Studiu privind situația existentă a serviciilor sociale în ... - FDSC

În municipiul București abandonul școlar tinde să aibă o incidență mai mare în rândul elevilor înscriși în clasele
IX-XII, sectorul 6 având cele mai multe cazuri de abandon școlar. În general, s-a constatat că "riscul neparticipării
și al abandonului școlar se înregistrează în special în cazul copiilor cu dizabilități fizice sau psihice copiilor romi
și al celor din mediul rural" (Hatos, Adrian, 2006, 97) 22 . Datele referitoare la numărul de instituții de învățământ
superior arată că “timp de peste 10 ani de zile (1991 - 2002), numărul de instituţii de învăţământ superior a fost
în continuă creştere: de la 56 de unităţi, în 1991, la 126 de unităţi în 2002. Cu alte cuvinte, numărul de instituţii
de învăţământ superior a crescut de 2,25 de ori în 11 ani. Din 2002, numărul de instituţii de învăţământ superior
aînceput să scadă, ajungând în 2006 la nivelul înregistrat în anul universitar 1997 – 1998. Dinamica numărului
de instituţii de învăţământ superior de la nivelul regiunii Bucureşti-Ilfov este similară cu dinamica înregistrată la
nivel naţional. Astfel, timp de 10 ani de zile (1991 - 2001), numărul de instituţii de învăţământ superior în
regiunea Bucureşti-Ilfov a crescut de 2,93 de ori (de la 15 la 44). Din 2001 însă numărul a început să scadă,
ajungând la 34 de unităţi de învăţământ superior în 2005/2006” 23 .
Aceeași analiza arată că „pe intervalul 2000 – 2005 numărul de stundenţi s-a plasat pe un trend ascendent.
Creşterea pozitivă a numărului de studenţi, în frecvenţă absolută, a fost mult mai consistentă pentru regiunea
Bucureşti-Ilfov, decât pentru regiunile Sud Muntenia, Sud Vest Oltenia şi Sud EST. Astfel, din 2000 până în 2005
populaţia de studenţi înregistrată în Bucureşti a crescut cu aproape 10,000 de persoane, în timp ce creşterea
pentru regiunile de sud a fost de cel mult aproximativ 3,000 de persoane.”
Sănătate. Datele de mai jos arată că atât la nivel național cât și la nivelul municipiului București, rata de
mortalitate pentru persoanele în vârstă de până la 64 de ani din cauza bolilor de inimă și a celor respiratorii
cunoaște valori mult mai mari comparativ cu alte țări ale Uniunii Europene.
Figura 16. Rata mortalității pentru persoanele în vârstă de 64 de ani sau mai puțin
de boli de inimă și boli respiratorii
2007-
2010
2003-
2006
25
1999-
2002
1994-
1998
Cehia 0,92 0,98 0,90 : :
1989-
1993
Praga 0,96 1,38 0,92 1,14 1,37
Germania 0,50 1,33 0,70 0,78 0,85
Berlin 0,56 0,64 0,68 0,31 :
Estonia 1,34 1,60 1,60 : :
Tallinn 1,11 1,41 1,62 1,74 1,58
Italia 0,35 : 0,52 0,57 :
22 Hatos Adrian (2006). Sociologia educației. Iași: Editura Polirom
23 Sursa: Planul regional de acțiune pentru învățământ 2008-2013, Regiunea București-Ilfov