Studiu privind situația existentă a serviciilor sociale în ... - FDSC

2. Servicii larg răspândite (între 60 și 80% din unități): identificare și evaluare, consiliere socială, îngrijire
medicală
3. Servicii frecvente (între 40 și 60% din unități): informare în domeniu, orientare profesională și
psihologică, orientare socială, mediere socială, găzduire pe perioadă nedeterminată, educație socială.
4. Servicii mai puțin răspândite (între 20 și 40% din unități): consiliere juridică. Sprijin de urgență,
reintegrare profesională, servicii de îngrijire non-medicală, servicii de recuperare și reabilitare, suport
și acompaniament, găzduire pe timp de zi sau noapte, găzduire pe perioadă determinată.
5. Servicii de ”nișă” (sun 20% din unități) – educație specială și servicii de îngrijire paleativă
Figura 35. Distribuția unităților publice furnizoare de servicii sociale specializate în funcție de tipul de
servicii sociale acordate (% la nivelul Municipiului București)
Identificare si evaluare
Informare in domeniu
Orientare profesionala
Orientare psihologica
Orientare sociala
Consiliere juridica
Consiliere psihologica
Consiliere sociala
Mediere sociala
Sprijin de urgenta
Reintegrare in familie si/sau comunitate
Reintegrare profesionala
Servicii de ingrijire non-medicala
Servicii de ingrijire medicala
Servicii de ingrijire paleativa
Servicii de recuperare si reabilitare
Suport si acompaniament
Gazduire pe timp de zi
Gazduire pe timp de noapte
Gazduire pe perioada determinata
Gazduire pe perioada nedeterminata
Educatie sociala
Educatie speciala
Socializare
Servicii de asigurare a hranei
6
17
23
23
27
42
31
31
35
36
38
38
40
41
42
0 10 20 30 40 50 60 70 80 90
Sursa datelor: Ancheta FDSC la nivelul coordonatorilor de unități specializate care furnizează servicii sociale
45
49
57
57
65
69
69
74
N=102 unități publice
furnizoare de servicii
sociale specializate
Cele mai frecvente situații de dificultate adresate de unitățile specializate de servicii sociale din București sunt
următoarele: sărăcie (50% din unități), situații de dificultate în familie (41%), lipsa unei locuințe (39%),
dependența determinată de handicap (38%) și separarea de părinți (37%) (vezi graficul 19). O a doua categorie
de situații adresate de 20-30% dintre unitățile specializate din București privesc abandonul parental, riscul de
separare de părinți, abuzul și neglijarea, situații conflictual și violență în familie și situații de urgență socială. O a
treia categorie de situații de dificultate sunt cele specifice persoanelor vârstnice și persoanelor fără adăpost.
Aceste situații sunt adresate prin servicii sociale furnizate de circa 15% din unitățile specializate. În categoria
situațiilor cel mai puțin adresate prin servicii de către sectorul public se regăsesc dependența de droguri,
exploatarea și traficul de persoane, delincvența, discriminarea, bolile rare și șomajul de lungă durată.
82
82
84