Studiu privind situația existentă a serviciilor sociale în ... - FDSC

Capitolul 6: Serviciile sociale din perspectiva beneficiarilor
furnizorilor publici
În 2010, FDSC a realizat prin intermediul DGASPC-urilor de sector și a DGASMB un sondaj pe un eșantion de
1572 de persoane care beneficiau de servicii sociale și/sau prestații sociale din partea instituțiilor publice de
asistență socială din București. În cele ce urmează, prezentăm pe scurt principalele concluzii ale acestui
studiu.
Utilizarea serviciilor sociale. În majoritatea cazurilor serviciile sociale sunt furnizate pe perioade
îndelungate acelorași beneficiari. Aproape 70% dintre beneficiarii de servicii sociale publice din București
folosesc aceste servicii de cel puțin doi ani. În parte, acest fapt este explicabil prin natura nevoilor care sunt
adresate de aceste servicii (handicapuri grave, bătrânețe, copii abandonați etc.), însă în multe cazuri indică și
o eficiență scăzută în ce privește (re)integrarea socială a beneficiarilor din cauză că nevoile complexe ale
multora dintre beneficiari sunt parțial acoperite de serviciile la care au acces. Noii intrați în sistemul de
servicii sociale, respectiv cei care primesc servicii de cel mult 6 luni, nu reprezentau la momentul cercetării
decât 15% din totalul beneficiarilor din București. Cei mai mulți dintre noii intrați (62%) fiind clienți ai
cantinelor sociale, ai serviciilor de urgență pentru adulți și ai anchetelor psihosociale, în timp ce circa 17%
beneficiau de servicii specializate destinate copiilor in situații de risc. Totodată, aproape 80% din totalul
beneficiarilor utilizau de cel puțin 3 ori pe săptămână serviciul social la care au acces, la 23% serviciile sociale
respective fiindu-le furnizate zilnic.
Accesul la informații. Accesibilitatea informațiilor referitoare la serviciile și prestațiile la care au dreptul
este evaluată pozitiv de circa 70% din clienții instituțiilor publice de asistență socială la nivelul Bucureștiului,
existând însă diferențe între sectoare în această privință. Ponderea celor care afirmă că le-a fost greu sau
foarte greu să găsească informațiile necesare este de aproape o treime în cazul clienților DGASPC-urilor din
sectoarele 4 și 5, în timp ce în cazul sectoarele 1 și 6 ponderea celor nemulțumiți de accesibilitatea
informației este de circa 20%. Din perspectiva beneficiarilor cele mai puțin accesibile par să fie informațiile
referitoare la venitul minim garantat și ajutoarele de încălzire, în condițiile în care aproape jumătate din
beneficiarii de astfel de prestații spun că au găsit greu sau foarte greu informații despre acestea.Rețelele
informale și instituțiile publice sunt relativ în egală măsură principalele surse de informații despre serviciile
și prestațiile sociale. Circa 46% dintre cei intervievați au menționat că au aflat informații de la cunoștințe,
prieteni sau vecini, în timp ce 42% au menționat primăria și DGASPC-ul ca sursă de informații. O sursă
secundară de informații pentru beneficiarii de servicii sociale o constituie cadrele medicale. Comparațiile la
nivel de sectoare relevă că în cazul sectorului 4 instituțiile publice sunt o sursă de informații pentru doar un
sfert din beneficiari. Cadrele medicale au constituit o sursă de informații pentru aproape 60% din beneficiarii
sectorul 3, fiind o sursă destul de importantă și pentru circa 30% din beneficiarii din sectoarele 5 și 6.
Experiențele beneficiarilor în ce privește promptitudinea răspunsului instituțiilor publice la solicitările lor
sunt extrem de variate. Categoria celor care au primit un răspuns relativ prompt, respectiv în maxim 5 zile
lucrătoare, la solicitările lor reprezintă circa o treime din totalul beneficiarilor, în timp ce alți 30% constituie
categoria celor care au așteptat mai mult de 30 de zile lucrătoare. DGASPC sector 3 pare a fi cel mai prompt în
răspunsurile la solicitările beneficiarilor – 72% au primit răspuns în maxim 5 zile, iar la polul opus este
DGASPC sector 5 unde 45% dintre clienți au primit răspuns în mai mult de 30 de zile.
54