Studiu privind situația existentă a serviciilor sociale în ... - FDSC
Studiu privind situația existentă a serviciilor sociale în ... - FDSC
Studiu privind situația existentă a serviciilor sociale în ... - FDSC
Create successful ePaper yourself
Turn your PDF publications into a flip-book with our unique Google optimized e-Paper software.
2. Ancheta realizată de <strong>FDSC</strong> asupra tuturor furnizorilor publici de servicii <strong>sociale</strong> specializate și primare<br />
din Municipiul București, anchetă realizată pe bază de chestionare auto-completate de coordonatorii<br />
unităților de asistență socială aflate <strong>în</strong> subordinea acestor furnizori. La anchetă au participat 102 unități<br />
publice care furnizează servicii <strong>sociale</strong> specializate și 25 de unități care oferă doar servicii primare.<br />
Chestionarele utilizate <strong>în</strong> această anchetă au cuprins informații referitoare la categoriile de beneficiari,<br />
situațiile de risc <strong>în</strong> care se află aceștia, tipurile de servicii <strong>sociale</strong> oferite, și capacitatea de asistență a<br />
unităților.<br />
Datele statistice au fost completate de informații calitative obținute <strong>în</strong> special din interviurile <strong>în</strong> profunzime<br />
realizate cu managerii <strong>serviciilor</strong> publice de asistență socială, precum și din discuțiile purtate cu specialiștii din<br />
organizații publice și private din domeniu cu ocazia unui workshop organizat de <strong>FDSC</strong> <strong>în</strong> noiembrie 2010.<br />
Capitolul III. Contextul de furnizare a <strong>serviciilor</strong> <strong>sociale</strong><br />
Schimbările <strong>în</strong> sistemul de asistenţă socială au venit ca o necesitate <strong>în</strong> condițiile <strong>în</strong> care modul de rezolvare a<br />
problemelor <strong>sociale</strong> ale persoanelor aflate <strong>în</strong> nevoie era unul birocratic și puternic instituționalizat. Domeniul<br />
asistenței <strong>sociale</strong>, și <strong>în</strong> special cel al <strong>serviciilor</strong> <strong>sociale</strong>, este unul <strong>în</strong> care reforma a pătruns destul de greoi, fiind<br />
realizată la <strong>în</strong>ceput ca răspuns la ”necesitatea dezinstituționalizării, promovată atât pentru respectarea<br />
drepturilor persoanelor din instituții, cât și pentru reducerea costurilor și creșterea calității <strong>serviciilor</strong>.”<br />
(Lambru, Vameșu, 2010)<br />
Reforma sistemului a presupus, printre altele, dezvoltarea de servicii <strong>sociale</strong> noi care să răspundă mai bine<br />
nevoilor beneficiarilor, renunțarea la anumite servicii, elaborarea de standarde de calitate pentru servicii.<br />
Începând cu 2001, reforma <strong>în</strong> domeniul <strong>serviciilor</strong> de asistență socială presupunea descentralizarea şi<br />
abordarea unitară a problemelor <strong>sociale</strong>. Legea cadru a asistenței <strong>sociale</strong> din 2001 a adus <strong>în</strong> prim plan<br />
orientarea către servicii de prevenire, organizate la nivel de comunitate, astfel <strong>în</strong>cât să permită accesul unui<br />
număr cât mai mare de beneficiari. Acest lucru a fost necesar <strong>în</strong> condițiile lipsei unei rețele de servicii <strong>sociale</strong><br />
primare, deși serviciile specializate se dezvoltaseră <strong>în</strong>tr-o măsură mult mai mare. Schimbarea gamei de servicii<br />
<strong>sociale</strong> oferite beneficiarilor de către instituțiile publice se produce <strong>în</strong> condițiile <strong>în</strong> care sectorul ONG dezvoltase<br />
<strong>în</strong> România o serie de modele <strong>în</strong> acest sens care au putut fi preluate ulterior de sectorul public. Aceste modele de<br />
servicii <strong>sociale</strong> dezvoltate de sectorul ONG au dus și la apariția nevoii de schimbare a <strong>serviciilor</strong> existente <strong>în</strong><br />
sectorul public.<br />
Cel mai important domeniu al asistenței <strong>sociale</strong> <strong>în</strong> care reforma a fost implementată rapid, a fost cel al <strong>serviciilor</strong><br />
oferite copiilor. Aici, reforma a evoluat rapid de la dezistituționalizarea copiilor, către oferirea de servicii<br />
alternative de suport și prevenire a abandonului. În perioada 1990 -1997 sistemul românesc de protecţie a<br />
copilului era centralizat şi orientat protecţia doar spre instituţii. Sistemul avea deficienţe mari care plecau de la<br />
personalul insuficient şi slab pregătit, lipsa de fonduri şi lipsa de preocupare a autorităţilor pentru schimbarea<br />
politicii publice <strong>în</strong> domeniu. Reforma sistemului de protecţie a copilului a fost realizată <strong>în</strong> 1997 prin elaborarea<br />
politicii publice <strong>în</strong> domeniu şi continuată <strong>în</strong> anii următori. În 1997 schimbarea cadrului legislativ a permis<br />
crearea <strong>serviciilor</strong> descentralizate şi <strong>în</strong>ceperea implementării conceptului de responsabilitate părintească şi a<br />
comunităţii locale <strong>în</strong> creşterea şi educarea copiilor, statul având rol subsidiar. Legea 272/2004 vine să<br />
<strong>în</strong>tărească serviciile de prevenire a separării copilului de părinții săi și să reorganizeze diversele centre pentru<br />
copii ca și componente funcționale ale direcțiilor, fără <strong>în</strong>să a avea personalitate juridică. Cadrul legal din<br />
domeniu protecției copilului este cel mai reglementat dintre cele care se referă la categorii vulnerabile.<br />
5