Studiu privind situația existentă a serviciilor sociale în ... - FDSC

More documents

Recommendations

Info

Evaluare subiectivă a impactului beneficiilor primite. Marea majoritate a beneficiarilor evaluează în mod pozitiv serviciile pe care le primesc din partea instituțiilor publice de asistență socială. Pe de o parte, aproximativ 85% din beneficiari afirmă că aceste servicii le sunt de un real ajutor și că acest ajutor le-a fost acordat atunci când avea mai multă nevoie de el. Pe de altă parte, cam aceeași proporție de beneficiari se simt înțeleși și respectați de personalul care le oferă serviciile sociale. La nivel de sectoare, cei mai mulți nemulțumiți de serviciile primite sunt printre clienții DGASPC sector 4 și sector 5. Aproximativ 30-35% dintre beneficiarii acestor instituții consideră că serviciile pe care le primesc nu le sunt de ajutor. Mai mult, în cazul sectorului 4, se înregistrează și cea mai mare proporție de beneficiari care simt că nu sunt înțeleși și nici tratați cu respect de către personalul care le oferă servicii. În ierarhia celor mai apreciate servicii pe primele locuri beneficiarii tind să le plaseze pe cele care adresează nevoile lor de bază: hrană, adăpost, asistență medicală și medicamente. Totodată, se remarcă însă tendința de a valoriza mai mult prestațiile decât serviciile pe care le primesc. Aproximativ 23% dintre beneficiarii de servicii atunci când au fost întrebați care sunt cele mai folositoare servicii pentru ei au menționat transferurile financiare pe care le primesc în forma indemnizațiilor lunare sau alocațiilor. Nevoile de servicii sociale complementare. Din perspectiva majorității beneficiarilor nevoile de servicii sociale complementare se reduc in fapt la creșterea accesului la resurse financiare și materiale, adică la sporirea prestațiilor, ajutoarelor materiale și diverselor facilități. Circa două treimi din clienții instituțiilor publice de asistență socială au menționat astfel de ajutoare financiare și materiale atunci când au fost întrebați ce alte servicii în afara celor existente ar trebui oferite de DGASPC. Doar circa un sfert dintre respondenții au dat răspunsuri care fac referire la servicii propriu-zise. Printre cele mai frecvent menționate servicii se numără următoarele: servicii de facilitare a accesului pe piața muncii, servicii de asistență medicală gratuită și/sau îngrijire la domiciliu, servicii de consiliere și servicii de socializare și petrecere a timpului liber. Ponderile celor care menționează aceste servicii nu depășesc însă 5% din totalul beneficiarilor. Beneficiarii actuali ai sistemului de asistență socială din București sunt centrați în primul rând pe ajutoarele financiare și materiale pe care le primesc de la autorități, conștientizând în mică măsură propriile nevoi de servicii complementare care să le faciliteze (re)intregarea socială. De asemenea este de subliniat faptul că sunt situații în care serviciile sau prestațiile sociale nu fac altceva decât să producă dependență fără a-și atinge scopul definitoriu, cel de (re)intregarea socială a beneficiarilor. Deși serviciile și prestațiile sociale ar trebuie să constituie suport pentru perioade limitate de timp, se observă din date că acestea tind să fie furnizate pentru perioade lungi. Finalitatea este rareori urmărită, în termeni de „obiectiv propus al programului”, de către furnizor în acordarea unui anumit serviciu social sau prestație socială. De aceea evaluarea continuă a acestor programe dar în special practica intervențiilor multi-direcționate (pentru soluționarea nevoilor multiple ale asistaților), care să aducă persoanele din stadiul de beneficiar în starea de non-beneficiar, sunt extrem de necesare. 55
Capitolul 7: Parteneriatul public privat la nivelul municipiului Bucureşti Parteneriatul public-privat este un instrument prin care sistemul public finanțează furnizarea de servicii sociale de organizațiile neguvernamentale). Acest parteneriat este realizat fie sub forma unui contract de colaborare, acord de asociere, contract de prestări servicii (încheiate în baza legii 215/2001 – art. 81, Alin. 2, pct.q) sau a finanțării pe legea 34/1998. De asemenea sunt realizate parteneriate între instituțiile publice și actorii privați din domeniu pentru elaborarea și implementarea diverselor proiecte de dezvoltare.te rog precieaza dacă ptr colaborare este nevoie de hotatrea CL, şi când este nevoie de ea. – eu am văzut că este nevoie de hotărâre de CL, dar poate că Adrian este mai în măsură să îţi răspundă. DGASMB-ul are 6 acorduri de sociere cu organizații neguvernamentale furnizoare de servicii sociale, prin care acordă finanțare acestora. Aceste organizații sunt furnizoare de servicii de îngrijire la domiciliu, servicii pentru copii. În afara acestor acorduri de asociere, instituția mai are încheiate acorduri de parteneriat cu organizații neguvernamentale pentru derularea diverselor proiecte. În ce privește modul de funcționare al acestor parteneriate, fie ele pentru derularea de proiecte sau pentru furnizarea de servicii sociale, DGASMB-ul se declară mulțumit. Aceste acorduri de asociere au permis furnizarea de servicii sociale unui număr mai mare de beneficiari, în condițiile în care serviciile publice nu aveau astfel de servicii (servicii de îngrijire la domiciliu) sau capacitatea lor de furnizare a serviciilor era redusă putând acoperi un număr mai mic de beneficiari (servicii pentru copil). DGASPC sector 1 are aproximativ 60 de parteneriate public-privat. În cele mai multe cazuri DGASPC sector 1 se pliază pe cererea de parteneriat venită din partea diverșilor furnizori de servicii publice sau a organizațiilor neguvernamentale. Aceste parteneriate sunt realizate în funcție de nevoile existente la nivelul sectorului 1. Instituția inițiază parteneriate doar dacă au nevoie pentru diversele proiecte la care aplică. DGASPC sector 3 are încheiate cca 50 de parteneriate dintre care 2 sunt contracte de prestări servicii pentru servicii de îngrijire la domiciliu și unul pentru servicii de îngrijire paleativă (servicii socio-medicale pentru cei din centre). În cadrul acestor contracte de prestări servicii, instituția public finanțează furnizarea serviciilor. Între DGASPC și cele 2 ONG-uri există acorduri de asociere prin hotărâre a Consiliului Local. Restul parteneriatelor sunt pe diverse proiecte. DGASPC sector 5 are 15 parteneriate încheiate pentru derularea diferitelor proiecte. Au un singur parteneriat cu o organizație neguvernamentală pentru servicii în sistem rezidențial. Din cele 31 de organizații neguvernamentale furnizoare de servicii sociale la nivelul municipiului București care au răspuns la chestionar, 8 au colaborat cu DGASMB, 12 cu DGASPC sector 1, 9 cu DGASPC sector 2, 10 cu DGASPC sector 3, 12 cu DGASPC sector4, 11 cu DGASPC sector 5 și 13 cu DGASPC sector 6. În ce privește satisfacția ONG-urilor vis-à-vis de această colaborare, organizațiile care colaborează cu DGASPC sector 6 au acordat punctajul cel mai mare (11 din 12 ONG-uri au dat note de 9 și 10), iar cele care lucrează cu DGASPC sector 2 au evaluat că nu foarte bună această colaborare (numai 3 din cele 9 organizații au acordat note de 9 și 10). În cazul celorlalte direcții, peste jumătate dintre organizații au evaluat că excelentă această colaborare. 56
Page 1 and 2:
Studiu privind situația existentă
Page 3 and 4:
Acest material a fost realizat în
Page 5 and 6:
Capitolul I : Introducere Oraşul B
Page 7 and 8: 2.2 Metode utilizate • Chestionar
Page 9 and 10: Serviciile sociale pentru adulți s
Page 11 and 12: În domeniul protecției copilului
Page 13 and 14: 3.3. Principalele responsabilităț
Page 15 and 16: Figura 3. Structura relațiilor din
Page 17 and 18: Conform declarațiilor reprezentan
Page 19 and 20: Sector 4 48 312 16% 210 911 70% 40
Page 21 and 22: Total populație Figura 7. Rata spo
Page 23 and 24: Figura 11. Evoluția ratei sărăci
Page 25 and 26: În ceea ce priveşte şomajul de l
Page 27 and 28: Total unităţi Sursa: Starea înv
Page 29 and 30: Roma 0,34 : 0,44 : : Letonia : 1,80
Page 31 and 32: (V. Ghețău, 2009, 283). Din aceas
Page 33 and 34: Figura 19. Distribuția unitățilo
Page 37 and 38: Figura 24. Tipuri de servicii socia
Page 39 and 40: Figura 27. Principalele tipuri de s
Page 41 and 42: Figura 30. Principalele tipuri de s
Page 43 and 44: distribuție (ca și din graficul 1
Page 45 and 46: 2. Servicii larg răspândite (înt
Page 49 and 50: DGASPC Sector 1 a concentrat astfel
Page 51 and 52: Figura 42. Capacitatea maximă de a
Page 55 and 56: 5.3 Nevoia de servicii sociale spec
Page 57: Capitolul 6: Serviciile sociale din
Page 61 and 62: 7.1 Monitorizarea si evaluarea serv
Page 63 and 64: - Bazele de date centralizate ar pe
Page 65 and 66: - O altă modalitate de consultare
Page 67 and 68: Anexa. 1. Cadrul juridic care regle
Page 69 and 70: Legislaţie privind protecţia adul
Page 71 and 72: locale asigură, potrivit competen
Page 73 and 74: eperzentând Subvenţii primite de
show all

Studiu privind situația existentă a serviciilor sociale în ... - FDSC

Create successful ePaper yourself

Delete template?

Save as template?