенствованная
методика оценки конкурентоспособности предприятия. Также,
были предложены мероприятия касательно управленческого реинжениринга на
уровне отрасли.
Теоретическая значимость и прикладное применение работы. Теоретические
изложения могут формировать элементы методологии для будущих
научных исследований. В то же время, диссертация может быть предложена в
качестве пособия для экономических учебных заведений.
Практические рекомендации, представленные в диссертации, могут быть
использованы предприятиями легкой промышленности Республики Молдова и
будут способствовать росту эффективности их деятельности в условиях рыночной
экономики.
Внедрение научных результатов. Некоторые предложения и рекомендации
предложенные в работе были апробированы акционерным обществом „Ionel” А.О.
и обществом с ограниченной ответственностью „Şaltoianca” ООО.
~ 26 ~

CUŞNIR NICOLAE
CREŞTEREA COMPETITIVITĂŢII ÎNTREPRINDERII PRIN
IMPLEMENTAREA MANAGEMENTULUI PERFORMANT
(în baza materialelor industriei uşoare
din Republica Moldova)
SPECIALITATEA 08.00.05. – ECONOMIE ŞI MANAGEMENT
(în industria uşoară)
AUTOREFERAT
al tezei de doctor în economie
Aprobat spre tipar: 19.11.10 Formatul hârtiei 60x84 1/16
Hârtie ofset. Tipar ofset Tirajul 50 ex.
Coli de tipar: 1,00 Comanda Nr. 286
U.T.M., 2004, Chişinău, bd. Ştefan cel Mare 168
Secţia Redactare şi Editare a U.T.M.
2068, str. Studenţilor 11.
~ 27 ~