Studiu privind situația existentă a serviciilor sociale în ... - FDSC

Capitolul I : Introducere
Oraşul Bucureşti este conform tuturor statisticilor regiunea cea mai prospera din România, deci regiunea cea
mai capabilă să susţină un sistem model de servicii în care problemele sociale majore cu care incă se confruntă
mulți dintre locuitorii acestuia să își găsească soluții comparabile cu cele existente în alte capitale europene.
Problemele sociale nu cunosc graniţe administrative, de aceea colaborarea între sectoare în acest domeniu este
foarte importantă. Serviciile sociale din Bucureşti sunt furnizate şi finanţate de un sistem complex de instituţii,
autorităţi publice centrale şi locale, furnizori publici şi privaţi.
Planificarea strategică pentru organizaţii publice şi non-profit, pornește de la premiza că atât conducătorii cât și
managerii vor să contribuie la realizarea mişunii şi mandatelor legale ale organizaţiilor lor şi să nu îi
dezamăgească pe cei ce au investit încredere în ei 1 . Ei sunt dispuşi să facă o evaluare conştientă a politicilor şi
deciziilor lor înainte de a fi puse în practică, să se angajeze în acest process de analiza raţională a situaţiei şi a
opţiunilor strategice care există.
Procesul de planificare strategică pe care ni l-am propus este de fapt un instrument de management util pentru a
aborda probleme şi oportunităţi într-un proces continuu de construire a comunităţii. Mai important este faptul
că planificarea presupune corelarea de planuri de acţiune care sunt realiste şi care sunt implementate rapid. Cu
alte cuvinte, planurile nu sunt realizate "în vid", şi există o tot mai adâncă convingere că planurile înseamnă
luarea deciziilor şi că deciziile luate printr-un proces de planificare participativă sunt însuşite de cei care
participă la proces, crescând astfel şansele de succes în implementarea deciziilor. 2 .
Tendinţele care se manifestă din ce în ce mai mult în Europa şi peste tot în lume sunt acelea de realizare a unui
mix al bunăstării în care organizaţiile societăţii civile sunt active şi prezente altaturi de stat, astfel încât se
prefigurează trecerea de la statul bunăstării la societatea bunăstării, o societate în care nu mai exista asistaţi şi
un stat care asista ci o societate cu adevart incluziva în care clienţii serviciilor sunt direct implicaţi în deciziile
privind serviciile la care au acces, şi uneori, chiar în furnizarea lor.
Coordonarea resurselor şi intervenţiilor acestei multitudini de instituţii, conectarea lor într-o reţea eficienta,
definirea unor scopuri şi obiective comune la nivelul oraşului şi convergente la niovelul fiecărui sector şi
fiecărui furnizor sunt o cale poisbila spre creşterea eficacităţii şi eficienţei serviciilor. Direcţiile de Asistenţă
Socială şi Protecţia Copilului au înţeles că vremurile în care profesioniştii aveau toate răspunsurile iar locuitoriisi
organizaţiile cetăţenilor aveau doar problem au trecut.. şi că participarea acestora este cheia multora dintre soluţii
şi a durabilităţii lor.
Planurile şi strategiile naţionale pe termen scurt său lung şi contrapartida lor la nivel local – planurile
urbanistice, nu reuşesc să răspundă bine problemelor sociale şi nevoii pentru viziune şi strategii specifice
acestui domeniu. Mai mult decât atât, la realizarea acestor planuri pe termen lung participau rareori cei care ar
fi fost afectaţi sau ar fi putut contribui în mare măsură la realizarea lor.
Planificarea strategică a serviciilor sociale pentru București 2011-2015 are la baza evaluarea stadiului de
dezvoltare a serviciilor sociale în București, o cercetare sociologică al cărei rezumat poate fi găsit în corpul
acestui document. Necesitatea de a dezvolta interveții structurate şi abordări integrate la nivelul municipiului
București ne-au determinat să propunem construirea actualei strategii de servicii sociale pornind de la trei
categorii mari de beneficiari ai serviciilor sociale, analiza și procesul de planificare strategică urmând a fi
elaborate în jurul acestora, după cum urmează:
-copiii - copil - persoana care nu a împlinit vârsta de 18 ani şi nu a dobândit capacitatea deplină de exerciţiu, în
condiţiile legii(art 4, legea 272/2004).
-persoane vârstnice, în sensul prezentei legi, persoanele care au împlinit vârsta de pensionare stabilită de lege
(legea 17/2000)
1 Planificarea startegica pentru organizatii publice si non-profit John M. Bryson Editura Arc 2002
2 Parteneriate durabile – punţi între autorităţi şi comunitate - MANAGEMENTUL CONFLICTELOR şi al DIFERENŢELOR – Fundatia Parteneri
pentru Dezvoltare Locala Fred Fisher
2