Studiu privind situația existentă a serviciilor sociale în ... - FDSC

Total
populație
Figura 7. Rata sporului natural al populației ( ‰ )
1990 1995 2000 2005 2009
3 -1,6 -0,9 -1,9 -1,6
Urban total 4,7 -0,2 : : 0,5
Municipiul
București
0,1 -4,2 -3,2 -1,8 0,3
Sursa: INS, Tempo On-line - Rata sporului natural al populației pe medii, macroregiuni, regiuni de
dezvoltare și județe
Scăderea natalității în municipiul București, după 1990, către valori destul diminuate, inferioare ratelor de
mortalitate a afectat semnificativ piramida vârstelor, efectul fiind de îngustare a bazei. Astfel, generațiile de
adulți tineri vor fi din ce în ce mai mici,populația puternic îmbătrânită iar raportul de dependență schimbat.
Mortalitate infantilă. O serie de analize constatau că “România deținea în anul 1990 un trist loc 1 la rata
mortalitãții infantile, cu 26,9 decese sub 1 an la 1.000 de născuți-vii, la mare distanțã față de alte țãri europene:
Polonia – 19,4‰, Bulgaria și Ungaria – 14,8‰, Letonia cu 13,7‰. Cele mai mici rate ale mortalității in-fantile
aveau Finlanda și Islanda – sub 6‰, Suedia, Belgia, Elveția, Norvegia – sub 7‰. Deși, în anul 2004, România
reușise să-și scadă rata mortalității infantile cu 37,5%, de la 26,9‰ la 16,8‰, rămâne în fruntea clasamentului,
doar două țări europene mai înregistrând valori peste jumătatea valorii din România: Bulgaria – 11,6‰, Letonia
– 9,4‰. Islanda era în anul 2004 țara cu cea mai mică rată a mortalității infantile: 2,8 decese la mia de născuțivii,
valori sub 4‰ înregistrând țările: Suedia, Norvegia,Finlanda, Spania, Cipru, Slovenia, Republica Cehă, Franța,
Luxemburg și Grecia” (Adriana Veronica Litra, 2006, 96-97). 9 Datele din ultimii ani arată o continua scădere a
nivelului mortalității infantile în România, în 2009 ajungând la valoarea de 10,1‰. Cu toate acestea nivelul
rămâne cel mai ridicat în rândul țărilor din Uniunea Europeană. Municipiul București are o rată a mortalității
infantile diminuată comparativ cu rata înregistrată la nivelul întregii țări, aceasta fiind de 6‰ în 2009. Se
apreciază că "Nivelul de trai, cel cultural, stresul și calitatea asistenței medicale se află în spatele acestui nivel
ridicat al mortalității infantile" (V. Ghețău, 2009, 282). 10
Figura 8. Evoluția indicelui mortalității infantile în București (‰)
1990 1995 2000 2005 2009
20 14,5 12,7 9,4 6
Sursa: INS, Tempo On-line - Rata mortalității infantile pe medii, macroregiuni, regiuni
de dezvoltare și județe
9 Adriana Veronica Litra (2006). Evoluția demografică a României – convergență sau periferizare? în Theoretical and Applied Economic.
10 Ghețău Vasile (2009). Dezechilibre și procese demografice și teritoriale. În Marian Preda (coord.). Riscuri și inechități sociale în România.
Iași: Editura Polirom
18